Conform art. 5, alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice categoriilede arii naturale protejate sunt:
a) de interes naţional: parcuri naţionale, monumente ale naturii, rezervaţii naturale, parcuri naturale;
b) de interes internaţional: zone umede de importanţă internaţională, rezervaţii ale biosferei;
c) de interes comunitar sau situri "Natura 2000": situri de importanţă comunitară (SCI), arii speciale de conservare, arii de protecţie specială avifaunistică (SPA);
d) de interes judeţean sau local: stabilite numai pe domeniul public/privat al unităţilor administrativ-teritoriale.
Ariile naturale protejate de interes naţional din judeţul Brăila
Nr. crt. |
Denumire |
Actul de declarare |
Categoria ariei protejate |
Suprafaţa (ha) |
Localizare |
Administrator/Custode |
1 |
Balta Mică a Brăilei |
Legea 5/2000
|
Parc natural
Zonă umedă de importanţă internaţională (Sit Ramsar 1074) |
17529
|
În lunca cu regim natural de inundaţie a fluviului Dunărea, ecoregiunea României nr. 20;com. Chiscani, Gropeni, Stăncuţa, Berteştii de Jos, Măraşu |
Regia Naţională a Pădurilor Romsilva
|
2 |
Lacul Jirlău Vişani |
Legea 5/2000 |
Rezervaţie naturală |
838,66 |
Com. Jirlău, Vişani şi Galbenu |
- |
3 |
Pădurea Camniţa |
Legea 5/2000 |
Rezervaţie naturală |
1,2 |
Com. Râmnicelu |
Directia Silvica Braila |
PARCUL NATURAL BALTA MICĂ A BRĂILEI
AMPLASAMENT
Parcul Natural Balta Mica a Brailei este situat in lunca cu regim natural de inundatie a fluviului Dunarea, intre Vadu Oii si municipiul Braila, ecoregiunea Romaniei nr. 20, fiind delimitat astfel:
- la sud: ramificatia Dunarii in cele doua brate (la 3 km de Vadu Oii), Dunarea Navigabila (lat. 44°45’16.02’’);
- la est: bratul Valciu de la km 237 pana la km 197, Dunarea navigabila de la km 197 la km 186 (long. 27°59’55.23’’) bratul Cravia (Bratusca sau Dunarea Veche) de la km 186 pana unde se intalneste cu Dunarea navigabila (km 174);
- la nord: confluenta bratului Arapu, Cravia si Dunarea Navigabila (km174 lat.45°14a10.36"N)
- la vest: Dunarea navigabila de la km 232 pana la 216 (long. 27°49’12.08’’E), bratul Pasca de la km 216 la 209, Dunarea navigabila km 209 pana la km 197,bratul Calia de la km 197 pana la 180 si bratul Arapu de la km 180 pana la km 174.
Parcul integreaza toate ostroavele situate intre bratele Dunarii: Varsatura, Popa, Cracanel (Chiciul), Orbul, Calia (Lupului), Insula Mică a Brăilei, Fundu Mare, Arapu, precum si bratele adiacente ale Dunarii.
Se poate spune ca este o delta interioara pe traseul inferior la Dunarii de Jos.
1-Insula Varsatura; 2-Insula Chiciu; 3-Insula Mica a Brailei; 4-Insula Orbului; 5-Insula Calia; 6-Insula Fundu Mare; 7-Insula Harapu
Suprafaţa
În Legea nr. 5/2000, această arie naturală protejată este menţionată cu o suprafaţă de 17529 ha. Conform evaluărilor realizate în decembrie 2005 de către Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Brăila suprafaţa rezultată este de 20562,39 ha, în diverse forme de proprietate.
Istoricul instituirii regimului de arie protejata
1. In comunicarea Cancelariei C.C. a P.C.R. nr. 1508/1978 prin care a fost aprobata valorificarea rationala a rezervatiilor naturale situate in fondul agricol, Insula Mica a Braìlei (Ostrovul Popa) a fost mentionata ca rezervatie zoologica, cu o suprafata de 5336 ha.
2. Hotararea Consiliului Popular al judetului Braìla nr. 11/29.09.1979 privind imbunatatirea activitatii de protectie a mediului inconjurator face de asemenea referire la aceasta zona, in art. 5: “Insula Mica a Braìlei, aprobata de conducerea superioara a partidului ca rezervatie naturala…”
3. Prin Decizia nr.350/17.03.1994 emisa de Consiliul Judeten Braila, s-au stabilit masuri concrete pentru protectia “zonei Insula Mica a Brailei pana la declararea acesteia ca rezervatie naturala”.
4. Prin Hotararea Consiliului Judetean Braìla, nr. 20/29.09.1994 privind zonele naturale protejate si monumentele naturii de pe raza judetului Braila Insula Mica a Braìlei a fost declarata zona protejata - rezervatie mixta, botanica si zoologica.
5. Prin adresa nr. 3872/7.08.1997, A.P.M. Braila a inaintat catre M.A.P.P.M. un memoriu tehnic prin care s-a propus declararea ca rezervatie naturala a intregii zone inundabile de pe teritoriul judetului Braila, cu o suprafata totala de 17586 ha.
6. Prin procesul verbal nr. 2213/5.06.1998 si adresa nr. 2250 din 8.06.1998 catre Consiliul Judetean Braila, Directia Silvica Braila a propus constituirea Parcului National Baltile Mici ale Brailei, in fondul forestier din cuprinsul Ocoalelor Silvice Braila si Lacu Sarat, cu suprafata de 11.024 ha.
7. Prin Legea nr. 5/06.03.2000 pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – sectiunea a III-a – zone protejate, zona inundabila braileana este mentionata sub denumirea “Balta Mica a Braìlei”, in anexa I, in lista“Rezervatii ale biosferei, parcuri nationale sau naturale”.
8. In data de 15.06.2001 Insula Mica a fost declarata Zona umeda de importanta internationala prin includerea in lista Ramsar, la pozitia 1074, ca cel de-al doilea sit Ramsar al Romaniei, dupa Delta Dunarii.
9. Ca rezultat al derularii proiectului LIFE 99 NAT/RO/006400 "Plan de management integrat pentru Insula Mica a Brailei" s-a stabilit infrastructura operationala de implementare a planului de management pentru aria protejata Insula Mica a Brailei prin:
- Ordinul M.A.P.M. nr. 507/6.06.2002privind constituirea Consiliului Stiintific al Parcului Natural Balta Mica a Brailei - Zona Umeda de Importanta Internationala,
- Ordinul M.A.P.M.nr. 511/6.06.2002 privind constituirea Consiliului Consultativ de Administrare al Parcului Natural Insula Mica a Brailei- Zona Umeda de Importanta Internationala.Totodata, cele doua ordine stabilesc ca pana la infiintarea unei structuri proprii de administrare a parcului, agentia de implementare a proiectului LIFE 99 NAT/RO/006400, respectiv Departamentul de Ecologie Sistemica si Dezvoltare Durabila din cadrul Universitatii Bucuresti va coordona procesul de realizare si punere in practica a planului de management.
10. Prin HG 230/4.03.2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora (MO 190/26.03.2003) a fost recunoscut Parcul Natural Balta Mica a Brailei si reconfirmat oficial si statutul de Zona umeda de importanta internationala, obtinut in anul 2001.
11.Planul de Management pentru Parcul Natural Balta Mica a Brailei realizat in cadrul proiectului LIFE 99 NAT/RO/006400 a fost aprobat prin Ordinul M.A.P.M. 1456/14.03.2003.
12. Prin Ord. M.A.P.A.M. 552/26.08.2003 (M.O. 648/11.09.2003) privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor nationale si a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesitatii de conservare a diversitatii biologice, au fost delimitate zonele strict protejate-zone de conservare speciala.
13. Din 21.05.2004 Regia Nationala a Padurilor Romsilva devine administratorul Parcului Natural Balta Mica a Brailei prin contractul incheiat cu Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (nr. 744/MMGA/22.05.2004 si 65/RNP/21.05.2004), conform prevederilor Ord. M.A.P.A.M850/27.10.2003 privind procedura de incredintare a administrarii sau de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate (MO 793/11.11.2003).
Valori naturale protejate
În ciuda modificărilor survenite atât în structura sistemelor ecologice integratoare cât şi la nivelul ei, Balta Mică a Brăilei conservă importante valori ecologice, fiind o importantă componentă a Sistemului Dunării Inferioare, situată în amonte de Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.
Este singura zonă rămasă în regim hidrologic natural (zonă inundabilă), după îndiguirea, în proporţie de cca. 75%, a fostei Bălţi a Brăilei şi crearea incintei agricole Insula Mare a Brăilei.
Datorită atributelor sale – zonă umedă în regim hidrologic natural, complex de ecosisteme în diferite stadii succesionale şi zonă tampon, Balta Mică a Brăilei reprezintă un sistem de referinţă al fostei delte interioare şi baza pentru reconstucţia ecologică în Sistemul Dunării Inferioare.
Din suprafaţa totală, cca 53,6% o ocupă pădurile aluviale, 6% păşunile, 12,84% zonele umede şi 27, 5% lacurile (iezere şi bălţi).
Jumătate din ecosistemele identificate – bălţi şi păduri specifice de luncă inundabilă- sunt naturale, această zonă conservând în cea mai mare parte structura şi funcţiile vechii Bălţi a Brăilei din anii ’50. Acestea sunt totodată habitate naturale de interes comunitar faţă de care s-au stabilit priorităţi de conservare.
Habitate de interes comunitar identificate pe teritoriul parcului:
Nr. crt. |
Tip habitat conform OUG 57/2007 |
Cod Natura 2000 |
0 |
1 |
2 |
1. |
Ape stătătoare, oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Litorelletea uniflorae şi/sau Isoeto-Nanojuncetea |
3130 |
2. |
Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de tip Magnopotamion sau Hydrocarition |
3150 |
3. |
Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri si Bidention |
3270 |
4. |
Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) |
6410 |
5. |
Asociaţii de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor până la cel montan şi alpin |
6430 |
6. |
Pajişti aluviale din Cnidion dubii |
6440 |
7. |
Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) |
6510
|
0 |
1 |
2 |
8. |
Păduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungulmarilor râuri (Ulmenion minoris) |
91FO |
9. |
Galerii cu Salix alba şi Populus alba |
92AO |
Această zonă este bine cunoscută pentru importanţa ei ornitologică, deoarece sesituează pe cel mai important culoar de migraţie al păsărilor din bazinul inferior al Dunării de Jos, la jumătatea rutelor de migraţie între locurile de cuibărit din nordul Europei şi refugiile de iernat din Africa. A fost observatun număr de 206 specii de păsări (reprezentând jumătate din speciile de păsări migratoare caracteristice României), dintre care 139 de specii protejate pe plan internaţional, prin Convenţiile de la Berna, Bonn şi Ramsar, iar 61 la nivel european.
Pentru că o mare parte dintre acestea sunt păsări acvatice,
în anul 2001 Balta Mică a Brăilei a fost declarată sit RAMSAR (poziţia 1074 pe lista Ramsar), al doilea după Delta Dunării, conform Convenţiei Ramsar prin care se protejează zonele umede de importanţă internaţională ca habitat al păsărilor acvatice, convenţie la care România este parte semnatară.
În anul 2007 Balta Mică a Brăilei a fost declarată atât ca arie de protecţie specială avifaunistică, cât şi ca sit de importanţă comunitară, cu o suprafaţă de 20460 ha.
Administrare
Conform Ord. M.A.P.A.M. 850/2003 privind procedura de încredinţare a administrării sau de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate Parcul Natural Balta Mică a Brăilei (PNBMB) a fost încredinţat spre administrare Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) „Romsilva” prin contractul încheiat între Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Regia Naţională a Pădurilor, cu nr. 744/MMGA/22.05.2005 şi 65/RNP/21.05.2005.
Structura de administrare a parcului natural cuprinde 13 posturi conform HG 230/2004 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora. Această structură este funcţională, îndeplinindu-şi atribuţiile conform "Regulamentului de organizare şi funcţionare al structurii de administrare", avizat de către R.N.P. Informaţii privind activitatea administraţiei sunt postate pe pagina web a acesteia: www.bmb.ro.
Pe lânga structura de administrare special constituită s-a înfiinţat Consiliul Consultativ de Administrare, alcătuit din reprezentanţi ai instituţiilor, organizatiilor economice, organizatiilor neguvernamentale, autorităţilor şi comunităţilor locale, care deţin cu orice titlu suprafeţe, bunuri sau au interese în perimetrul ori în vecinătatea ariei naturale protejate şi care sunt implicate şi interesate în aplicarea măsurilor de protecţie, în conservarea şi dezvoltarea durabilă a zonei.Structuria de administrare special constituită este îndrumată de un Consiliu Ştiinţific, cu rol de autoritate ştiinţifică pe teritoriul ariei naturale protejate.
Ca urmare a modificării legislaţiei în domeniul ariilor naturale protejate, din anul 2007 a început procesul de revizuire a planului de management în cadrul proiectului LIFE 06NAT/RO/000172 „Conservarea, restaurarea şi managementul durabil în Balta Mică a Brăilei”, derulat de administraţia parcului natural. Planul de management revizuit a fost avizat de Consiliul Ştiinţific şi Consiliul Consultativ de Administrare şi este înaintat la Ministerul Mediului si Padurilor în vederea aprobării. Varianta revizuită poate fi accesată pe pagina web a Administraţiei Parcului Natural Balta Mică a Brăilei, www.bmb.ro.
REZERVAŢII NATURALE DIN JUDEŢUL BRĂILA
REZERVATIA NATURALA PĂDUREA CAMNIŢA
LOCALIZARE
Rezervatia are o suprafata de 1,2 ha si este amplasata în comuna Râmnicelu, în apropierea satului Constantineşti, intre DJ 221 si raul Buzau.
Aceasta rezervatie este situata în cuprinsul padurii Camniţa, padure ce ocupa circa 550 ha, formata preponderent din salcam, plop alb si negru si salcie.
CAI DE ACCES
Din Braila pe DJ 221Brăila-Romanu-Gemenele-Râmnicelu-Constantineşti
VALORI NATURALE PROTEJATE
Padurea este un arboret natural de frasin, în amestec cu salcâm, de origine necunoscuta, în varsta de cca. 45 ani.
A fost declarata rezervatie pentru ca frasinul fiind preponderent poate fi considerat arboret pur de frasin, ceea ce constituie o raritate in peisajul judetului Brăila.
Totodata aceasta arie protejata este si rezervatie de seminte, mentionata cu codul FR-M280-3 în „Catalogul national al surselor pentru materiale forestiere de reproducere din Romania „ (avizat în 2001), scopul selectiei fiind cantitatea si calitatea lemnului.
ANUL DECLARARII SI ACTELE PRIN CARE A FOST DECLARATA
1994 - H.C.J. Braila nr 20/1994 - rezervatie forestiera
2000 - Legea nr 5/2000 pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – sectiunea a III-a – zone protejate - rezervatie naturala, cod 2259
ADMINISTRARE
Din anul 2004 Direcţia Silvică Brăila este custodeal rezervaţiei. În această calitate, Direcţia Silvică Brăila a elaborat planul de management si regulamentul rezervatiei, care au fost înaintate către Ministerul Mediului şi Pădurilor în vederea aprobării.
Starea de conservare a arboretului de frasin dovedeste o buna capacitate de regenerare naturala care poate asigura mentinerea acestui arboret instalat natural, chiar daca nu corespunde tipului fundamental de padure. S-a dovedit ca nu se manifesta un impact antropic negativ prin taieri abuzive sau pasunat si exista si o diseminare naturala a frasinului in unitatile amenajistice invecinate astfel incat s-a propus marirea perimetrului protejat.
REZERVATIA NATURALA LACUL JIRLAU VIŞANI
LOCALIZARE
Rezervatia este situata in vestul judetului Brăila, pe malul stang al raului Buzău, pe teritoriul comunelor Jirlău, Vişani si Galbenu., avand o suprafata de 838,66 ha.
CAI DE ACCES
Din Braila , DN2B Brăila-Făurei si apoi DJ 203 catre Jirlău si DC 52 catre Vişani
VALORI NATURALE PROTEJATE
Rezervatia este un lac eutrof, putin adanc, cu vegetatie tipica de balta permanenta, cu asociatii în care predomina stuful, papura si pipirigul. Lacul asigura habitate de pasaj, hranire, cuibarire pentru o serie de specii de pasari migratoare si sedentare, de zona umeda. Prezenţa unor habitate şi specii de interes comunitar a motivat includerea lacului în aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0004 Balta Albă-Amara-Jirlău, precum şi din situl de importanţă comunitară ROSCI0005 Balta Albă-Amara-Jirlău-Lacul Sărat Câineni (situri Natura 2000 – arii naturale protejate de interes comunitar).
ANUL DECLARARII SI ACTELE PRIN CARE A FOST DECLARATA
1994 - H.C.J. Braila nr 20/1994 - refugiu ornitologic
2000 - Legea nr 5/2000 pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – sectiunea a III-a – zone protejate - rezervatie naturala, cod 2260
ADMINISTRARE - pentru administrarea rezervaţiei nu au existat până în prezent solicitări de atribuire în custodie.
ARII NATURALE PROTEJATE DE INTERES JUDEŢEAN
Prin H.C.J. Brăila nr. 20/1994 Balta Mică a Brăilei, Lacul Jirlău, Pădurile Camniţa şi Viişoara, precum şi Popina Blasova au fost declarate ca zone protejate. Ulterior, primele trei au obţinut statut de arie naturală protejată de interes naţional, fiind declarate prin Legea 5/2000 pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, iar Pădurea Viişoara şi Popina Blasova au în prezent statut de arii naturale protejate de interes judeţean.
Popina Blasova- monument al naturii
Este situată în NE Insulei Mari a Brăilei, în apropierea Lacului Blasova, opus localităţii Turcoaia.
Valori naturale protejate
Fiind un martor de eroziune hercinică, a fost declarată monument al naturii datorită unicităţii sale în relieful judeţului Brăila.
Are o înălţime de cca. 45 m şi o suprafaţă de 2,3 ha. Compoziţia mineralogică a popinei o formează: detritusuri grosiere – conglomerate de cuarţit şi gresii. Are vârsta munţilor din Boemia sau din platoul central al Franţei.
Datorită condiţiilor pedologice generate de compoziţia mineralogică a popinei, covorul vegetal de pe versantul nordic, alcătuit din graminee, include şi două specii endemice:
- Campanula rotundifolia L., ssp. Romanica Savulescu Hayeck (clopoţel),
- Achillea coarctata Poir (coada şoricelului cu flori galbene).
Rezervaţia Forestieră Pădurea Viişoara
Localizare
Rezervaţia are o suprafaţă de 1897,8 ha, fiind situată în sudul judeţului Brăila, pe teritoriul administrativ al unităţilor administrativ teritoriale Însurăţei şi Berteştii de Jos.
Valori naturale protejate
Pădurea este o relicvă a codrilor de stejar care populau nisipurile de origine fluviatilă de pe malul drept al râului Călmăţui, ce a favorizat înaintarea silvostepei adânc în stepă până aproape de vărsarea Călmăţuiului în Dunăre. Tăiată iraţional sute de ani, s-a regenerat natural.
În cuprinsul acesteia există câteva exemplare de stejar brumăriu cu vârsta între 350-400 ani, dintre care “stejarul prinţesei” de 400 ani, probabil plantat de Ştefan cel Mare. În rest vârsta arboretelor este de 90 - 100 de ani.
Este pădure tipică de şleau, speciile componente fiind stejarul (predominant stejarul brumăriu – Querqus pedunculiflora) şi salcâmul. Motivul luării sub protecţie a fost dat tocmai de existenţa acestor arborete de stejar, specie rară în pădurile brăilene.