PLANUL DE MANAGEMENT AL SITULUI NATURA 2000

ROSPA0048IANCA-PLOPU-SĂRAT

Cuprins

1. INTRODUCERE.. 4

1.1. Scurtă descriere a planului de management 4

1.2. Scopul Planului de Management 5

1.3. Cadrul legal al Planului de Management 6

1.4. Procesul de elaborare a planului de management 8

2. DESCRIEREA SITULUI ROSPA0048 IANCA-PLOPU-SĂRAT.. 9

2.1. Informaţii Generale. 9

2.1.1. Localizare. 9

2.1.2. Suprapunere cu alte arii naturale protejate. 11

2.2. Mediul fizic. 11

2.2.1. Așezarea geografică. 11

2.2.2. Geologia, geomorfologia. 11

2.2.3. Hidrologie. 12

2.2.4. Clima. 12

2.2.5. Soluri 13

2.3. Mediul biotic. 14

2.3.1. Fauna. 14

2.3.2. Specii alohtone și specii invazive. 32

2.3.3. Ecosisteme. 32

2.3.4. Peisajul 32

2.3.5. Procese naturale. 32

2.4. Informaţii socio-economice şi culturale. 33

2.4.1. Comunități 33

2.4.2. Factorii interesaţi 35

2.4.3. Aspecte socio-economice. 40

2.4.4. Drepturi de proprietate, administrare și folosință a terenurilor 40

2.4.5. Administratori și gestionări 42

2.4.6. Recreere şi turism.. 43

3. EVALUAREA SITUAȚIEI ACTUALE.. 43

3.1. Valori 43

3.2. Presiuni și amenințări 50

3.3. Evaluarea tendințelor în starea valorilor ariei protejate. 64

4. STRATEGIA DE MANAGEMENT.. 65

4.1. Viziunea. 65

4.2. Strategia de management 65

4.3. Planul de activități 65

4.4. Activități și măsuri de management specifice pentru implementarea Planului de activități 73

5. ASIGURAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMENT.. 80

5.1. Sistemul de luare a deciziilor 80

5.2. Resurse necesare pentru implementarea Planului de management 80

5.2.1. Resurse umane. 81

5.2.2. Investiții -echipament şi infrastructură. 81

5.2.3. Resurse financiare necesare pentru implementarea Planului de Management 82

5.3. Monitorizarea implementării Planului de Management 83

BIBLIOGRAFIE.. 91

ANEXELE.. 93

Anexa nr. 1. la Planul de management: Fișa speciilor de păsări 93

I Specii dependente de habitate terestre -pajiști, terenuri agricole, păduri 93

II Specii dependente de habitate acvatice. 98

Anexa nr. 2.1. la Planul de management Distribuția speciilor de păsări cuibăritoare din Formularul standard  100

Anexa nr. 2.2. la Planul de management Distribuția speciilor de păsări cuibăritoare care nu figurează în Formularul standard. 116

Anexa nr. 2.3. la Planul de management Distribuția speciilor de păsări migratoare din Formularul standard  119

Anexa nr. 2.4. la Planul de management Distribuția speciilor de păsări migratoare care nu figurează în Formularul standard. 136

Anexa nr. 2.5. la Planul de management Distribuția speciilor de păsări carne iernează din Formularul standard  144

Anexa nr. 2.6. la Planul de management Distribuția speciilor de păsări care iernează și care nu figurează în Formularul standard. 147

Anexa nr. 3. la Planul de management Necesarul de resurse financiare pentru managementul ariei protejate  148

1. INTRODUCERE

1.1. Scurtă descriere a planului de management

Scopul desemnării Sitului ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat îl constituie conservarea valorilor naturale deosebite pentru România și Uniunea Europeană, adică speciile de păsări sălbatice de interes conservativ nominalizate în Anexa I a Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009privind conservarea păsărilor sălbatice, existente în perimetrul său, menținerea/restaurarea statutului favorabil de conservare a speciilor de păsări de interes conservativ și a habitatelor specifice ale acestora.     Aria de Protecție Specială Avifaunistică Ianca-Plopu-Sărat este desemnată prin Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare.

Viziunea, pe termen lung, pentru această zonă a fost definită astfel:

Situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat oferă condiții speciale pentru păsări rare la nivel european printr-un management responsabil al corpurilor de apă și al terenurilor limitrofe, constituind o atracție pentru iubitorii de păsări, liniște și pescuit recreativ/sportiv.

Pentru realizarea acestei viziuni, este necesar ca toți cei care trăiesc în această zonă, toate autoritățile și instituțiile cu rol în managementul terenurilor și al resurselor, să înțeleagă cât este de important să se mențină și chiar să se îmbunătățească starea valorilor deosebite care se găsesc aici și să contribuie în mod activ la păstrarea lor.

Obiectivul principal al Planului de management este asigurarea menținerii și refacerii stării favorabile de conservare pentru toate speciile de păsări de interes conservativ și a habitatelor specifice ale acestora, așa cum se prevede în directivele europene de conservare a naturii. Nerealizarea acestui obiectiv poate periclita, pe termen lung,starea de conservare a tuturor valorilor naturale și poate atrage sancțiuni severe din partea Uniunii Europene.

Valorile din această arie protejată nu sunt importante doar strict din punct de vedere al conservării naturii, dar și ca resurse naturale și sursă generatoare pentru asigurarea condițiilor de trai pentru comunitățile locale.

Pentru păstrarea acestor valori au fost planificate și urmează a fi implementate măsuri de management:

Obiective:

Obiectiv general 1: Managementul biodiversității

Obiectiv specific:Menținerea/refacerea caracteristicilor naturale ale habitatelor, necesare conservării speciilor pentru care a fost desemnat situl, prin asigurarea unui management conservativ și responsabil al corpurilor de apă și al terenurilor agricole.

Obiectiv general 2: Conștientizare și educație ecologică

Obiectiv specific: Asigurarea participării și sprijinului factorilor interesați pentru implementarea direcțiilor de management necesare.

Obiectiv general 3: Management şi administrare

Obiectiv specific: Asigurarea resurselor necesare pentru managementul sitului și pentru monitorizarea biodiversității și a activităților umane.

Realizarea acestor programe nu este doar responsabilitatea custodelui ariilor protejate, ci a tuturor proprietarilor și administratorilor de terenuri, cât și a autorităților. Ca urmare, este foarte important ca implementarea planului de management să se facă în parteneriat și prin colaborare și implicare activă a factorilor interesați.

Planul de management conține o descriere succintă a ariei protejate, o prezentare a valorilor și amenințărilor identificate, o evaluare a tendințelor, în baza cărora au fost stabilite direcțiile de acțiune prezentate în Planul de acțiune precum și activitățile și măsurile de management. Planul de monitorizare stabilește cadrul pentru monitorizarea eficienței măsurilor de management, urmând să ofere informații importante pentru adaptarea măsurilor de management pe viitor. Planul conține și o evaluare a necesarului de resurse financiare pentru implementarea acțiunilor și măsurilor stabilite.

Acest plan se constituie într-un ghid util și important nu numai pentru custodelui ariilor protejate, dar și pentru autorități, instituții, proprietari și administratori de terenuri.

1.2. Scopul Planului de Management

Planul de management stabilește strategia de management a ariei protejate, direcțiile de management, precum și responsabilitățile pentru realizareamăsurilor.

Acest Plan de management s-a realizat în cadrul Proiectului ”Elaborarea stării de conservare a ariilor de protecţie speciale avifaunistice ROSPA0006, ROSPA0038, ROSPA0048, ROSPA0077, ROSPA0058 şi ROSPA0064, Cod SMIS 36408” finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul POS Mediu, Axa prioritară 4.

Proprietatea diversă a terenurilor și caracterul neprevăzut al schimbărilor din natură impune o planificare atentă, asigurând-se cadrul necesar pentru un management adaptativși participativ.

Planul de management urmărește:

1. Protecţia şi conservarea speciilor de păsări şi a habitatelor acestora, diversității biologice, etnofolclorice, culturale şi a elementelor de peisaj;
2. Dezvoltarea unor relaţii armonioase între natură şi societate, prin promovarea folosințelor tradiţionale ale terenurilor şi resurselor teritoriale fără impact asupra mediului;
3. Încurajarea activităţilor educaționale şi de conștientizare;
4. Promovarea cercetării științifice şi a monitorizării stării mediului;

Managementul adaptativ se referă la posibilitatea adaptării soluțiilor de management la realitățile caracteristice fiecăreiperioade. Având în vedere că acest plan trebuie să stabilească măsuri de management pentru gestionarea unor valori naturale supuse unor modificări greu de anticipat, modificări ce pot apărea, atât din cauza unor factori naturali cât și din cauza unor factori antropici, Planul de activităţi a fost astfel realizat încât să permită flexibilitate în stabilirea zonelor, în care se fac intervențiile și în detalierea măsurilor de management, având astfel un caracter adaptativ.

Principiul managementului participativ impune implicarea factorilor interesați atât în procesul de elaborare a planului de management, cât și în implementarea acestuia.

Respectarea planului de management şi a regulamentului este obligatorie pentru custozii ariei naturale protejate, precum și pentru persoanele fizice și juridice care dețin sau care administrează terenuri și alte bunuri și/sau care desfășoară activități în perimetrul și în vecinătatea ariei naturale protejate..

1.3.Cadrul legal al Planului de Management

Principalele acte legislative care au stat la baza elaborării prezentului Plan de management sunt:

• Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare;
• Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
• Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare;
• Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare;

• Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
• Legea nr. 407/2006 vânătorii şi a protecției fondului cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare;

• Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului și pădurilor nr. 44/1195/2011 pentru aprobarea Normelor privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale din ariile naturale protejate, cu modificările și completările ulterioare;
• Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare;
• Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și ministrului mediului și pădurilor nr. 159/1266/2011 privind aprobarea condițiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv și modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate;

• Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
• Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările și completările ulterioare;
• Hotărârea Guvernului nr. 1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare;

• Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare;

• Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice;
• Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatice.

1.4. Procesul de elaborare a planului de management

Planul de management a fost realizat în conformitate cu cadrul legislativ din România privind planurile, politicile şi strategiile promovate în teritoriu pe diferite domenii de activitate, a necesității promovării unor măsuri direcționate spre conservarea diversității biologice şi dezvoltarea durabilă.

Procesul de elaborare a Planului de Management a avut la bază datele și informațiile furnizate de către experții angajați în realizarea studiilor de specialitate, în cadrul proiectului ”Elaborarea stării de conservare a ariilor de protecție speciale avifaunistice ROSPA0006, ROSPA0038, ROSPA0048, ROSPA0077, ROSPA0058 şi ROSPA0064, Cod SMIS 36408”, implementat de Asociația „OTUS”, finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul Programului Operațional Sectorial Mediu, Axa prioritară 4.

Pe baza acestor date și informații, a fost realizată analiza contextului ariei protejate, evaluarea tendințelor în starea valorilor și impactulamenințărilor și presiunilor și au fost stabilite direcțiile principale de management, stabilindu-se și o serie de măsuri și activități pentru realizarea obiectivelor.

Au fost parcurse următoarele etape:

• Colectarea de informații, inclusiv privind starea speciilor de păsări și descrierea situației actuale a Sitului ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat;
• Acțiuni de informare și conștientizare;
• Confecționarea şi montarea panourilor informative;
• Activități de informare şi publicitate privind proiectul;
• Realizarea unui website de prezentare: www.ianca-plopu-sarat.ro;
• Analiza valorilor ariilor protejate precum și a presiunilor și amenințărilor la adresa lor;
• Definirea viziunii şi a programelor de management;
• Stabilirea obiectivelor, definirea direcțiilor de management pentru programele stabilite, identificarea indicatorilor şi stabilirea priorităților;
• Identificarea acțiunilor și măsurilor de management necesare și/sau recomandate pentru fiecare direcție de management;
• Identificarea şi planificarea acţiunilor de monitorizare a implementării Planurilor de Management;
• O componentă esențială a elaborării planului a constituit consultarea și implicarea factorilor interesați, prin realizarea de întâlniri publice, conform cerințelor legislației în vigoare și a prevederilor contractuale din proiect;

Elaborarea strategiei de implementare a Planului de management.

2. DESCRIEREA SITULUI ROSPA0048 IANCA-PLOPU-SĂRAT

2.1. Informaţii Generale

2.1.1. Localizare

Situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărateste situat în județul Brăila,având o suprafață de 1982hectare.

În tabelul de mai jos sunt prezentate pentru fiecare județ unitățile administrative - teritoriale în care este localizat situl şi suprafațaunității administrative-teritoriale cuprinsă în sit, în procente, conform Hotărârii Guvernului 1284/2007,cu modificările și completările ulterioare, actualizate cu informațiile rezultate din cadrul proiectului.

Tabelul nr. 1.

Unității Administrative-Teritoriale pe Situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

Situl cuprinde șase lacuri, dintre care trei sunt amenajări de acvacultură – lacurile Seaca, Esna, numit și Opreanuşi Lutul Alb. Lacurile Ianca şi Plopu sunt localizate pe teritoriul orașului Ianca,respectiv satului Plopu, oraș Ianca. Lacurile Esna, Lutu Alb, Seaca şi Lacul Sărat suntlocalizate în comuna Movila Miresii. Lacurile Ianca, Plopu şi Sărat sunt lacuri de crov, sărate,formate în condițiile climatului semiarid se stepă, cu adâncimi medii mici, de 2 metri Lacul Ianca,1 m Lacul Plopu şi 2-1,5 metriLacul Sărat. În condițiile unei secete prelungite suprafața luciuluide apă se micșorează foarte mult.

Altitudinea minimă este de 1 m, cea medie de 12 metri, iar cea maximă de 37 metri.

Arie de protecție specială avifaunistică poate fi accesatădin Drumul Național 2B, între localitățile Ianca şi Brăila sau din Drumul Național 22 între localitățileȘuțești şi Brăila. Aceste două drumuri principale paralele sunt conectate prin mai multe drumuri județene şi locale care facilitează accesul.

Aria protejată nu este traversată de drumuri naționale sau județene doar de drumuri locale, de pământ, care sunt folosite la deplasări, activitățile economice locale, fără a înregistra un trafic intens.

Pe suprafața ariei protejate nu există construcții civile doar construcții care aveau uz industrial.În partea de sud a lacului Ianca există două foste incinte industriale –amenajate pentru evacuarea apei de spălare de la fabrica de zahăr și uscarea nămolului de la stația de epurare–care în prezent sunt scoase din uz. În partea de nord-est a lacului Lutul Alb, partea sud-estică a lacului Ianca și partea de est a lacului Plopu există incintefolosite la acvacultură care în prezent sunt scoase din uz.

2.1.2. Suprapunere cu alte arii naturale protejate

În conformitate cu Formularul standard,situl Natura 2000 ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat se suprapune parțial cu                         situl Natura 2000 ROSCI0305Ianca-Plopu-Sărat–Comăneasca.

La o distanță ceva mai mare în vecinătatea sitului Natura 2000 ROSPA0048 se află și situl Natura 2000 ROSCI005 Balta Albă-Amară-Jirlău-Lacul Sărat Câineni.

2.2. Mediul fizic

2.2.1. Așezarea geografică

            SitulROSPA0048 Ianca - Plopu - Sărat este așezată pe Câmpia Bărăganul de Nord numit şi Câmpia Brăilei. Coordonatele geografice sunt 27^o 40’ 7” longitudine estică şi 45^o 12’ 11” latitudine nordică. Se întinde integral în Județul Brăila pe partea central-nordică pe o suprafață de 1982hectare. Include șase lacuri: Lacul Ianca, Lacul Plopu, Lacul Esna, Lutul Alb,Lacul Sărat -Movila Miresii și Lacul Seaca -Iazu.

2.2.2. Geologia, geomorfologia

Depozitele din zonă, pe o grosime de 5-15 metri, sunt de vârstă cuaternară-holocen superior și inferior.Caracteristicile litostratigrafice ale rocilor sunt nisipuri de dune și depozite loessoide.

Morfologic lacul este situat într-o depresiune fără scurgere, în interiorul unei zone cu profil eolian.

Din coloana stratigrafică rezultă că sub aceste depozite sunt probabil și depozite pleistocene caracterizate de nisipurile de Mostiștea cu grosimi cuprinse între 10-60 metri, de vârstă pleistocen superior, complexul marnos având grosimi între 10-80 metri, de vârstă pleistocen mediu și straturi de Frătești cu grosimi de 20-90 metri; nisipuri și pietrișuri cu trecere laterală la nisipuri argiloase de vârstă pleistocen inferior.

Acest tip de depresiune a luat naștere datorită acțiunii eoliene manifestate asupra nisipurilor fine ce formează cuvertura regiunii.Acțiunea eoliană s-a manifestat până la atingerea nivelului hidrostatic al stratului acvifer freatic, care reprezintă sursa de alimentare a acestui tip de lac, prin izvoarele de pe contur.

S-a creat astfel un lac permanent instalat într-o depresiune fără scurgere -crov.

Particularitățile geomorfologice ale ariei protejate nu sunt de natură să influențeze negativ starea de conservare a speciilor conservative.Măsurile de conservare și acțiunile de conservare care se implementează pentru atingerea dezideratelor de conservare nu sunt afectate de condițiile geomorfologice deoarece acesta nu înregistrează o evoluție posibil periclitantă.

2.2.3. Hidrologie

            Lacurile cuprinse în sit sunt lacuri de tasare, numite şi lacuri de crov. Sunt formate prin tasare în microdepresiuni pe loess.

            Din punct de vedere hidrogeologic sunt așezate pe depozite loessoide din care primesc ape subterane cu minerale dizolvate, mai ales săruri şi sulfați.

            Adâncimea lor nu depășește5 metri, de exemplu Lacul Movila Miresii are o adâncime de 3 metri.

            Fără aport de apă dulce în afaraprecipitațiilor în apele lacurilor se acumulează mineralele din sol prin capilaritate. Procesul de capilaritate este mai accentuat în semestrul cald, în perioada secetoasă.  Gradul de mineralizare al lacurilor variază între valorile 25 grame/litru - 140 grame/litru, între regimul de mineralizare redusă şi accentuată. Au un conținut de săruri, predominând clorul, sulfații, sodiul şi magneziul. După conținutul de săruri, apa lacurilor este caracterizată ca apă clorurată, sulfatată-sodică, magneziană, hipertonă.

            Datorită temperaturilor şi radiației ridicate pe timp de vară, se evaporă mai multă apă de pe suprafața lacurilor decâtcade prin precipitațiiînsă nerezultând schimbări semnificative.

Caracteristicile hidrografice ale Sitului ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat au o influență decisivă asupra speciilor de păsări, deoarece starea de conservare se află într-o legătură directă cu disponibilitatea habitatelor acvatice, acestea fiind vitale pentru cuibărire, pasaj și hrănire.

2.2.4. Clima

            Din punct de vedere climaticzona lacurilor se află în provincia climatică temperat continentală cu nuanțe provenite din est, de la clima Luncii Dunării. Prin zonă trec mase de aer dinspre nord cu o frecvență de 21,3%, vest 16,7%, nord-est 18% şi sud-vest 12,8%, fără a se lovi în obstacole, bariere morfografice, datorită reliefului de câmpie. Masele de aer continentale împreună cu factorul de radiație solară cauzează o vară secetoasă, călduroasă şi uscată. Datorită faptului că așezarea este mai sudică unghiul de incidență a razelor este ridicată. Iernile sunt reci fără precipitații intense, stratul de zăpadă nu este semnificativ şi nici durabil.

            Valorile medii lunare şi amplitudinea absolută a temperaturii aerului reflectă în mod deosebit caracterul de climă temperat continentală. Temperatura medie este 11,2^o Celsius în intervalul 1961 - 2010. Mediile în perioada 1961 - 1999 nu arată schimbare fiind în jurul de 11^o Celsiusfață de ultimii zece ani analizați, când media crește peste 12^o Celsius.

Precipitațiile atmosferice sunt caracteristice zoneiCâmpiei Române cu o cantitatemedie503 milimetri/an în perioada respectivă. Precipitațiimaxime au căzut în anul 1972 când au atins 762 milimetri/an iar cea mai scăzută valoare este înregistrată în anul 2000 cu 325 milimetri/an.

Temperatura și precipitațiile reprezintă cei mai importanți parametri climatici, întrucât influențează procesele fizice, biologice și chimice ce au loc în Situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat, dar și activitățile umane, inclusivcele turistice. În perioadele secetoase din cauza creșterii nivelului evapotranspirației și a precipitațiilor scăzute, scade nivelul lacurilor,scădere care afectează structura şi compozițiavegetației emergente. Aceste condiții îngreunează supraviețuirea și conservarea speciilor de păsări.

2.2.5. Soluri

Solurile au un rol foarte important în cadrul unui teritoriu. Caracteristicile solurilor determină tipul vegetației. Distribuția lor este influențată de substratul litologic, climă şi activități antropice.

            Solurile identificate pe teritoriul Sitului ROSPA0048 Ianca-Plopu-Săratsunt solonceacuri în depresiunea lacurilor şi cernoziomuri în zona înconjurată.

            Solonceacul aparțineclasei salsodisoluri, care se dezvoltă în zonă de câmpie cu un climat cald. Datorită evaporației intense sărurile sunt acumulate prin capilaritate. Stratul respectiv se întinde pe suprafață, cu o adâncime de 50 cm.

            Cernoziomul este un tip de sol din clasa cernisolurilor, care este fertil, având un orizont humifer gros neagră şi o structură care permitecirculația activă a apei şi aerului.

Tipurile de sol ce se regăsesc în vecinătatea Sitului ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat sunt complementare habitatelor acvatice în sensul că definesc o parte din habitatele de cuibărire și hrănire ale speciilor de interes conservativ. Deoarece tipurile de sol definesc habitate vitale pentru specii de păsări este importantă asigurarea conservării caracteristicelor acestuia.

2.3. Mediul biotic

Situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat face parte din bioregiunea stepică.

2.3.1. Fauna

Situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat a fost desemnat pentru conservarea a unui număr de 29 de specii de păsări și 62 de specii de păsări cu migrație regulată nemenționate în Anexa I din Directiva 2009/147/CE Menționăm că în cadrul proiectului POS Mediu s-a aprobat evaluarea doar a speciilor de păsări din Anexa I a Directivei 2009/147/CE.

În cadrul proiectului s-au efectuat inventarieri ale speciilor de păsări de interes conservativ în baza cărora s-a estimat starea actuală a speciilor.

În total au fost identificate și inventariate 53 de specii de păsări de interes conservativ:29 de specii de interes conservativ, menționate în Formularului standard, precum și alte 24 specii de interes conservativ care nu au fost menționate în Formularul standard.

Specii de păsări de interes conservativ

În tabelul de mai jos se prezintă speciile incluse în Formularul standard.

Tabelulnr. 2

Speciile de interes conservativ menționate în Formularul standard

Situația speciilor identificate în aria de protecțiespecială avifaunistică

În perioada 2012-2013 s-au făcut inventarieri ale speciilor de păsări de interes conservativ, în baza cărora s-a estimat starea actuală a speciilor.

Din totalul de 29 de specii de păsări identificate și inventariate, 8 de specii au starea de conservare favorabilă și 21 nefavorabilă.În majoritatea cazurilor intervențiile de management vor viza habitatele, pentru a se asigura condiții cât mai bune pentru cuibărit, adăpost și hrană speciilor dependente de habitatele respective. Starea de conservare și situația efectivelor speciilor de interes conservativ se redă în tabelele de mai jos.

Tabelulnr. 3

Situația efectivelor speciilor de păsări de interes conservatividentificate și menționate în Formularul standard

Tabelul nr. 4

Situația efectivelor speciilor de păsări de interes conservativ altele decât cele incluse în Formularul standard

Alte specii de interes conservativ

În aria de protecție specială avifaunistică au fost identificate alte 24specii de interes conservativ,care nu sunt incluse în Formularul standard și sunt prezentate în tabelul de mai jos.

2.3.2. Specii alohtone și specii invazive

Din cauza pășunatului intensiv, și a altor factori antropogeni, în aria de protecție specială avifaunistică sunt prezente următoarele specii invazive: Xanthiumspinosum, Xanthiumstrumarium

2.3.3. Ecosisteme

Situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat conține următoarele categorii de ecosisteme:

• Ecosisteme agricole- 106,5 hectare
• Ecosisteme acvatice -1605,5 hectare
• Ecosisteme de pajiști– habitate seminaturale, pășuni- 232hectare
• Ecosisteme umede– habitate cu stufărișuri -30 hectare
• Ecosisteme antropogene–drumuri- 4,4 hectare

Toate aceste categorii de ecosisteme au un rol determinant în cadrul sitului Natura 2000, asigurând hrană, adăpost șiloc de cuibărire pentru speciile de păsări.

2.3.4. Peisajul

SitulROSPA0048 Ianca Plopu Săratse situează în Câmpia Bărăganului, unitate de relief ce îi conferă caracter peisagistic unitar. Corpurile de apă sunt formate din lacuri sărate ce prezintă risc de secare - una dintre cele mai stringente amenințări la adresa habitatelor acvatice și umede. Sărăturile sunt afectate antropic prin acvacultură, îndiguiri, precum și pășunat și agricultură intensivă în zonele adiacente lacurilor.

2.3.5. Procese naturale

Eroziunea naturală a solului, sărăcirea în substanțe organice, sunt procese ce survin natural dar sunt amplificate deagricultura intensivă practicată pe terenurile agricole din perimetrul sitului și a vecinătăților. Cumulate cu folosirea iraționalăaîngrășămintelor sintetice, pesticidelor și ierbicidelor de sintezărezultă creșterea concentrațiilor de nitrați din sol – fapt periculos atât pentru calitatea apei din lacuri, a celei subterane, cât și pentru speciile de interes ce cuibăresc pe sol.

Seceta ce se manifestă printr-o cantitate redusă de precipitații poate fi considerată un proces natural care afectează speciile de păsări prin reducerea accesului la zone umede -bălți, mlaștini cu caracter temporar dar și un proces care afectează toateinteracțiunile din lanțul trofic, disponibilitatea hrănii, a habitatelor. Seceta prelungită duce la secarea zonelor umede și a lacurilor astfel reducându-se corpurile de apă implicit și habitatul de hrănire.

2.4. Informaţii socio-economice şi culturale        

2.4.1. Comunități

Întreaga suprafață a ariei protejate este situată pe teritoriul județului Brăila în regiunea Regiunea Sud Est. Din punct de vedere al distribuţiei teritoriale, pe localităţi, situl este împărțit după cum urmează: orașul       lanca, comuna             Gemenele, comuna     Traian, comuna           TudorVladimirescu, comuna  Movila Miresii.

În localitatea Movila Miresii s-a extins intravilanul existent iar suprafața aferentă acestei suprapuneri este de aproximativ 262 hectare din care 201,15 hectare luciu de apă – Lacul Sărat – și restulpășuni şi pajiști de sărătură.

În cadrul ultimului recensământ, conform informaţiilor oficiale, numărul de locuitori se prezintă astfel:

Tabelulnr. 5

Distribuția teritorială şi demografică a Sitului ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

Populația în jurul Sitului ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat conform informațiilor de mai sus a scăzut cu un număr de 5180de locuitori în perioada 2002 – 2012, adică cu 20%.

2.4.2. Factorii interesaţi

În tabelul de mai jos este prezentată lista instituțiilor și organizațiilor care au sarcini de aplicare a legislației, administrative, de gestionare a terenurilor și resurselor, sau care au interese economice sau de altă natură pe teritoriul ariei protejate, de exemplu de interes educativ.

Tabelul nr.6

Analiza factorilor interesaţi identificați în procesul de realizare a planului de management

Dintre factorii interesați prezentați mai sus din punct de vedere al obiectivelor sitului un rol semnificativ au:

1. Proprietarii terenurilor agricole care prin acțiunile lor de management determină calitatea habitatelor necesare speciilor de păsări și influențează condițiile de cuibărit.
2. Primăriile ce au administrativul inclus în limitele ariei protejate.
3. Asociații de protecția naturii, care pot contribui în mod semnificativ la implementarea măsurilor de management, oferind sprijin tehnic.

2.4.3. Aspecte socio-economice

Din punct de vedere economic majoritatea activităților desfășurate pe suprafața situluiROSPA0048 Ianca-Plopu Sărat întreprinse de persoane fizice și juridicesunt conexe sau direct legate de sectorul agricol și zootehnic: culturi de grâu, floarea soarelui, rapiță și plante tehnice. Sectorul zootehnic este definit de activități de creștere, comercializare a păsărilor, bovinelor și a ovinelor. Pe lacurile Lutul Alb, Esna, Seaca sunt amenajări de acvacultură funcționale exploatate de către societăți comerciale care cultivă specii autohtone din familia ciprinidelor și alte specii specifice, care pentru a își desfășura în condiții optime activitatea necesită menținerea luciului de apă la o suprafață cel puțin constantă astfel se menține și habitatul prioritar pentru speciile de păsări de apă. Amenajările de acvacultură prezintă astfel potențialul cel mai ridicat de a fi exploatate sustenabil, în acord cu obiectivele de conservare ale valorilor naturale.

Altă activitate agricolă importantă este pășunatul, activitate care luând în considerare suprafața redusă de pășune/pajiște este o presiune la adresa valorilor naturale. Pășunarea intensiva sau o încărcare mai mare de 1,5 Unități Vită Mare la hectar duce la scăderea timpurie a cantității de masă vegetală disponibilă, tasarea solului, scăderea calității apelor subterane care cumulativ afectează populațiile de păsări ce folosesc ca habitat pășunile.

Activitățile sociale, sportiv-recreaționale sunt reprezentate de pescuitul sportiv, activitate care nu este identificată ca fiind dăunătoare pentru specii sau habitate.

Situl ROSPA0048Ianca-Plopu-Săratse suprapune cu trei fonduri cinegetice: nr. 21- Plopu, nr. 31 - Urleasca, nr. 16 - Comănească. Gestionarul acestei fonduri este Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Brăila.

2.4.4. Drepturi de proprietate, administrare și folosință a terenurilor

Din punct de vedere administrativ Situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat se află în judeţul Brăila, Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, și se suprapune cu următoarele unități administrative-teritoriale: Ianca, Movila Miresii, Traian.

Suprafaţa ariei protejate este acoperită cu apă pe o suprafață de 1606,5 hectare. În vecinătatea celor trei lacuri cu apă dulce –Lutul Alb, Seaca şi Esna – există câte o fermă de acvacultură, ferme care administrează lacurile respective. Zonele neacoperite de apă sunt reprezentate de habitate seminaturale și stufărișuri  122 hectare, șiruri de arbori  2,7 hectare, păşuni  140 hectare, terenuri agricole  106,5 hectare. Drumurile acoperă o suprafață de 4,4 hectare.

Tabelul nr. 7

Situația juridică, suprafețele şi categoriile de terenuri

2.4.5. Administratori și gestionări

Situl ROSPA0048Ianca-Plopu-Săratse administrează conform Ordonanței de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, având la bază Planul de Management şi Regulamentul, care sunt obligatorii de respectat de către custode şi de către persoanele fizice şi juridice de pe teritoriul acestuia.

În prezent aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0048 Ianca Plopu Sărat nu a fost atribuită în custodie. Conform art. 20 din Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1052/2014, cu modificările ulterioare,, până la atribuirea în custodie, responsabilitatea managementului revine Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, prin instituțiile sale teritoriale din subordine, respectiv Agenției pentru Protecția Mediului Brăila întrucât limitele ariei protejate nu depășesc limitele teritoriale ale județului Brăila.

Această competență se asigură prin Biroul Calitatea Factorilor de Mediu care are responsabilități legate de ariile protejate, fără a avea resurse bugetare alocate special în acest scop.

Speciile de păsări din Anexa II a Directivei 2009/147/CE pot face obiectul vânătorii, iar speciile de păsări de interes conservativ nominalizate în anexa I a Directivei respective nu se pot vâna.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2001, cu modificările și completările ulterioare, după aprobarea planurilor de management autoritățile administrației publice locale competente au obligația să actualizeze documentațiile de amenajare a teritoriului și documentațiile de urbanism, prin integrarea în cuprinsul acestor documentații a prevederilor referitoare la aria naturală protejată.

Este necesar avizul custodelui ariei naturale protejate atât pentru actualizarea documentațiilor de urbanism existente, cât și pentru cele care vor fi elaborate în viitor.

Administrarea și gestiunea terenului se va face ținându-se cont cu prioritate de principiile de conservare ale ariei naturale protejate, atât documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism - PUZ, PUG, PATJ etc., precum și Amenajamentele silvice, trebuind a fi actualizate și armonizate cu prevederile din cadrul prezentului Plan de management, conform legislației specifice în vigoare, cu avizul custodelui.

2.4.6. Recreere şi turism

Situl nu are importanță turistică majoră în prezent. Speciile de păsări ar putea prezenta interes turistic în vederea asigurării unor activități turistice minim invazive și responsabile față de valorile naturale.

3. EVALUAREA SITUAȚIEI ACTUALE

În această secțiune se prezintă principalele valori și amenințări din Situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat și se analizează situația valorilor identificate, respectiv amenințările care afectează starea acestora în prezent sau le pot afecta pe viitor. Aceste analize stau la baza definirii măsurilor de management.

3.1. Valori

O prezentare sintetică a principalelor valori se face în tabelul de mai jos.

Tabelulnr. 8

Valorile de biodiversitate identificate în cadrul Sitului ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

3.2. Presiuni și amenințări

Identificarea activităţilor cu potențial impact - presiune sau amenințare, asupra ariei naturale protejate este o etapă importantă în cadrul procesului de elaborare a unui plan de management pentru o arie naturală protejată. În acest sens se urmărește eliminarea efectelor negative ale acestor activități cu potențial impact, în vederea micșorării, eliminării sau compensării acestor efecte şi/sau interzicerii oricărei activități viitoare susceptibile de a afecta semnificativ aria naturală protejată.

Identificarea presiunilor și amenințărilor la adresa habitatelor și speciilor de interes conservativ a fost realizată de către experții care au colectat în teren datele și informațiile cu privire la habitate și specii, utilizând clasificarea Uniunea Internațională de Conservare a Naturii. Amenințările din Formularul Standard pot fi ușor asimilate cu cele din clasificarea Uniunea Internațională de Conservare a Naturii.

Din punct de vedere al temporalității activităţilor cu potențial impact acestea trebuie clasificate în două categorii: presiuni actuale şi ameninţări viitoare. Presiunile actuală sunt acele activități cu potențial impact negativ asupra stării de conservare a speciilor sau tipurilor de habitate de interes conservativ, care se desfășoară în prezent, sau care s-au derulat în trecut, dar ale cărui efectele negative încă persistă. Amenințările viitoare sunt acele activități cu potențial impact negativ asupra stării de conservare a speciilor sau tipurilor de habitate de interes conservativ, care sunt preconizate să se deruleze în viitor. Nu poate fi considerată amenințare viitoare o presiune actuală decât dacă se preconizează o creștere semnificativă a intensității sau o schimbare a localizării presiunii actuale.

Tabel 9

Natura presiunilor

Tabelulnr. 10

Presiuni şi ameninţări la adresa valorilor naturale

3.3. Evaluarea tendințelor în starea valorilor ariei protejate

Aria protejată prezintă terenuri arabile-suprafață redusă-astfel una dintreamenințările la adresa speciilor este reprezentată de poluarea cu substanțe chimice -fertilizatori, pesticide din agricultură. De asemenea, în egală măsură, intruziunile umane sub toate formele ei – pescuit, braconaj,tranzit, recreațional, diverse – sunt o categorie de amenințări ce face ca marea majoritate a habitatelor prezente să nu fie propice cuibăririi pentru speciile de păsări existând riscul de eutrofizare a apelor pe termen mediu-lung. Se recomandă o monitorizare a stării ecologice a apei pe termen mediu-lung.

Pe termen mediu-lungs-a constatat în urma inventarierilor și evaluărilor din teren o tendință clară de intensificare a amenințărilor la adresa speciilor.

De asemenea, un aspect important îl reprezintă zonele din imediata vecinătate a sitului. Managementul acestora este extrem de important pentru menținerea efectivelor și a stării de conservare a speciilor de păsări. Este necesar ca mare parte din activitatea custodelui să se concentreze pe reglementarea proiectelor și activităților ce se desfășoară sau se vor desfășura în imediata vecinătate a sitului.

Majoritatea presiunilor și amenințărilor au un impact major asupra speciilor de păsări, de aceea este extrem de urgentă cooperarea dintre toți factorii responsabili pentru implementarea într-o primă fază a unor măsuri reactive coroborate, pe termen mediu, cu stimulente financiare-plăți compensatorii de agro-mediuși acva-mediu, acolo unde sunt necesare astfel de măsuri ce se pot implementa de către proprietari.

Pentru evaluarea tendințelor valorilor naturale ale ariei protejate, pentru speciile de păsări, se evaluează starea de conservare a speciilor -inventariere dar și a habitatelor - de hrană, de cuibăriresau a altor variabile care influențează statutul de conservare : presiuni, amenințări.

Pe termen mediu-lung tendințele valorilor naturale nu pot fi descrise general deoarece fiecare variabilă descrisă mai sus are tendințe separate -e.g. habitatul de cuibărire - pășune, pajiște, stufăriș este supus unor presiuni mult mai mari față de habitatul de hrănire -habitat acvatic – reprezentat de toată suprafața luciului de apă .

4. STRATEGIA DE MANAGEMENT

4.1. Viziunea

Situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat oferă condiții speciale pentru păsări rare la nivel european în urma managementului responsabil al corpurilor de apă și al terenurilor limitrofe, constituind o atracție pentru iubitorii de păsări, liniște și pescuit recreativ sportiv.

4.2. Strategia de management

Pentru realizarea țelului, managementul va avea în vedere atingerea obiectivelor propuse:

Obiectiv general 1: Managementul biodiversității

Obiectiv specific:Menținerea/refacerea caracteristicilor naturale ale habitatelor, necesare conservării speciilor pentru care a fost desemnat situl, prin asigurarea unui management conservativ și responsabil al corpurilor de apă și al terenurilor agricole.

Obiectiv general 2:Conștientizare și educație ecologică

Obiectiv specific: Asigurarea participării și sprijinului factorilor interesați pentru implementarea direcțiilor de management necesare.

Obiectiv general 3: Management şi administrare

Obiectiv specific: Asigurarea resurselor necesare pentru managementul sitului și pentru monitorizarea biodiversității și a activităților umane.

4.3. Planul de activități

Pentru implementarea strategiei de management, prezentată la capitolul anterior, s-au definit principaleleDirecții de acțiune pentru primii cinci ani de implementare a Planului de Management. Direcțiile descriu ceea ce trebuie realizat de către gestionarii terenurilor și resurselor de pe teritoriul ariei protejate și ceea ce trebuie să urmărească custodele, pentru a realiza obiectivele de management pentru programele definite în cadrul strategiei. Activitățile detaliate vor fi stabilite prin Planul de lucru anual. O parte dintre activități sunt descrise în Capitolul D.3. Măsurile specifice pentru conservarea speciilor și habitatelor și sunt redate în fișa speciei/habitatului -Tabelul. 12 - Modalități de implementare ale măsurilor de management și măsurispecifice.

În ceea ce privește responsabilitatea implementării direcțiilor de management descrise în Planul de activităţi, este important să se înțeleagă următoarele: obligația și responsabilitatea adaptării managementului terenurilor și al resurselor naturale la obiectivele ariei protejaterevine proprietarilor și gestionarilor de drept. De asemenea, așa cum s-a precizat și la capitolul A. Introducerea, responsabilitatea reglementării activităților de pe teritoriul ariei protejate, în conformitate cu prevederile Planului de management, revine autorităților competente, în colaborare cu adminsitratorul ariei protejate, , fapt reflectat în coloana ”Responsabilitate pentru implementare” din Tabelul 11.

Custodele propune măsurile și activitățile de management, în baza recomandărilor specialiștilor în conservarea biodiversității și se implică în mod activ în stabilirea, împreună cu gestionarii,modalităților în care se pot implementa direcțiile stabilite.

Având în vedere resursele limitate de care dispune custodele, precum și faptul că în prezent nici o custodede arie protejată nu are asigurat un sprijin financiar continuu, direcțiile de management au fost prioritizate după cum urmează:

• prioritatea 1 – direcțiile de management care sunt foarte importante pentru realizarea obiectivelor și pentru realizarea cărora custodele trebuie să facă tot posibilul să identifice resursele necesare;
• prioritatea 2 – direcțiile importante de management, dar a căror realizare nu este critică pentru atingerea obiectivelor. Custodele va depune eforturi pentru a le realiza;
• prioritatea 3 – direcții care pot contribui la realizarea obiectivelor, dar nerealizarea lor nu va influența în mod negativ aria protejată. Se vor realiza doar dacă apar oportunități pentru atragerea resurselor necesare.

Măsurile de management au fost elaborate astfel încât să nu existe prevederi contrare acelor statute de protecție existente pe suprafața suprapusă cu ROSCI0305 Iancu-Plopu-Sărat-Comăneasca.

Tabelulnr. 11

Principaleledirecții de acțiune

4.4. Activități și măsuri de management specifice pentru implementarea Planului de activități

Pentru realizarea obiectivelor stabilite prin Planul de activităţi este necesar să fie planificate și să fie realizate activități de management și să fie stabilite măsuri specifice, respectiv să se asigure aplicarea legislației. În acest subcapitol se prezintă acțiuni și măsuri specifice ce se vor implementa de către custodele ariei protejate.

Activitățile specifice vor fi incluse în planurile anuale, iar măsurile specifice se vor reflecta în Regulamentul ariei protejate.

În tabelul de mai jos, sunt prezentateactivități și măsuri specifice ce se impun pentru realizarea măsurilor de management. Activitățile și măsurile prezentate în tabelul de mai jos nu sunt singurele ce se pot defini pe perioada de implementare a Planului de Management. În baza prevederilor din Planul de activităţi vor fi definite și alte activități și măsuri, carevor fi incluse în planurile anuale de lucru. În măsura în care, în perioada de implementare, vor fi stabilite activități și măsuri care necesită acordul și colaborarea factorilor interesați, custodele se obligă să se consulte cu aceștia.

Tabelulnr. 12

Modalități de implementare ale măsurilor de management și măsuri de specifice

5. ASIGURAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMENT

Implementarea planului de management se va efectua în conformitate cu prevederileOrdonanței de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioareși Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climaticenr. 1052/2014, cu modificările ulterioare,respectându-se obligațiile realizării, implementării, și raportării implementării planului de management.

5.1. Sistemul de luare a deciziilor

După cum s-a arătat mai sus, realizarea obiectivelor de management din ariile protejate din zona Situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Săratvor contribui, prin crearea condițiilor necesare pentru habitate și specii, atât la conservarea naturii cât și la asigurarea unor servicii de mediu importante pentru bunăstarea locuitorilor din zonă. Implementarea măsurilor de management va trebui să se facă nu numai prin efortul custodelui, ci prin implicarea activă a factorilor interesați.

Pentru a se asigura implicarea activă a comunității locale și a altor factori interesați în implementarea măsurilor de management, este important ca în stabilirea sistemului de luare a deciziilor custodele să se asigure că va asigura mecanisme minime pentru implicarea factorilor interesați, asigurând nu numai informarea lor, dar și integrarea opiniilor și a expertizei acestora în deciziile ce se vor lua pentru managementul ariei protejate.

Decizia în stabilirea acțiunilor și activităților de management revine custodelui, cu excepția aprobării proiectelor care pot avea impact asupra ariei protejate. Ca urmare, custodele va organiza sesiuni de informare, va asigura o transparență totală cu privire la activitățile desfășurate și va organiza întâlniri, grupuri de lucru ori de câte ori este necesar și important să se țină cont de expertiza și opiniile factorilor interesați. Detalierea modului în care se va face acest lucru se va face în Planul de comunicare a ariei protejate.

5.2. Resurse necesare pentru implementarea Planului de management

Implementarea planului de management se va efectua în conformitate cu prevederileOrdonanței de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare și Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climaticenr. 1052/2014, cu modificările ulterioare,respectându-se obligațiile realizării, implementării, și raportării implementării planului de management.

5.2.1. Resurse umane

Analizând necesarul de resurse umane pentru implementarea Planului de management s-a calculatnumărul angajaților de care ar trebui să dispună custodeleîn următorii 5 ani. În tabelul de mai jos se sugerează o anumită structură de angajați și colaboratori externi, dar custodele poate decide modul în care asigură necesarul de resurse umane, în funcție de resursele financiare de care dispune. Pentru implementarea planului în condiții optime sunt necesari cel puțin 3 angajați. Se recomandă ca cel puțin o persoană să aibă competențele unui Specialist Arii Protejate, conform standardului ocupațional în vigoare pentru ocupația cu Codul Ocupațiilor din România 213306 și cel puțin o persoană să aibă competențele unui ranger, conform standardului ocupațional în vigoare pentru ocupația cu Codul Ocupațiilor din România 511315.

Tabelulnr. 13

Necesar de personal pentru implementarea activităților critice de management

Se vor coopta de asemenea experți și voluntari pentru activități specifice, cum ar fi de exemplu monitorizarea stării de conservare a habitatelor și speciilor cel puțin o dată la 5 ani.

Majoritatea acțiunilor importante se realizează prin muncă voluntară de membrii custode. Serviciile de contabilitate vor fi asigurate prin subcontractare.

5.2.2. Investiții-echipament şi infrastructură

Pentru realizarea în condiții optime a celor prevăzute în Planul de management ar trebui să se asigure cel puțin menținerea infrastructurii echipamentelor actuale, respectiv a unui sediu și a mașinii de teren, respectiv asigurarea echipamentului de teren pentru rangeri.

Dacă resursele și parteneriatele viitoare vor permite, ar fi benefic să se amenajeze un punct de informare și educație. Nu se recomandă investiții într-o clădire nouă, ci doar amenajarea unei clădiri existente, amplasate corespunzător pentru acest scop, la întreținerea căreia să existe un angajament ferm nu numai din partea custodelui, dar și din partea autorităților locale și/sau a altor potențiali parteneri.

5.2.3. Resurse financiare necesare pentru implementarea Planului de Management

La stabilirea resurselor financiare necesare pentru implementarea acțiunilor am inclus timpul alocat de personal, timpul managerial, cunoștințele locale, bani, echipament și infrastructură. Tabelul de buget detaliat cu resursele financiare necesare pentru efectuarea fiecărei acțiuni de planificare și monitorizare din planul de management, și totalizarea resurselor financiare se găsește în tabelul de mai jos, ce prezintă cheltuielile prevăzute pentru implementarea și monitorizarea planului de management.

Necesarul de resurse financiare s-a făcut pe baza unor calcule estimative, ele fiind orientative. Este foarte dificil să se calculeze cu exactitate sumele necesare pentru management pe o perioadă de 5 ani. În plus, sumele estimate nu includ toate cheltuielile posibile. De exemplu, estimarea cheltuielilor pentru eventualele studii de refacere și pentru proiectele de refacere a habitatelor și a populațiilornu a fost posibilă. Se recomandă ca bugetul să se stabilească anual, luându-se în calcul nu numai prețuri unitare aplicabile pentru perioada respectivă, dar și eventuale modificări în ce privește prioritatea şi urgența acțiunilor de management și evaluări detaliate pentru acțiunile care nu au putut fi evaluate.

Planul operațional este elaborat pentru o perioadă de 5 ani, astfel necesarul financiar este estimat pentru perioada de implementare a Planului de activități.

Necesarul de resurse financiare pentru managementul ariei protejate este prezentat în anexa nr. 3.

5.3. Monitorizarea implementării Planului de Management

Pentru a fi urmărit, în mod continuu și coerent, modul în care, prin acțiunile de management planificate, se realizează obiectivele ariei protejate, a fost elaborat Planul de monitoring prezentat în Tabelul 17 - Plan de monitoring.

Întrucât resursele de management sunt limitate, acest plan prevede, în principal, monitorizarea aspectelor legate de biodiversitate și de principalele activități umane, care sunt sau pot deveni presiuni/amenințări la adresa valorilor de biodiversitate.

Situația de referință, pentru indicatorii identificați în acest plan, a fost stabilită, fie prin inventarierile de teren realizate în anul 2013, fie prin colectarea informațiilor pe perioada elaborării Planului de Management. Pentru acțiunile la care nu există date privind situația de referință, se recomandă stabilirea acestora într-un termen cât mai scurt. Indicatorii de succes sunt cei menționați în Planul de monitoring și în Planul de activităţi. Nu toți indicatorii de succes sunt incluși în Planul de monitoring, însă monitorizarea lor nu trebuie neglijată.

În Planul de monitoring s-au inclus în principal acele aspecte de monitorizare care necesită deplasări pe teren pentru stabilirea situației. Nu s-au inclus în acest plan aspectele a căror monitorizare presupune doar sintetizarea datelor din rapoarte de monitorizare și rapoarte de teren sau extragerea informației din rapoarte anuale.

Planul de monitoring este structurat pe baza periodicității acțiunilor de monitoring. O dată la cinci ani este recomandată realizarea de inventarieri complete, utilizând metodologiile de la inventarierile din 2013. Aceste monitorizări ar trebui corelate cu perioadele în care se depun rapoartele de monitorizare la nivel național către Comisia Europeană.

Ideal, în situația în care există fonduri suficiente, majoritatea monitorizărilor ar trebui făcute anual. Din lipsa certitudinii asigurării cu fonduri, s-au stabilit frecvențe de monitorizare după trei criterii: ideal, optim și minim. Analiza financiară s-a făcut însă doar pe numărul de zile-om necesare în situația optimă.

Custodele va analiza rezultatele monitorizării și va adapta măsurile de management pentru a crește eficiența acestora. Rezultatele analizelor vor fi extrem de importante la revizuirea Planului de activităţi după primii cinci ani de implementare a Planului de Management.

Pe lângă monitorizarea biodiversității și a activităților umane, conform prevederilor Planului de Monitoring din Tabelul nr. 17, este necesară o evaluare anuală a eficienței cu care custodele își organizează activitatea de management. Metodologia, respectiv formularul se bazează pe Instrumentul de Evaluare a Eficienței de Management a Ariilor Protejate din Țările Carpatice – CCPAMETT -, realizat de WWF Programul Dunăre Carpați pe baza Instrumentului de Evaluare a Eficienței de Management - METT. Instrucțiuni detaliate se găsesc pe http://www.propark.ro/ro/publicatii/?page=6.

Chiar dacă metodologia nu are indicatori de realizare sau de progres specifici fiecărei arii protejate, utilizarea sa ca și ghid pentru o analiză la nivelul echipei de administrare se poate dovedi foarte utilă pentru evaluarea eficienței managementului. Rezultatele analizei, bazate pe acest formular, pot fi substanțial îmbunătățite prin includerea rezultatelor analizelor ce se fac la monitorizarea biodiversității și a principalelor activități umane.

Numărul de zile necesare pentru monitorizare s-a exprimat in funcție de disponibilitatea de zile utilizându-se următoarele indicative:

M - număr minim de zile necesare pentru monitorizare;

O - număr optim de zile necesare monitorizării;

I - număr de zile ideal pentru efectuarea unei monitorizării cât mai calitative și complete.

Tabelul nr. 14

Planul de monitoring

BIBLIOGRAFIE

Báldi, A. Batári, P., Erdős, S. 2005. Effect of grazing intensity on bird assemblages and populations of Hungaria grasslands. Agriculture, Ecosystems and Environment.108:251–263.

Bart D., Burdick D., Chambers R. şi Hartman J.M. 2006. Human facilitation of Phragmites australis invasions in tidal marshes: a review and synthesis. Wetlands Ecology and Management, 14: 53-65.

Doniţă, N. Popescu, A. Paucă – Comănescu, M. Mihăilescu, S. Biriş, I.A. 2005. Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti

Dudley N. 2008 Ghidul privind aplicarea categoriilor de management al ariilor protejate - http://propark.ro/ro/publicatii/ghidul-privind-aplicarea-categoriilor-de-management-al-ariilor-protejate-75.html

Gafta, D., Mountford, J. O. 2008. Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca

Gâştescu E, Gruescu I. S., 1973, Județul Brăila, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București

Juravle D., Geologia României, Curs 5 - Platforma moesică

Morariu T., Morariu E., Savu A., 1968, Lacurile Din România, Editura Științifică, București

Raport final al ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat 2014 din proiectul „Studii de inventariere, cartare şi evaluare a stării de conservare a speciilor de păsări precum şi identificarea şi cartarea limitelor ariilor de protecție specială avifaunistică ROSPA0006, ROSPA0038, ROSPA0048, ROSPA0077, ROSPA0058 şi ROSPA0064”

Rizeanu Al., Arghiropol E., Tratat De Geografie Volumul II, București

Šefferova Stanova V., Janak M. şi Ripka J. 2008. Management of Natura 2000 habitats. 1530 *Pannonic salt steppes and salt marshes. European Commission

Stolton S., Hockings M., Dudley N., MacKinnon K., Whitten T. şi Leverington F.: “Management Effectiveness Tracking Tool – Reporting Progress at Protected Area Sites: A II a ediţie. WWF International & The World Bank 2007.

Standard ocupaţional specialist arii protejate http://www.anc.edu.ro/uploads/SO/Specialist%20arii%20protejate.pdf

Standard ocupațional pentru: Ranger arii protejate  http://www.anc.edu.ro/uploads/SO/Ranger%20pentru%20arii%20protejate_00.pdf

Colectivul de elaborare

Procesul de elaborare a Planului de Management a avut la bază datele și informațiile furnizate de către experții angajați în realizarea studiilor de specialitate, în cadrul proiectului ”Elaborarea stării de conservare a ariilor de protecţie speciale avifaunistice ROSPA0006, ROSPA0038, ROSPA0048, ROSPA0077, ROSPA0058 şi ROSPA0064, Cod SMIS 36408”, elaborat și implementat de Asociația „OTUS”, finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul Programului Operațional Sectorial Mediu, Axa prioritară 4

Strategia de management, respectiv viziunea, obiectivele specifice pe domenii și subdomenii, direcțiile de acțiune, respectiv măsurile de management au fost elaborate de S.C. Greenviro S.R.L. cu sprijinul experților Erika Stanciu, Tiberiu Chiricheș și Alina Ioniță.

ANEXELE

Anexa nr.1. la Planul de management: Fișa speciilor de păsări

I Specii dependente de habitate terestre -pajiști, terenuri agricole, păduri

Speciile din Formularul standard:

barza albă -Ciconia ciconia, erete de stuf -Circus aeruginosus, vânturel de seară -Falco vespertinus, sfrâncioc cu frunte neagră-Lanius minor, ciocârlie de stol -Calandrella brachydactyla, ciocârlie de bărăgan -Melanocorypha calandra, fâsă de câmp -Anthus campestris,

Speciile care au fost găsite în 2013, dar nu figurează în Formularul standard:

viespar-Pernis apivorus, erete alb -Circus macrourus, erete vânăt -Circus cyaneus, eretele sur -Circus pygargus, șoim de iarnă -Falco columbarius, șoim călător -Falco peregrinus, sfrâncioc roșiatic -Lanius collurio, șorecar mare -Buteo rufinus, gaie neagră -Milvus migrans, dumbrăveancă -Coracias garrulus, pasărea ogorului -Burhinus oedicnemus, ciocârlie de pădure -Lullula arborea

II Specii dependente de habitate acvatice

Speciile din Formularul standard:

Pescăraș albastru -Alcedo atthis, rață roșie-Aythya nyroca, gâscă cu gât roșu-Branta ruficollis, chirighiță cu obraz alb -Chlidonias hybridus, chirighiță neagră -Chlidonias niger, egretă mare-Egretta alba, egretă mică -Egretta garzetta, piciorong-Himantopus himantopus, stârc pitic-Ixobrychus minutus, pescăruș mic-Larus minutus,cormoran mic-Phalacrocorax pygmaeus, bătăuș-Philomachus pugnax, ciocîntors-Recurvirostra avosetta, fluierar de mlaștină -Tringa glareola,buhai de baltă-Botaurus stellaris,lopătar-Platalea leucorodia,țigănuș-Plegadis falcinellus,pelicanul comun -Pelecanus onocrotalus, ciovlică ruginie -Glareola pratincola, prundăraș de sărătură-Charadrius alexandrinus, stârc roșu-Ardea purpurea

Speciile care au fost găsite în 2013, dar nu figurează în Formularul standard:

barză neagră-Ciconia nigra, lebădă de iarnă -Cygnus cygnus, stârc de noapte-Nycticorax nycticorax, chiră de baltă-Sterna hirundo, chiră mică -Sterna albifrons, cufundar mic-Gavia stellata, corcodel de iarnă-Podiceps auritus, pelican creț-Pelecanus crispus, călifar roșu-Tadorna ferruginea, pescăruș cu cap negru -Larus melanocephalus, stârc galben-Ardeola ralloides, cocor -Grus grus, pescăraș rozalb -Larus genei, pescăriță râzătoare -Gelochelidon nilotica, ploier auriu-Pluvialis apricaria

Anexa nr.2.1. la Planul de managementDistribuția speciilor de păsări cuibăritoare din Formularul standard

Figura 9. Distribuția speciei Botaurusstellaris în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

Figura 10. Distribuția speciei Aythya nyroca în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

Figura 11. Distribuția speciei Ardea purpurea în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

Figura 12. Distribuția speciei Anthus campestris în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

Figura 13. Distribuția speciei Alcedo atthis în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

Figura 14. Distribuția speciei Calandrella brachydactyla în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

Figura 15. Distribuția speciei Falco vespertinus în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

Figura 16. Distribuția speciei Coracias garrulus în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

Figura 17. Distribuția speciei Circus aeruginosus în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

Figura 18. Distribuția speciei Ciconia ciconia în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

Figura 19. Distribuția speciei Charadrius alexandrinus în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

Figura 20. Distribuția speciei Glareola pratincola în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

Figura 21. Distribuția speciei Melanocorypha calandra în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-. Sărat

Figura 22. Distribuția speciei Ixobrychus minutus în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

Figura 23. Distribuția speciei Himantopus himantopus în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

Figura 24. Distribuția speciei Recurvirostra avosetta în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

Anexa nr. 2.2. la Planul de management
Distribuția speciilor de păsări cuibăritoare care nu figurează în Formularul standard

Figura 25. Distribuția speciei Sterna albifrons în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

Figura 26. Distribuția speciei Lanius collurio în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

Figura 27. Distribuția speciei Sterna hirundo în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

Anexa nr. 2.3. la Planul de managementDistribuția speciilor de păsări migratoare din Formularul standard

Figura 28. Distribuția speciei Calandrella brachydactyla în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

Figura 29. Distribuția speciei Branta ruficollis în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

Figura 30. Distribuția speciei Botaurus stellaris în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

Figura 31. Distribuția speciei Aythya nyroca în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

Figura 32. Distribuția speciei Ardea purpurea în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

Figura 33. Distribuția speciei Charadrius alexandrinus în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

Figura 34. Distribuția speciei Ixobrychus minutus în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

Figura 35. Distribuția speciei Glareola pratincola în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

Figura 36. Distribuția speciei Falco vespertinus în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

Figura 37.Distribuția speciei Coracias garrulus în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

Figura 38. Distribuția speciei Ciconia ciconia în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

Figura 39. Distribuția speciei Melanocorypha calandra în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

Figura 40. Distribuția speciei Plegadis falcinellus în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

Figura 41. Distribuția speciei Platalea leucorodia în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

Figura 42. Distribuția speciei Phalacrocorax pygmaeus în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

Figura 43. Distribuția speciei Tringa glareola în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

Figura 44. Distribuția speciilor migratoare din Formularul standard în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

Anexa nr. 2.4. la Planul de management Distribuția speciilor de păsări migratoare care nu figurează în Formularul standard

Figura 45. Distribuția speciei Pluvialisapricaria în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

Figura 46. Distribuția speciei Larus melanocephalus în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

Figura 47. Distribuția speciei Grus grus în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

Figura 48. Distribuția speciei Gelochelidon nilotica în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

Figura 49. Distribuția speciei Gavia stellata în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

Figura 50. Distribuția speciei Burhinus oedicnemus în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

Figura 51. Distribuția speciei Podiceps auritus în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

Figura 52. Distribuția speciilor migratoare care nu figurează în Formularul standard din situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

Anexa nr. 2.5. la Planul de management Distribuția speciilor de păsări carne iernează din Formularul standard

Figura 53. Distribuția speciei Botaurusstellaris în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

Figura 54. Distribuția speciei Branta ruficollis în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat

Distribuția speciilor de păsări care iernează din Formularul standard

Figura 55. Distribuția speciilor de păsări care iernează din Formularul standard în situl ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat