PLANUL DE MANAGEMENTAL SITULUI NATURA 2000ROSPA0077 MĂXINENI

Cuprins

1. INTRODUCERE. 4

1.1. Scurtă descriere a planului de management 4

1.2. Scopul Planului de Management 5

1.3. Cadrul legal al Planului de Management 7

1.4. Procesul de elaborare a planului de management 8

2. DESCRIEREA SITULUI 10

2.1. Informaţii Generale. 10

2.1.1. Localizare. 10

2.1.2. Cadrul legal şi administrativ pentru management 11

2.1.3. Suprapunerea cu alte arii naturale protejate. 11

2.2. Mediul fizic. 11

2.2.1. Geologia, geomorfologia, formele de relief. 11

2.2.2. Hidrologia. 12

2.2.3. Clima. 12

2.2.4. Soluri 13

2.3. Mediul biotic. 14

2.3.1. Context biogeografic. 14

2.3.2. Fauna. 14

2.3.3. Ecosisteme. 32

2.3.4. Peisajul 32

2.3.5. Procese naturale. 32

2.4. Informaţii socio-economice şi culturale. 33

2.4.1. Comunităţi 33

2.4.2. Factorii interesaţi 33

2.4.3. Aspecte socio-economice. 38

2.4.4. Drepturi de proprietate, administrare și folosință a terenurilor 39

2.4.5. Administratori și gestionări 40

2.4.6. Recreere și turism.. 41

3. EVALUAREA SITUAȚIEI ACTUALE. 41

3.1. Valori 41

3.2. Presiuni și amenințări 46

3.3. Evaluarea tendințelor în starea valorilor ariei protejate. 57

4. STRATEGIA DE MANAGEMENT. 58

4.1. Viziunea. 58

4.2. Strategia de management 58

4.3. Planul de activităţi 58

4.4. Activități și măsuri de management specifice pentru implementarea Planului de activităţi 65

5. ASIGURAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMENT. 71

5.1. Sistemul de luare a deciziilor 71

5.2. Resurse necesare pentru implementarea Planului de management 71

5.2.1. Resurse umane. 72

5.2.2. Investiţii  - echipament și infrastructură. 72

5.2.3. Resurse financiare necesare pentru implementarea Planului de Management 73

5.3. Monitorizarea implementării Planului de Management 73

BIBLIOGRAFIE. 82

ANEXELE. 84

Anexa nr.1. la Planul de management: Localizarea Sitului ROSPA0077 Măxineni 84

Anexa nr.2. la Planul de management: Aşezarea teritoriului Sitului ROSPA0077 Măxineni 85

Anexa nr.3. la Planul de management: Hartă geologică a sitului ROSPA0077 Măxineni 86

Anexa nr. 4. la Planul de management Situația corpurilor de apă din 1990, 2000, 2006 potrivit bazei de date CORINE. 87

Anexa nr. 5. la Planul de management Fișa speciilor de păsări 88

Anexa nr. 6.1. la Planul de management: Distribuția speciilor de păsări cuibăritoare din Formularul standard  93

Anexa nr. 6.2. la Planul de management Distribuția speciilor de păsări cuibăritoare care nu figurează în Formularul standard. 103

Anexa nr. 6.3. la Planul de management Distribuția speciilor de păsări migratoare din Formularul standard  106

Anexa nr. 6.4. la Planul de management Distribuția speciilor de păsări migratoare care nu figurează în Formularul standard. 120

Anexa nr. 6.5. la Planul de management Distribuția speciilor de păsări care iernează din Formularul standard  124

Anexa nr. 6.6. la Planul de management Distribuția speciilor de păsări care iernează și care nu figurează în Formularul standard. 126

Anexa nr. 7. la Planul de management Necesarul de resurse financiare pentru managementul ariei protejate  127

1. INTRODUCERE

1.1. Scurtă descriere a planului de management

            Scopul desemnării Sitului ROSPA0077 Măxineniîl constituie conservarea valorilor naturale deosebite pentru România și Uniunea Europeană, adică speciile de păsări sălbatice de interes conservativ nominalizate în Anexa I a Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009privind conservarea păsărilor sălbatice, existente în perimetrul său, menținerea/restaurarea statutului favorabil de conservare a speciilor de păsări de interes conservativ și a habitatelor specifice ale acestora.             Aria de Protecție Specială Avifaunistică Măxineni este desemnată prin Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare.

Viziunea, pe termen lung, pentru această zonă a fost definită astfel:

Situl ROSPA0077 Măxineni oferă condiții speciale pentru păsări rare la nivel european printr-un management responsabil al corpurilor de apă și al terenurilor limitrofe, constituind o atracție pentru iubitorii de păsări, liniște și pescuit.

Pentru realizarea acestei viziuni, este necesar ca toți cei care trăiesc în această zonă, toate autoritățile și instituțiile cu rol în managementul terenurilor și al resurselor, să înțeleagă cât este de important să se mențină și să se îmbunătățească starea valorilor deosebite care se găsesc aici și să contribuie în mod activ la păstrarea lor.

Obiectivul principal al Planului de management este asigurarea menținerii și refacerii stării favorabile de conservare pentru toate speciile de păsări de interes conservativ și a habitatelor specifice ale acestora, așa cum se prevede în directivele europene de conservare a naturii. Nerealizarea acestui obiectiv poate periclita, pe termen lung, starea de conservare a tuturor valorilor naturale și poate atrage sancțiuni severe din partea Uniunii Europene.

Valorile din această arie protejată nu sunt importante doar strict din punct de vedere al conservării naturii, dar și ca resurse naturale și sursă generatoare pentru asigurarea condițiilor de trai pentru comunitățile locale.

Pentru păstrarea acestor valori au fost planificate și urmează a fi implementate măsuri de management:

Obiective:

Obiectiv general 1:Managementul biodiversității

Obiectiv specific:Menținerea/refacerea caracteristicilor naturale ale habitatelor, necesare conservării speciilor pentru care a fost desemnat situl, prin asigurarea unui management conservativ și responsabil al corpurilor de apă și al terenurilor agricole.

Obiectiv general 2: Conștientizare și educație ecologică

Obiectiv specific: Asigurarea participării și sprijinului factorilor interesați pentru implementarea direcțiilor de acțiune necesare.

Obiectiv general 3: Management și monitorizare

Obiectiv specific: Asigurarea resurselor necesare pentru managementul sitului și pentru monitorizarea biodiversității și a activităților umane.

Realizarea acestor programe nu este doar responsabilitatea Custodelui ariilor protejate, ci a tuturor proprietarilor și administratorilor de terenuri, cât și a autorităților. Ca urmare, este foarte important ca implementarea planului de management să se facă în parteneriat și prin colaborare și implicare activă a factorilor interesați.

Planul de management conține o descriere succintă a ariei protejate, o prezentare a valorilor și amenințărilor identificate, o evaluare a tendințelor, în baza cărora au fost stabilite direcțiile de acțiune prezentate în Planul de acțiune precum și activitățile și măsurile de management. Planul de monitorizare stabilește cadrul pentru monitorizarea eficienței măsurilor de management, urmând să ofere informații importante pentru adaptarea măsurilor de management pe viitor. Planul conține și o evaluare a necesarului de resurse financiare pentru implementarea acțiunilor și măsurilor stabilite.

Acest plan se constituie într-un ghid util și important nu numai pentru custodele ariilor protejate, dar și pentru autorități, instituții, proprietari și administratori de terenuri.

1.2. Scopul Planului de Management

Planul de management stabilește strategia de management aariei protejate, direcțiile de acțiune, precum și responsabilitățile pentru realizareamăsurilor.

Acest Plan de management s-a realizat în cadrul Proiectului ” Elaborarea stării de conservare a ariilor de protecţie speciale avifaunistice ROSPA0006, ROSPA0038, ROSPA0048, ROSPA0077, ROSPA0058 şi ROSPA0064, Cod SMIS 36408”, finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul Programului Operațional Sectorial Mediu, Axa prioritară 4.

Proprietatea diversă asupra terenurilor și caracterul neprevăzut al schimbărilor din natură impune o planificare atentă, asigurând-se cadrul necesar pentru un management adaptativși participativ.

Planul de management urmărește:

1. Protecțiași conservarea speciilor de păsări și a habitatelor acestora, diversității biologice, etnofolclorice, culturale și a elementelor de peisaj;
2. Dezvoltarea unor relații armonioase între natură și societate, prin promovarea folosințelortradiționale ale terenurilor și resurselor teritoriale fără impact asupra mediului;
3. Încurajarea activitățiloreducaționaleși de conștientizare;
4. Promovarea cercetării științificeși a monitorizării stării mediului;

Managementul adaptativ se referă la posibilitatea adaptării soluțiilor de management la realitățile caracteristice fiecărei perioade. Având în vedere că acest plan trebuie să stabilească măsuri de management pentru gestionarea unor valori naturale supuse unor modificări greu de anticipat, modificări ce pot apărea, atât din cauza unor factori naturali cât și din cauza unor factori antropici, Planul de activităţi a fost astfel realizat încât să permită flexibilitate în stabilirea zonelor  în care se fac intervențiile și în detalierea măsurilor de management, având astfel un caracter adaptativ.

Principiul managementului participativ impune implicarea factorilor interesați atât în procesul de elaborare a planului de management, cât și în implementarea acestuia.

Respectarea planului de management și a regulamentului este obligatorie pentru custodele ariei naturale protejate, precum și pentru persoanele fizice și juridice care dețin sau care administrează terenuri și alte bunuri și/sau care desfășoară activități în perimetrul și în vecinătatea ariei naturale protejate.

Planul de management stabilește responsabilitatea implementării măsurilor de managementpentru conservarea biodiversității și utilizarea durabilă a resurselor naturale, impunând implicareaautorităților,, iar ca urmare, Planul de activităţi stabilește responsabilitățile pentru implementarea acțiunilor de management.

Planul de management este un instrument important pentru a atrage atenția asupra importanței naturii și a resurselor naturale pentru dezvoltarea comunităților și a necesității menținerii lor pentru generațiile viitoare. În vederea asigurării bazelor pentru dezvoltarea durabilă a zonei, prevederile Planului de management vor fi integrate în planurile strategice relevante.

1.3. Cadrul legal al Planului de Management

Aria naturală protejată ROSPA0077 Măxineni a fost instituită prin Hotărârea Guvernului nr.1284/2007 , cu modificările și completările ulterioare.Elaborarea planului de management al Sitului ROSPA0077 Măxineni s-a realizat în bazaOrdonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Legislaţia care a stat la baza elaborării  prezentului Plan de management:

• Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare;
• Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare;
• Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare;

• Legea nr. 407/2006 vânătorii şi a protecției fondului cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare;
• Hotărârea Guvernului nr. 1679/2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, precum și obligațiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice și proprietarilor de culturi agricole, silvice și de animale domestice pentru prevenirea pagubelor;

• Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului și pădurilor nr. 44/1195/2011 pentru aprobarea Normelor privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale din ariile naturale protejate, cu modificările și completările ulterioare;
• Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare;
• Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și ministrului mediului și pădurilor nr. 159/1266/2011 privind aprobarea condițiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv și modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate;

• Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

• Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991,aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările și completările ulterioare;

• Hotărârea Guvernului nr. 1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare;

• Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare;

• Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice.

1.4. Procesul de elaborare a planului de management

Planul de management a fost realizat în conformitate cu cadrul legislativ din România privind planurile, politicile și strategiile promovate în teritoriu pe diferite domenii de activitate, a necesității promovării unor măsuri direcționate spre conservarea diversității biologice și dezvoltarea durabilă.

Procesul de elaborare a Planului de Management a avut la bază datele și informațiile furnizate de către experții angajați în realizarea studiilor de specialitate, în cadrul proiectului ”Elaborarea stării de conservare a ariilor de protecție speciale avifaunistice ROSPA0006, ROSPA0038, ROSPA0048, ROSPA0077, ROSPA0058 și ROSPA0064, Cod SMIS 36408”, elaborat și implementat de Asociația „OTUS”, finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul Programului Operațional Sectorial Mediu, Axa prioritară 4.

Pe baza acestor date și informații, a fost realizată analiza contextului ariei protejate, evaluarea tendințelor în starea valorilor și impactul amenințărilor și presiunilor și au fost stabilite direcțiile principale de acțiune, stabilindu-se și o serie de măsuri și activități pentru realizarea obiectivelor.

Au fost parcurse următoarele etape:

1. Colectarea de informații – inclusiv privind starea speciilor de păsări - și descrierea situației actuale a Sitului ROSPA0077 Măxineni;
2. Acțiuni de informare și conștientizare;
3. Confecționareași montarea panourilor informative;
4. Activități de informare și publicitate privind proiectul;
5. Realizarea unui website de prezentare: http://www.spamaxineni.ro/;
6. Analiza valorilor ariilor protejate precum și a presiunilor și amenințărilor la adresa lor;
7. Definirea viziunii și a programelor de management;
8. Stabilirea obiectivelor, definirea direcțiilor de acțiune pentru programele stabilite, identificarea indicatorilor și stabilirea priorităților;
9. Identificarea acțiunilor și măsurilor de management necesare și/sau recomandate pentru fiecare direcție de acțiune;
10. Identificarea și planificarea acțiunilor de monitorizare a implementării Planurilor de Management;
11. O componentă esențială a elaborării planului a constituit-o consultarea și implicarea factorilor interesați, prin realizarea de întâlniri publice, conform cerințelor legislației în vigoare și a prevederilor contractuale din proiect;
12. Elaborarea strategiei de implementare a Planului de management.

2. DESCRIEREA SITULUI

2.1. Informaţii Generale

Situl ROSPA0077 Măxineni se află în județul Brăila, în vecinătatea comunei Măxineni și are o suprafață de 1504hectare conform Formularului standard.

Situl a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică pentru protecția a 39 specii de păsări cuprinse în art.4 din Directiva 2009/147/CE și Anexa II din Directiva 92/43/CEEa Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică.

Situl  este traversat de păsări aflate pe ruta de migraţie carpatică ce coboară din nordul ţării urmând în principal cursul Siretului.

Mediul biotic și abiotic din aria de protecție specială avifaunistică și vecinătățile acestuia conferă condiții propice de habitat necesar pentru reproducere, cuibărire, hrănire pentru  speciile de păsări. În urma inventarierilor efectuate s-a constatat că din totalul de 39 specii de interes conservativ din Formularul standard au fost identificate 24.

Marea majoritate din speciile identificate au stare de conservare medie sau redusă, necesitând măsuri active de management sau chiar de refacere a habitatelor a căror stare de conservare s-a degradat treptat în ultimii ani din cauza încetării desfășurării activităților de acvacultură, fapt ce a dus la reducerea considerabilă a habitatelor acvatice.

2.1.1. Localizare

Situl ROSPA0077 Măxineni se află în partea nordică a Judeţului Brăila, Regiunea Sud-Est şi este aşezat în Lunca Inferioară a Siretului, cu coordonatele geografice: 27^o 36` 53” longitudine estică şi 45<sup>o</sup> 26` 41” latitudine nordică, pe teritoriul administrativ al comunei Măxineni. SuprafaţaSitului ROSPA0077 Măxinenieste de 1504 hectare. Din punct de vedere geografic teritoriul face parte din Câmpia Română.

Situl ROSPA0077 Măxineni se suprapune cu teritoriul administrativ al comunei Măxineni întru-un procent de 11 % din totalul teritoriului administrativ al comunei, conform Hotărârii Guvernuluinr.1284/2007 , cu modificările și completările ulterioare.

Altitudinea minimă este de 1 m, cea medie de 12 m, iar cea maximă de 37 m.

În zonă se poate ajunge pe Drumul Național 23  - Brăila-Măxineni-Gulianca, din localităţile aflate pe drumul național:Măxineni, Corbu Nou şi Gulianca pleacă mai multe drumuri locale spre aria de protecție specială avifaunistică.

Situl ROSPA0077 Măxinenieste traversat de Drumul Comunal 1, drum de pământ ce face legătura între localitățile Corbu Vechi și Corbu Nou și  alte drumuri de pământ din fosta incintă a exploatației piscole.

Pe teritorul sitului nu se regăsesc alte clădiri în afară de cele folosite la exploatarea piscicolă care în prezent sunt părăsite. Deasemenea nu există alte forme de infrastructură în afară de drumurile de acces.

2.1.2. Cadrul legal şi administrativ pentru management

Desemnarea, limitele și categoriile de management ale ariilor protejate din zona sitului

Situl ROSPA0077 Măxineni este inclus conform Directivei 2009/147/CE, desemnată prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964 /2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare

Harta este pusă la dispoziția factorilor interesați de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului prin intermediul paginii de internethttp://atlas.anpm.ro/atlas#.

2.1.3. Suprapunerea cu alte arii naturale protejate

Situl Natura 2000 ROSPA0077 Măxineni nu se suprapune cu alte arii naturale protejate.

2.2. Mediul fizic

2.2.1. Geologia, geomorfologia, formele de relief

Depozitele din zona, pe o grosime de 5-15 m, sunt de vârstă cuaternară-holocen superior și inferior. Caracteristicile litostratigrafice ale rocilor sunt date de nisipurile de dune și depozitele loessoide.

Morfologic bazinelesunt situate într-o depresiune fără scurgere, în interiorul unei zone cu profil eolian. Din coloana stratigrafică rezultă că sub aceste depozite sunt probabil și depozite pleistocene caracterizate de nisipurile de Mostiștea cu grosimi cuprinse între 10-60 metri, de vârstă pleistocen superior, complexul marnos având grosimi între 10-80 metri, de vârstă pleistocen mediu și straturi de Frățești cu grosimi de 20-90 metri; nisipuri și pietrișuri cu trecere laterală la nisipuri argiloase de vârstă pleistocen inferior.

Acest tip de depresiune a luat naștere datorită acțiunii eoliene manifestate asupra nisipurilor fine ce formează cuvertura regiunii. Acțiunea eoliană s-a manifestat până la atingerea nivelului hidrostatic al stratului acvifer freatic, care reprezintă sursa de alimentare.

Caracterul de braț mort, al Râului Siret, l-a avut balta Măxineni înainte de modificările care s-au făcut pentru utilizare în scop piscicol în urmă cu cel puțin trei decenii.

Particularitățile geologice și geomorfologice ale ariei protejate nu sunt de natură să influențeze negativ starea de conservare a speciilor conservative. Măsurile de conservare și acțiunile de conservare care se implementează pentru atingerea dezideratelor de conservare nu sunt afectate de condițiile geomorfologice deoarece acesta nu înregistrează o evoluție posibil periclitantă.

2.2.2. Hidrologia

Situl ROSPA0077 Măxinenicuprinde o amenajare de acvacultură formată din mai multe heleșteie. În prezent heleșteielesunt în număr de 3, și prezintă diferite mărimi. Au o adâncime variabilă care depinde atât de perioadele de secetă cât și de funcția de utilizarealor în procesul decreștere a peștelui: pepiniere, creștere. Din heleșteielerespective o parte sunt secate din cauza că activitatea de acvacultură nu se mai desfășoară în prezent, astfel cele care au secat parțial s-au acoperit cu stuf și altele au primit o altă folosință - agricolă.

            Alimentarea lor principală este din precipitații. Deși suntcu apă dulce în structura hidrochimică pot să apare săruri, sulfați datorită faptului că se întind pe un sol cu caracter solonceac.            Adâncimile mici pot fi explicate prin radiația solară ridicată, 125Kcal/m². Precipitațiile nu pot completa total apa pierdută prin evaporație.

Caracteristicile hidrologice  au o influențămajoră asupra speciilor de păsări, deoarece starea de conservare se află într-o legătură directă cu disponibilitatea habitatelor acvatice, acestea fiind vitale pentru cuibărire, pasaj și hrănire.

2.2.3. Clima

Situl ROSPA0077 Măxineni se caracterizează printr-un climat temperat continental, cu vară călduroasă și uscată datorită maselor de aer continentale.Precipitațiile sunt reduse. Clima este influențată de anticiclonul siberian ce influențează iernilereci fără strat de zăpadă.

            În lipsa obstacolelor orografice și forestiere vântul constituie un element climatic cu o influență majoră. Vânturile de nord, din nord-est și vest au frecvența cea mai mare. Vânturile cele mai cunoscute sunt Crivățul, un vânt rece și uscat, care bate în timpul iernii, determinat de anticiclonul siberian, cu o direcție nord, nord-est şi Suhoveiul, vânt uscat și cald care bate vara din partea estică cu o frecvență mai mică.

            Din punct de vedere termic luna ianuarie este cea mai rece, iar luna iulie se prezintă cu temperaturile cele mai ridicate. Temperatura medie din 1961 până în 2010 este de 10,7^o Celsius.

Datele anuale în perioada respectivă arată că temperatura medie anuală este ușor în creștere fiind 10,4^o Celsius între 1961 - 1969 și 11,2^o Celsius între 2000 - 2010.

                        Precipitațiile atmosferice anuale în general ajung la 500 mm/an, media ultimilor cincizeci de ani fiind 549 mm/an, valori care reflectă caracterul continental. Cantitatea precipitațiilorvariază de la un an la altul și nu arată tendințe crescătoare sau de scădere. Mai mult de jumătate din precipitațiile anuale cad în semestrul cald. Sub formă de zăpadă cade o cantitate de apă de aproximativ100 mm/an.

Temperatura și precipitațiile reprezintă cei mai importanți parametri climatici, întrucât influențează procesele fizice, biologice și chimice ce au loc în Situl ROSPA0077 Măxineni, dar și activitățile umane. În perioadele secetoase din cauza creșterii nivelului evapotranspirației și a precipitațiilor scăzute, scade nivelului luciului de apă, scădere care afectează structura șicompozițiavegetației. Aceste condiții îngreunează supraviețuirea și conservarea speciilor de păsări.

2.2.4. Soluri

Situl ROSPA0077 Măxineni este înconjurată cu aluviosoluri datorită faptului că se află între râurile Buzău și Siret. La formarea acestor tipuri de soluri a ajutat inund abilitatea teritoriului fiind prezent un relief foarte jos, dar și  materialul de bază format din nisipuri argiloase. Astfel s-au format salsodisoluri ca solonețulși solonceacul datorită prezenței condițiilor de formare ideale ale acestora, adică procesul de evaporare intensă care cauzează acumularea sărurilor din soluțiile ridicate prin capilaritate.

Tipurile de sol ce se regăsesc în perimetrul Sitului ROSPA0077 Măxineni și vecinătățile acestuia sunt complementare habitatelor acvatice în sensul că definesc o parte din habitatele de cuibărire și hrănire ale speciilor de interes conservativ. Deoarece tipurile de sol definesc habitate vitale pentru speciile de păsări de interes conservativeste importantă asigurarea conservării caracteristicelor acestora.

2.3. Mediul biotic

Situl ROSPA0077 Măxineni face parte din bioregiunea stepică.

Situl ROSPA0077 Măxineni a fost desemnatîn special pentru conservarea unui număr de 39 de specii de păsări. Conform Formularului standardsunt prezente următoarele categorii: 39 specii din Anexa I  a Directivei 2009/147/CE, 45 specii de păsări migratoare, listate în anexele LegIi nr.13/1998 pentru aderarea României la Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonnla 23 iunie 1979 și 6 specii de păsări periclitate la nivel global.

2.3.1.Context biogeografic

Situl ROSPA0077 Măxineni face parte din bioregiunea stepică.

2.3.2. Fauna

Situl ROSPA0077 Măxinenia fost desemnat, conform Formularului standard, pentru conservarea unui număr de39 de specii de păsări din Directiva 2009/147/CE, 45 specii de păsări cu migrație regulată nemenționate în Anexa I a Directivei 2009/147/CE.

Menționăm că în cadrul proiectului POS Mediu s-a aprobat evaluarea doar a speciilor de păsări din Anexa I a Directivei 2009/147/CE.

În cadrul proiectului s-au efectuat inventarieri ale speciilor de păsări de interes conservativ în baza cărora s-a estimat starea actuală a speciilor.

În total au fost identificate și inventariate 38 de specii de păsări de interes conservativ:

24specii de interes conservativ menționate la Anexa I a Directivei 2009/147/CE, din Formularul standard, precum șialte 14 specii de păsări de interes conservativ, menționate la Anexa I a Directivei 2009/147/CE,din care doar 5 specii sunt propuse pentru includerea în Formularul standard.

Celelalte 9 specii nu sunt propuse pentru includere, deoarece aria de protecție specială avifaunistică nu prezintă habitatele necesare acestor specii.

Specii de păsări de interes conservativ

În tabelul de mai jos se prezintă speciile incluse în Formularul standard.

Tabelul nr. 1

Speciile de interesconservativ menționate în Formularul standard

Situaţia speciilor identificate în Situl ROSPA0077 Măxineni

În perioada 2012-2013 s-au efectuat inventarieri ale speciilor de păsări , în baza cărora se poate estima starea actuală a speciilor.

Dintre cele 24 specii de păsări de interes conservativ, identificate în aria de protecție specială avifaunistică, 24 au stare de conservare nefavorabilă, necesitând măsuri active de management sau chiar de refacere. În majoritatea cazurilor intervențiile de management vor viza habitatele, astfel încât să beneficieze de acestea toate speciile dependente de habitatele respective.

Tabelul nr. 2

Situația efectivelor speciilor de păsări de interes conservativ identificate menționate în Formularul standard

Tabelul nr. 3

Situația efectivelor speciilor de păsări de interes conservativ identificate,altele decât cele incluse în Formularul standard

2.3.3. Ecosisteme

Formularul standard al Sitului ROSPA0077 Măxineni conține următoarele categorii de ecosisteme:

1. Ecosisteme acvatice
2. Ecosistemede pajiște
3. Agroecosisteme
4. Ecosisteme antropogene

Toate aceste categorii de ecosisteme au un rol specific în cadrul sitului Natura 2000, asigurând hrană, adăpost și/sau loc de cuibărire pentru speciile de păsări.

La momentul inventarierilor, ecosistemele de apă acopereau o suprafață de 547,1hectare, ecosistemele de pajiști - 543,1hectare, agroecosistemele - 385,2hectare și ecosisteme artificiale 28,6 hectare. Ecosistemele acvatice au trecut printr-o degradare continuă în ultimii ani din cauza încetării activităților de acvacultură astfel suprafețele inițial ocupate de luciu de apă s-au acoperit cu stuf.

2.3.4. Peisajul

Situl ROSPA0077 Măxineni este amplasat pe suprafața unei foste unități de exploatare piscicolă. Luciul de apă ocupă un procent însemnat din suprafața sitului. Peisajul conține elemente naturale - pajiști sărate specifice zonelor de câmpie dar și elemente antropice : decantoare, canalele, construcții din beton, metal.

Toate elementele enumerate mai sus descriu un peisaj mozaicat cu diverse medii de viață/forme de relief - pajiște, teren agricol , stufăriș, miriște, zone ce reprezintă importante habitate de cuibărire pentru speciile de păsări.

2.3.5. Procese naturale

Eroziunea naturală a solului, sărăcirea în substanțe organice, sunt procese ce survin natural dar sunt amplificate de agricultura intensivă practicată pe terenurile agricole din perimetrul sitului și vecinătăți. Cumulate cu folosirea irațională a îngrășămintelor sintetice, pesticidelor și ierbicidelor chimice de sinteză rezultă creșterea concentrațiilor de nitrați din sol – fapt periculos atât pentru calitatea apei de suprafață, a celei subterane, cât și pentru speciile de interes ce cuibăresc pe sol.

Seceta printr-o cantitate redusă de precipitații poate fi considerată un proces natural care afectează speciile de păsări prin reducerea accesului la zone umede  - bălți, mlaștini cu caracter temporar dar și un proces care afectează toate interacțiunile din lanțul trofic, disponibilitatea hrănii, a habitatelor. Seceta prelungită duce la secarea heleșteielor astfel reducându-se luciul de apă implicit și habitatul de hrănire.

2.4. Informaţii socio-economice şi culturale        

2.4.1. Comunităţi

Situl este situat pe teritoriul județului Brăila în regiunea Sud-Est.

În cadrul ultimului recensământ, conform informaţiilor oficiale, numărul de locuitori se prezintă astfel:

Tabelul nr.4

Distribuţia teritorială şi demografică a Sitului ROSPA0077 Măxineni

Populația din jurul SituluiROSPA0077 Măxineni conform informațiilor demai sus a scăzut cu un număr de 454de locuitori în perioada 2002 – 2012, adică cu 12%.

2.4.2. Factorii interesaţi

În tabelul de mai jos este prezentată lista instituțiilor și organizațiilor care au sarcini de aplicare a legislației, administrative, de gestionare a terenurilor și resurselor, sau care au interese economice sau de altă natură pe teritoriul ariei protejate, de exemplu de interes educativ.

Tabelul nr. 5

Factorii interesaţi identificaţi în procesul de realizare a planului de management și rolul lor pentru aria protejată

¹Influența: Capacitatea /posibilitatea de a influenţa decizii importante de management:  - +++ puternic/++ mediu/+ redus.

Dintre factorii interesați prezentați mai sus, din punct de vedere al obiectivelor sitului  un rol semnificativ au:

1. Proprietarii și utilizatorii terenurilor agricole și gestionarii fondului forestier, care prin acțiunile lor de management determină calitatea habitatelor necesare speciilor de păsări și influențează condițiile de cuibărit.
2. Primăriile ce au administrativul inclus în limitele ariei protejate.
3. Societatea Ornitologică Română, care poate contribui în mod semnificativ la realizarea măsurilor de management, oferind sprijin tehnic.

2.4.3. Aspecte socio-economice

Activitățile economice specifice comunei Măxineni dar și vecinătăților sunt pescuitul, sectorul zootehnic  - creșterea bovinelor, ovinelor, împletituri de răchită, procesarea laptelui.

Produsele sunt comercializate prin intermediul magazinelor specializate și a târgurilor tradiționale organizate săptămânal.

Alte activitati economice principale desfășurate de agenți economici sunt: confecţionarea de încălţăminte, morărit, vulcanizare, tâmplărie PVC, prelucrare cherestea.

Pe raza comunei Măxineni se află 1560 de gospodării, 1501 locuințe. Populația beneficiază, pentru nevoile educative,  de un număr de 4 grădinițe, 5 școli și un liceu.

Principalele obiective turistice sunt :

1. Mănăstirea "Matei Basarab" din Măxineni
2. Ansamblul de arhitectură populară Corbu-Vechi
3. Situl arheologic - sat Voineşti din comuna Măxineni
4. Ruinele Bisericii "Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul" şi Mănăstirea Măxineni
5. Lanţul de cazemate din cel de-al doilea război mondial

Proiectele administrației publice locale sunt legate de reabilitarea drumurilor comunale, construirea de parcuri, îmbunătățirea sistemelor de alimentare cu apă.

2.4.4. Drepturi de proprietate, administrare și folosință a terenurilor

Situl ROSPA0077 Măxineni se suprapune cu  teritoriul administrativ al comunei Măxineni întru-un procent de  11,21% din totalul teritoriului administrativ al comunei.

Suprafaţa ariei protejate este acoperită de apă pe o suprafață de 547,74 hectare. Zonele neacoperite de apă sunt reprezentate de pajiști - 543,1 hectare, din care 239,4 hectare sunt habitate umede.Terenurile agricole acoperă 385,2  hectare  din care 121  ,8 hectare sunt habitate umede. Drumurile acoperă aproximativ 28,6 hectare.

Tabelul nr. 6

Situația juridică, suprafețele și categoriile de terenuri

2.4.5. Administratori și gestionări

Situl ROSPA0077 Măxineni se administrează conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, având la bază Planul de Management și Regulamentul, care sunt obligatorii de respectat de către custode și de către persoanele fizice și juridice de pe teritoriul acestuia.

În prezent aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0077 Măxineni nu a fost atribuită în custodie. Conform art. 20 din Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1052/2014, cu modificările și completările ulterioare,, până la atribuirea în custodie responsabilitatea managementului revine Agenției pentru Protecția Mediului Brăila.

Această competență se asigură prin Biroul Calitatea Factorilor de Mediu care are responsabilități legate de ariile protejate, fără a avea resurse bugetare alocate special în acest scop.

Situl ROSPA0077 Măxineni se suprapune cu un singur fond cinegetic, fondul nr. 17 - Corbu Vechi. Gestionarul fondului este Asociația Județeana a Vânătorilor si Pescarilor Sportivi Brăila.

Speciile de păsări din Anexa II a Directivei 2009/147/CE, pot face obiectul vânătorii, iar speciile de păsări de interes conservativ nominalizate în anexa I a Directivei respectiv nu se pot vâna.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare, după aprobarea planurilor de management autoritățile administrației publice locale competente au obligația să actualizeze documentațiile de amenajare a teritoriului și documentațiile de urbanism, prin integrarea în cuprinsul acestor documentații a prevederilor referitoare la aria naturală protejată.

Este necesar avizul custodelui ariei naturale protejate atât pentru actualizarea documentațiilor de urbanism existente, cât și pentru cele care vor fi elaborate în viitor.

Administrarea și gestiunea terenului se va face ținându-se cont cu prioritate de principiile de conservare ale ariei naturale protejate, atât documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism – Planul de Urbanism Zonal, Planul de Urbanism General, Planul de Amenajare a Teritoriului Județean, precum și Amenajamentele silvice, trebuind a fi actualizate și armonizate cu prevederile din cadrul prezentului Plan de management, conform legislației specifice în vigoare, cu avizul custodelui.

2.4.6. Recreere și turism

Situl nu are importanță turistică în prezent. Speciile de păsări ar putea prezenta interes turistic.Viitorul custode al ariei protejate trebuie să includă și să armonizeze strategia de vizitare a ariei protejatecu  departementul responsabil de turism ale administrației publice locale.

3. EVALUAREA SITUAȚIEI ACTUALE

În această secţiune se prezintă principalele valori și amenințări din Situl ROSPA0077 Măxineniși se analizează situația valorilor identificate, respectiv amenințările care afectează starea acestora în prezent sau le pot afecta pe viitor. Aceste analize stau la baza definirii măsurilor de management.

3.1. Valori

Principalele valori ale Sitului ROSPA0077 Măxineni sunt reprezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 7

Valorile de biodiversitate identificate în cadrul ariei protejate

3.2. Presiuni și amenințări

Identificarea activităţilor cu potențial impact - presiune sau amenințare, asupra ariei naturale protejate este o etapă importantă în cadrul procesului de elaborare a unui plan de management pentru o arie naturală protejată. În acest sens se urmărește eliminarea efectelor negative ale acestor activități cu potențial impact, în vederea micșorării, eliminării sau compensării acestor efecte şi/sau interzicerii oricărei activități viitoare susceptibile de a afecta semnificativ aria naturală protejată.

Identificarea presiunilor și amenințărilor la adresa habitatelor și speciilor de interes conservativ a fost realizată de către experții  care au colectat în teren datele și informațiile cu privire la habitate și specii, utilizând clasificarea Uniunea Internațională de Conservare a Naturii. Amenințările din Formularul Standard pot fi ușor asimilate cu cele din clasificarea Uniunea Internațională de Conservare a Naturii.

Din punct de vedere al temporalității activităţilor cu potențial impact acestea trebuie clasificate în două categorii: presiuni actuale şi ameninţări viitoare. Presiunile actuală sunt acele activități cu potențial impact negativ asupra stării de conservare a speciilor sau tipurilor de habitate de interes conservativ, care se desfăşoară în prezent, sau care s-au derulat în trecut, dar ale cărui efectele negative încă persistă. Amenințările viitoare sunt acele activități cu potenţial impact negativ asupra stării de conservare a speciilor sau tipurilor de habitate de interes conservativ, care sunt preconizate să se deruleze în viitor. Nu poate fi considerată amenințare viitoare o presiune actuală decât dacă se preconizează o creștere semnificativă a intensității sau o schimbare a localizării presiunii actuale.

Tabel nr. 8

Natura și intensitatea presiunilor

Tabelul nr. 9

Presiuni şi ameninţări la adresa valorilor naturale

3.3. Evaluarea tendințelor în starea valorilor ariei protejate

Aria protejată prezintă terenuri arabile astfel una dintre amenințările la adresa speciilor este reprezentata de poluarea cu substanțe chimice: fertilizatori, pesticide din agricultură. De asemenea, în egală măsură, intruziunile umane sub toate formele ei: pescuit, tranzit, diverse, sunt o categorie de amenințări ce face ca marea majoritate a habitatelor prezente să nu fie propice cuibăririi pentru speciile de păsări.

Pe termen mediu-lung s-a constatat, în urma inventarierilor și evaluărilor din teren, o tendință clară de intensificare a amenințărilor la adresa speciilor.

De asemenea, un aspect important îl reprezintă zonele din imediata vecinătate a sitului. Managementul acestora este extrem de importantă pentru menținerea efectivelor și a stării de conservare a speciilor de păsări. Este necesară ca o mare parte din activitatea custodelui să se concentreze asupra reglementării proiectelor și activităților ce se desfășoară sau se vor desfășura în imediata vecinătate a sitului.

Majoritatea presiunilor și amenințărilor au un impact major asupra speciilor de păsări, de aceea este extrem de urgentă cooperarea dintre toți factorii responsabili pentru implementarea într-o primă fază a unor măsuri reactive coroborate, pe termen mediu, cu stimulente financiare - plăți compensatorii acolo unde sunt necesare astfel de măsuri.

Pentru evaluarea tendințelor valorilor naturale ale ariei protejate pentru speciile de păsări, se evaluează starea de conservare a speciilor nu numai prininventariere exemplarelor sau a perechilor cuibăritoare, dar și a habitatelor de hrană, de cuibărire sau a altor variabile care influențează statutul de conservare : presiuni, amenințări.

Pe termen mediu-lung tendințele valorilor naturale nu pot fi descrise general deoarece fiecare variabilă descrisă mai sus are tendințe separate.Habitatul de cuibărire - pășune, pajiște, stufăriș - estesupus unor presiuni mult mai mari față de habitatul de hrănire  - habitat acvatic – reprezentat de suprafața corpurilor de apă.

Riscul major în aria protejată este reprezentat de secare. Prin secare se reduc habitatele vitale speciilor de păsări astfel se reduce puternic capacitatea de încărcare a ecosistemului și implicit aceasta generează reducerea efectivelor de păsări.

4. STRATEGIA DE MANAGEMENT

4.1. Viziunea

Situl ROSPA0077 Măxineni oferă condiții speciale pentru păsări rare la nivel european în urma managementului responsabil al corpurilor de apă și al terenurilor limitrofe, constituind o atracție pentru iubitorii de păsări, liniște și pescuit recreativ/sportiv.

4.2. Strategia de management

Pentru realizarea țelului, managementul va avea în vedere atingerea obiectivelor propuse:

Obiectiv general 1: Managementul biodiversității

Obiectiv specific:Menținerea/refacerea caracteristicilor naturale ale habitatelor, necesare conservării speciilor pentru care a fost desemnat situl, prin asigurarea unui management conservativ și responsabil al corpurilor de apă și al terenurilor agricole.

Obiectiv general 2: Conștientizare și educație ecologică

Obiectiv specific: Asigurarea participării și sprijinului factorilor interesați pentru implementarea direcțiilor de acțiune necesare.

Obiectiv general 3: Management și monitorizare

Obiectiv specific: Asigurarea resurselor necesare pentru managementul sitului și pentru monitorizarea biodiversității și a activităților umane.

4.3. Planul de activităţi

Pentru implementarea strategiei de management, prezentată la capitolul anterior, s-au definit principalele direcții de acțiune pentru primii cinci ani de implementare a Planului de Management. Direcțiile descriu ceea ce trebuie realizat de către gestionarii terenurilor și resurselor de pe teritoriul ariei protejate și ceea ce trebuie să urmărească custodele, pentru a realiza obiectivele de management pentru programeledefinite în cadrul strategiei. Activitățile detaliate vor fi stabilite prin Planul de lucru anual. O parte dintre activități sunt descrise în Capitolul 4.4. Măsurile specifice pentru conservarea speciilor și habitatelor și sunt redate în fișa speciei/habitatului Tabelul. 11 - Modalități de implementare ale măsurilor de management și măsuri de specific.

În ceea ce privește responsabilitatea implementării direcțiilor de acțiune descrise în Planul de activităţi, obligația și responsabilitatea adaptării managementului terenurilor și al resurselor naturale la obiectivele ariei protejate revine proprietarilor și gestionarilor de drept. De asemenea, așa cum s-a precizat și la Capitolul 1, responsabilitatea reglementării activităților de pe teritoriul ariei protejate, în conformitate cu prevederile Planului de management, revine autorităților competente, în colaborare cu adminsitratorul ariei protejate , fapt reflectat în coloana ”Responsabilitate pentru implementare” din Tabelul 10.

Custodele propune măsurile și activitățile de management, în baza recomandărilor specialiștilor în conservarea biodiversității și se implică în mod activ în stabilirea, împreună cu gestionarii, a modalităților în care se pot implementa direcțiile stabilite.

Având în vedere resursele limitate de care dispune Custodele, precum și faptul că în prezent nici un administrator de arie protejată nu are asigurat un sprijin financiar continuu, direcțiile de acțiune au fost prioritizate după cum urmează:

1. prioritatea 1 – direcțiile de acțiune care sunt foarte importante pentru realizarea obiectivelor și pentru realizarea cărora Custodele trebuie să facă tot posibilul să identifice resursele necesare;
2. prioritatea 2 – direcțiile importante de acțiune, dar a căror realizare nu este critică pentru atingerea obiectivelor. Custodele va depune eforturi pentru a le realiza;
3. prioritatea 3 – direcții care pot contribui la realizarea obiectivelor, dar nerealizarea lor nu va influența în mod negativ ariei protejate. Se vor realiza doar dacă apar oportunități pentru atragerea resurselor necesare.

Tabelul nr. 10

Principalele direcții de acțiune

4.4. Activități și măsuri de management specifice pentru implementarea Planului de activităţi

Pentru realizarea obiectivelor stabilite prin Planul de activităţi este necesar să fie planificate și să fie realizezate activități de management și să fie stabilte măsuri specifice, respectiv să se asigure aplicarea legislației. În acest subcapitol se prezintă acțiuni și măsuri specifice ce se vor implementa de către Custodele ariei protejate.

Activitățile specifice vor fi incluse în planurile anuale, iar măsurile specifice se vor reflecta în Regulamentul ariei protejate.

În tabelul de mai jos, sunt prezentate posibile activități și măsuri specifice ce se impun pentru realizarea măsurilor de management. Activitățile și măsurile prezentate în tabelul de mai jos nu sunt singurele ce se pot defini pe perioada de implementare a Planului de Management. În baza prevederilor din Planul Operațional vor fi definite și alte activități și măsuri, carevor fi incluse în planurile anuale de lucru. În măsura în care, în perioada de implementare, vor fi stabilite activități și măsuri care necesită acordul și colaborarea factorilor interesați, Custodele se obligă să se consulte cu aceștia.

Tabelulnr.11

Modalități de implementare ale măsurilor de management și măsuri de specifice

5. ASIGURAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMENT

5.1. Sistemul de luare a deciziilor

După cum s-a arătat mai sus, realizarea obiectivelor de management din ariile protejate din zona Măxineni va contribui, prin crearea condițiilor necesare pentru habitate și specii, atât la conservarea naturii cât și la asigurarea unor servicii de mediu importante pentru bunăstarea locuitorilor din zonă. Implementarea măsurilor de management va trebuie să se facă nu numai prin efortul custodelui, ci prin implicarea activă a factorilor interesați.

Pentru a se asigura implicarea activă a comunității locale și a altor factori interesați în implementarea măsurilor de management, este important ca în stabilirea sistemului de luare a deciziilor custodele să se asigure că va asigura mecanisme minime pentru implicarea factorilor interesați, asigurând nu numai informarea lor, dar și integrarea opiniilor și a expertizei acestora în deciziile ce se vor lua pentru managementul ariei protejate.

Decizia în stabilirea acțiunilor și activităților de management revine custodelui, cu excepția aprobării proiectelor care pot avea impact asupra ariei protejate. Ca urmare, custodele va organiza sesiuni de informare, va asigura o transparență totală cu privire la activitățile desfășurate și va organiza întâlniri, grupuri de lucru ori de câte ori este necesar și important să se țină cont de expertiza și opiniile factorilor interesați. Detalierea modului în care se va face acest lucru se va face în Planul de comunicare a ariei protejate.

5.2. Resurse necesare pentru implementarea Planului de management

Implementarea planului de management se va efectua în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare și Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1052/2014,cu modificările și completările ulterioare,respectându-se obligațiile realizării, implementării, și raportării implementării planului de management.

5.2.1. Resurse umane

Analizând necesarul de resurse umane pentru implementarea Planului de management s-a calculat numărul angajaților de care ar trebui să dispună custodeleîn următorii 5 ani. În tabel se sugerează o anumită structură de angajați și colaboratori externi, dar custodele poate decide modul în care asigură necesarul de resurse umane, în funcție de resursele financiare de care dispune. Pentru implementarea planului în condiții optime sunt necesari cel puțin 3 angajați. Se recomandă ca cel puțin o persoană să aibă competențele unui Specialist Arii Protejate, conform standardului ocupațional în vigoare pentru ocupația cu Codul Ocupațiilor din România 213306 și cel puțin o persoană să aibă competențele unui ranger, conform standardului ocupațional în vigoare pentru ocupația cu Codul Ocupațiilor din România 511315.

Tabelul nr.12

Necesar de personal pentru implementarea activităților critice de management

Se vor coopta de asemenea experți și voluntari pentru activități specifice, cum ar fi de exemplu monitorizarea stării de conservare a habitatelor și speciilor cel puțin o dată la 5 ani.

Majoritatea acțiunilor importante se realizează prin muncă voluntară de membrii Custode. Serviciile de contabilitate vor fi asigurate prin subcontractare.

5.2.2. Investiţii  - echipament și infrastructură

Pentru realizarea în condiții optime a celor prevăzute în Planul de management ar trebui să se asigure cel puțin menținerea infrastructurii echipamentelor actuale, respectiv a unui sediu și a mașinii de teren, respectiv asigurarea echipamentului de teren pentru rangeri.

Dacă resursele și parteneriatele viitoare vor permite, ar fi benefic să se amenajeze un punct de informare și educație. Nu se recomandă investiții într-o clădire nouă, ci doar amenajarea unei clădiri existente, amplasată corespunzător pentru acest scop, la întreținerea căreia să existe un angajament ferm nu numai din partea Custodelui, dar și din partea autorităților locale și/sau a altor potențiali parteneri.

5.2.3. Resurse financiare necesare pentru implementarea Planului de Management

La stabilirea resurselor financiare necesare pentru implementarea acțiunilor am inclus timpul alocat de personal, timpul managerial, cunoștințele locale, bani, echipament și infrastructură. Tabelul de buget detaliat cu resursele financiare necesare pentru efectuarea fiecărei acțiuni de planificare și monitorizare din planul de management, și totalizarea resurselor financiare se găsește în tabelul de mai jos, ce prezintă cheltuielile prevăzute pentru implementarea și monitorizarea planului de management.

Suma necesară pentru managementul ariei protejate este de 3 615 912lei pentru următorii cinci ani.

Necesarul de resurse financiare s-a făcut pe baza unor calcule estimative, ele fiind orientative. Este foarte dificil să se calculeze cu exactitate sumele necesare pentru management pe o perioadă de 5 ani. În plus, sumele estimate nu includ toate cheltuieli posibile. De exemplu, estimare cheltuielilor pentru eventualele studii de refacere și pentru proiectele de refacere a habitatelor și a populațiilor  nu a fost posibilă. Se recomandă ca bugetul să se stabilească anual, luându-se în calcul nu numai prețuri unitare aplicabile pentru perioada respectivă, dar și eventuale modificări în ce privește prioritatea / urgența acțiunilor de management și evaluări detaliate pentru acțiunile care nu au putut fi evaluate.

Planul operațional este elaborat pentru o perioadă de 5 ani, astfel necesarul financiar este estimat pentru perioada de implementare a Planului de activități.

Necesarul de resurse financiare pentru managementul ariei protejate este prezentat în anexa nr. 7.

5.3. Monitorizarea implementării Planului de Management

Pentru a fi urmărit, în mod continuu și coerent, modul în care, prin acțiunile de management planificate, se realizează obiectivele ariei protejate, a fost elaborat Planul de monitoring prezentat în Tabelul nr. 13 - Plan de monitoring.

Întrucât resursele de management sunt limitate, acest plan prevede, în principal, monitorizarea aspectelor legate de biodiversitate și de principalele activități umane, care sunt sau pot deveni presiuni/amenințări la adresa valorilor de biodiversitate.

Situația de referință, pentru indicatorii identificați în acest plan, a fost stabilită, fie prin inventarierile de teren realizate în anul 2013, fie prin colectarea informațiilor pe perioada elaborării Planului de Management. Pentru acțiunile la care nu există date privind situația de referință, se recomandă stabilirea acestora într-un termen cât mai scurt. Indicatorii de succes sunt cei menționați în Planul de monitoring și în Planul de acțiune. Nu toți indicatorii de succes sunt incluși în Planul de monitoring, însă monitorizarea lor nu trebuie neglijată.

În Planul de monitoring s-au inclus în principal acele aspecte de monitorizare care necesită deplasări pe teren pentru stabilirea situației. Nu s-au inclus în acest plan aspectele a căror monitorizare presupune doar sintetizarea datelor din rapoarte de monitorizare și rapoarte de teren sau extragerea informației din rapoarte anuale.

Planul de monitoring este structurat pe baza periodicității acțiunilor de monitoring. O dată la cinci ani este recomandată realizarea de inventarieri complete, utilizând metodologiile de la inventarierile din 2013. Aceste monitorizări ar trebui corelate cu perioadele în care se depun rapoartele de monitorizare la nivel național către Comisia Europeană.

Ideal, în situația în care există fonduri suficiente, majoritatea monitorizărilor ar trebui făcute anual. Din lipsa certitudinii asigurării cu fonduri, s-au stabilit frecvențe de monitorizare după trei criterii: ideal, optim și minim. Analiza financiară s-a făcut însă doar pe numărul de zile-om necesare în situația optimă.

Custodele va analiza rezultatele monitorizării și va adapta măsurile de management pentru a crește eficiența acestora. Rezultatele analizelor vor fi extrem de importante la revizuirea Planului de acțiune după primii cinci ani de implementare a Planului de Management.

Pe lângă monitorizarea biodiversității și a activităților umane, conform prevederilor Planului de Monitoring din Tabelul nr. 13, este necesară o evaluare anuală a eficienței cu care Custodele își organizează activitatea de management. Metodologia, respectiv formularul se bazează pe Instrumentul de Evaluare a Eficienţei de Management a Ariilor Protejate din Țările Carpatice – CCPAMETT -, realizat de WWF Programul Dunăre Carpați pe baza Instrumentului de Evaluare a Eficienţei de Management - METT. Instrucțiuni detaliate se găsesc pe http://www.propark.ro/ro/publicatii/?page=6.

Chiar dacă metodologia nu are indicatori de realizare sau de progres specifici fiecărei arii protejate, utilizarea sa ca și ghid pentru o analiză la nivelul echipei de administrare se poate dovedi foarte utilă pentru evaluarea eficienței managementului. Rezultatele analizei, bazate pe acest formular, pot fi substanțial îmbunătățite prin includerea rezultatelor analizelor ce se fac la monitorizarea biodiversității și a principalelor activități umane.

Numărul de zile necesare pentru monitorizare s-a exprimat in funcție de disponibilitatea de zile utilizându-se următoarele indicative:

M - număr minim de zile necesare pentru monitorizare;

O - număr optim de zile necesare monitorizării;

I - număr de zile ideal pentru efectuarea unei monitorizării cât mai calitative și complete.

Tabelul nr. 13

Planul de monitoring

BIBLIOGRAFIE

Báldi A., Batári P., Erdős S. 2005. Effect of grazing intensity on bird assemblages and populations of Hungaria grasslands. Agriculture, Ecosystems and Environment. 108: 251-63.

Bart D., Burdick D., Chambers R. şi Hartman J.M.2006. Human facilitation of Phragmites australis invasions in tidal marshes: a review and synthesis. Wetlands Ecology and Management, 14: 53-65.

Doniţă, N. Popescu, A. Paucă – Comănescu, M. Mihăilescu, S. Biriş, I.A. 2005. Habitatele din România, Editura Tehnică Silvică, Bucureşti

Dudley N. 2008 Ghidul privind aplicarea categoriilor de management al ariilor protejate - http://propark.ro/ro/publicatii/ghidul-privind-aplicarea-categoriilor-de-management-al-ariilor-protejate-75.html

Gafta, D., Mountford, J. O. 2008. Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România Ed. Risoprint, Cluj-Napoca

Gâştescu E, Gruescu I. S.,1973, Judeţul Brăila, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti

Juravle D., Geologia României, Curs 5 - Platforma moesică.

Morariu T., Morariu E., Savu A.,1968, Lacurile Din România, Editura Ştiinţifică, Bucureşti

Raport final ROSPA0077Măxineni 2014 din proiectul „Studii de inventariere, cartare şi evaluare a stării de conservare a speciilor de păsări precum şi identificarea şi cartarea limitelor ariilor de protecţie specială avifaunistică ROSPA0006, ROSPA0038, ROSPA0048, ROSPA0077, ROSPA0058 şi ROSPA0064”

Rizeanu Al., Arghiropol E., Tratat De Geografie Volumul II, Bucureşti

Šefferova Stanova V., Janak M. şi Ripka J.2008. Management of Natura 2000 habitats. 1530 *Pannonic salt steppes and salt marshes. European Commission

Stolton S., Hockings M., Dudley N., MacKinnon K., Whitten T. şi Leverington F.: “Management Effectiveness Tracking Tool – Reporting Progress at Protected Area Sites: A II a ediţie. WWF International & The World Bank 2007.

Studiu Privind Factorii De Mediu, Planul Urbanistic General Brăila, 2012

Standard ocupaţional specialist arii protejate http://www.anc.edu.ro/uploads/SO/Specialist%20arii%20protejate.pdf

Standard ocupațional pentru: Ranger arii protejate  http://www.anc.edu.ro/uploads/SO/Ranger%20pentru%20arii%20protejate_00.pdf

Ujvári I.,  - 1959, Hidrografia R.P.R., Editura Ştiinţifică, Bucureşti

Colectivul de elaborare

Procesul de elaborare a Planului de Management a avut la bază datele și informațiile furnizate de către experții angajați în realizarea studiilor de specialitate, în cadrul proiectului ”Elaborarea stării de conservare a ariilor de protecţie speciale avifaunistice ROSPA0006, ROSPA0038, ROSPA0048, ROSPA0077, ROSPA0058 şi ROSPA0064, Cod SMIS 36408”, elaborat și implementat de Asociația „OTUS”, finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul Programului Operațional Sectorial Mediu, Axa prioritară 4

ANEXELE

Anexa nr.1. la Planul de management: Localizarea Sitului ROSPA0077 Măxineni

Anexa nr.2. la Planul de management: Aşezarea teritoriului Sitului ROSPA0077 Măxineni

Anexa nr.3. la Planul de management: Hartă geologicăa sitului ROSPA0077 Măxineni

Anexa nr. 4. la Planul de management Situația corpurilor de apă din 1990, 2000, 2006 potrivit bazei de date CORINE

Anexa nr. 5. la Planul de management Fișa speciilor de păsări

I Specii dependente de habitate terestre - pajiști, păduri

Speciile din Formularul standard:

barza albă  - Ciconia ciconia, acvila țipătoare mare  - Aquila clanga, erete de stuf  - Circus aeruginosus, erete sur  - Circus pygargus, codalb  - Haliaeetus albicilla, fâsă de câmp  - Anthus campestris, cristel de câmp  - Crex crex , becațina mare  - Gallinago media, prundăraș de munte  - Charadrius morinellus, șoim dunărean  - Falco cherrug, Uliu cu picioare scurte  - Accipiter brevipes

Speciile care au fost găsite în 2013, dar nu figurează în Formularul standard:

acvila țipătoare mică - Aquila pomarina, șoim de iarnă  - Falco columbarius, vânturel de seară  - Falco vespertinus, sfrâncioc roșiatic  - Lanius collurio, șorecar mare   - Buteo rufinus, erete vânăt  - Circus cyaneus, ciocârlie de bărăgan  - Melanocorypha calandra, ciuf de câmp  - Asio flammeus, pietrar răsăritean  - Oenanthe isabellina, gușă-vânătă  - Luscinia svecica, presură de grădină  - Emberiza hortulana

II Specii dependente de habitate acvatice - stufărișuri, luciu de apă

Speciile din Formularul standard:

stârc roșu - Ardea purpurea, stârc galben - Ardeola ralloides, rață roșie - Aythya nyroca, gâscă cu gât roșu - Branta ruficollis, , chirighiță cu obraz alb  - Chlidonias hybridus, barză neagră - Ciconia nigra, lebădă de iarnă - Cygnus cygnus, egretă mare - Egretta alba, egretă mică  - Egretta garzetta, codalb - Haliaeetus albicilla, piciorong - Himantopus himantopus, stârc pitic - Ixobrychus minutus, stârc de noapte - Nycticorax nycticorax, uligan pescar - Pandion haliaetus, ferestraș mic  - Mergus albellus, cormoran mic - Phalacrocorax pygmaeus, bătăuș - Philomachus pugnax, ploier auriu - Pluvialis apricaria, ciocîntors - Recurvirostra avosetta, țigănuș - Plegadis falcinellus, fluierar de mlaștină - Tringa glareola, buhai de baltă - Botaurus stellaris, pelican creț - Pelecanus crispus, lopătar - Platalea leucorodia, pelican comun  - Pelecanus onocrotalus, codalb  - Haliaeetus albicilla, cresteț cenușiu  - Porzana parva, cocor  - Grus grus, ciovlică ruginie  - Glareola pratincola

Speciile care au fost găsite în 2013, dar nu figurează în Formularul standard:

chirighiță neagră  - Chlidonias niger, cufundar polar  - Gavia arctica, pescăruș cu cap negru  - Larus melanocephalus

Anexa nr. 6.1. la Planul de management:Distribuția speciilor de păsări cuibăritoare din Formularul standard

Figura 8. Distribuția speciei Ixobrychus minutus în Situl ROSPA0077 Măxineni

Figura 9. Distribuția speciei Himantopus himantopus în situl ROSPA0077 Măxineni

Figura 10. Distribuția speciei Egretta alba în Situl ROSPA0077 Măxineni

Figura 11. Distribuția speciei Circus aeruginosus în Situl ROSPA0077 Măxineni

Figura 12. Distribuția speciei Ciconia ciconia în Situl ROSPA0077 Măxineni

Figura 13. Distribuția speciei Chlidonias hybridus în Situl ROSPA0077 Măxineni

Figura 14. Distribuția speciei Aythya nyroca în Situl ROSPA0077 Măxineni

Figura 15. Distribuția speciei Ardea purpurea în Situl ROSPA0077 Măxineni

Figura 16. Distribuția speciei Porzana parva în Situl ROSPA0077 Măxineni

Figura 17. Distribuția speciilor cuibăritoare din Formularul Standard-specia Anthus campestris

Anexa nr. 6.2. la Planul de management Distribuția speciilor de păsări cuibăritoare care nu figurează în Formularul standard

Figura 18. Distribuția speciei Lanius collurio în Situl ROSPA0077 Măxineni

Figura 19. Distribuția speciei Luscinia svecica în Situl ROSPA0077 Măxineni

Figura 20. Distribuția speciilor cuibăritoare care nu figurează în Formularul standard-specia Melanocorypha calandra

Anexa nr. 6.3. la Planul de managementDistribuția speciilor de păsări migratoare din Formularul standard

Figura 21. Distribuția speciei Chlidonias hybridus în Situl ROSPA0077 Măxineni

Figura 22. Distribuția speciei Botaurus stellaris în Situl ROSPA0077 Măxineni

Figura 23. Distribuția speciei Aythya nyroca în Situl ROSPA0077 Măxineni

Figura 24. Distribuția speciei Ardeola ralloides în Situl ROSPA0077 Măxineni

Figura 25. Distribuția speciei Ardea purpurea în Situl ROSPA0077 Măxineni

Figura 26. Distribuția speciei Egretta alba în Situl ROSPA0077 Măxineni

Figura 27. Distribuția speciei Recurvirostra avosetta în Situl ROSPA0077 Măxineni

Figura 28. Distribuția speciei Philomachus pugnax în Situl ROSPA0077 Măxineni

Figura 29. Distribuția speciei Phalacrocorax pygmaeus în Situl ROSPA0077 Măxineni

Figura 30. Distribuția speciei Nycticorax nycticorax în Situl ROSPA0077 Măxineni

Figura 31. Distribuția speciei Himantopus himantopus în Situl ROSPA0077 Măxineni

Figura 32. Distribuția speciei Egretta garzetta în Situl ROSPA0077 Măxineni

Figura 33. Distribuția speciei Tringa glareola în Situl ROSPA0077 Măxineni

Figura 34. Distribuția speciilor migratoare din Formularul standard

Anexa nr. 6.4. la Planul de managementDistribuția speciilor de păsări migratoare care nu figurează în Formularul standard

Figura 35. Distribuția speciilor de păsări migratoare care nu figurează în Formularul standard- speciile Circus cyaneus, Buteo rufinus, Aquila pomarina, Falco vespertinus, Asio flammeus, Melanocorypha calandra, Oenanthe isabellina, Lanius collurio, Emberiza hortulana

Figura 36. Distribuția speciei Gavia arctica în Situl ROSPA0077 Măxineni

Figura 37. Distribuția speciei Chlidonias niger în Situl ROSPA0077 Măxineni

Figura 38. Distribuția speciei Larus melanocephalus în Situl ROSPA0077 Măxineni

Anexa nr. 6.5. la Planul de management Distribuția speciilor de păsări care iernează din Formularul standard

Figura 39. Distribuția speciei Cygnus cygnus în Situl ROSPA0077 Măxineni

Figura 40. Distribuția speciei Egretta alba în Situl ROSPA0077 Măxineni