Back

Plan de mentinerea calitati aerului in jud. Braila

PLANUL DE MENȚINERE A CALITĂȚII AERULUI

ÎN

JUDEȚUL BRĂILA

- VERSIUNEA 01 -

Elaborator:

Consiliul Județean Brăila

Colectiv de elaborare:

dr. ecolog Trif Cătălin Răzvan (TCR)

ecolog Silvia Drăgan (SD)

geograf Ene Adrian (EA)

ing. Bușilă Eugen (BE)

Info document/Revizii Cod: PMCA_BRAILA_2016_VARINTA DE LUCRU.doc
Nr. rev.	Document	Data	Elaborat	Verificat		Aprobat
				Tehnic	Calitate
01	Planul de menținere a calității aerului în județul Brăila	25.10.2016	ENVIRO ECOSMART	TCR EA BE	DS

Lista de difuzare
Rev.	Destinatar	Nr. de copii	Limba de redactare	Format
01	Consiliul Județean Brăila	1	Română	PDF
01	Comisie tehnică	1	Română	PDF

PLANUL DE MENȚINERE A CALITĂȚII AERULUI

ÎN

JUDEȚUL BRĂILA

Informații generale pentru planul de calitate a aerului:

a) PLANUL DE MENȚINERE A CALITĂȚII AERULUI ÎN JUDEȚUL BRĂILA

b) Autoritatea responsabilă de elaborarea și punerea în practică a planului de menținere a calității aerului:

CONSILIUL JUDEȚEAN BRĂILA

Piața Independentei nr. 1, Brăila Tel.: 0239.619.600, 0239.619.700 (centrala), 0239.619.945 (cabinet președinte) Fax: 0239.611.765 (cabinet președinte) E-mail: consiliu@cjbraila.ro

numele persoanei responsabile,

adresa poștală, numărul de telefon, email]

c) Stadiu Plan de menținere a calității aerului: în curs de adoptare

d) Data adoptării oficiale: XX.XX.2016

e) Calendarul punerii în aplicare: 2016-2020

f) Trimitere la planul de calitate a aerului (link web)

g) Trimitere la punerea în aplicare (link web).

CUPRINS

1. INTRODUCERE.. 18

2. DESCRIEREA FIZICO-GEOGRAFICĂ A ZONEI POTENȚIAL AFECTATE.. 20

2.1. Poziționarea geografică. 20

2.6. Utilizarea terenurilor. 40

2.6.1. Fondul funciar. 41

2.6.2. Spațiile verzi 43

2.7. Biodiversitatea. 44

2.8. Rețeaua de monitorizare a calității aerului din județul Brăila. 50

3. DESCRIEREA SITUAȚIEI EXISTENTE.. 60

3.1. Caracterizarea indicatorilor pentru care se elaborează planul de menținere a calității aerului 60

3.1.1. Dioxid de azot si oxizi de azot (NO₂/NOx). 60

3.1.1.1. Caracteristici generale. 60

3.1.1.2. Metode de măsurare. 61

3.1.1.3. Norme. 61

3.1.2. Particule în suspensie (PM₁₀ și PM_2,5). 62

3.1.2.1. Caracteristici generale. 62

3.1.2.2. Metode de măsurare. 63

3.1.2.3. Norme. 63

3.1.3. Benzen (C₆H₆). 64

3.1.3.1. Caracteristici generale. 64

3.1.3.2. Metode de măsurare. 64

3.1.3.3. Norme. 64

3.1.4. Dioxid de sulf (SO₂). 64

3.1.4.1. Caracteristici generale. 64

3.1.4.2. Metode de măsurare. 65

3.1.4.3. Norme. 66

3.1.5. Monoxid de carbon (CO). 66

3.1.5.1. Caracteristici generale. 66

3.1.5.2. Metode de măsurare. 67

3.1.5.3. Norme. 67

3.1.6. Plumb (Pb) și alte metale toxice: Arsen (As), Cadmiu (Cd) și Nichel (Ni). 68

3.1.6.1. Caracteristici generale. 68

3.1.6.2. Metode de măsurare. 68

3.1.6.3. Norme. 68

3.2. Concentrațiile medii ale poluanților monitorizați în județul Brăila. 69

3.2.1. Dioxidul de azot (NO₂). 73

3.2.2. Particule în suspensie – PM₁₀ și PM_2,5(gravimetric și nefelometric). 74

3.2.3. Benzen (C₆H₆). 77

3.2.4. Dioxidul de sulf (SO₂). 79

3.2.5. Monoxid de carbon (CO). 80

3.2.6. Metale grele – Plumb (Pb). 81

3.3. Indicatori de calitate a aerului în județul Brăila. 81

3.4. Efectele poluării aerului asupra mediului înconjurător. 83

3.5. Definirea și caracterizarea surselor de emisii 88

3.5.1. Surse mobile. 89

3.5.2. Surse fixe. 92

3.5.3. Surse de suprafață. 102

3.5.3.1. Surse rezidențiale. 102

3.5.3.2. Agricultura. 104

3.5.3.3. Deșeuri 110

4. SCENARII DE MENȚINERE A CALITĂTII AERULUI ÎN JUDEȚUL BRĂILA.. 119

5. MĂSURILE SAU PROIECTELE ADOPTATE ÎN VEDEREA MENȚINERII CALITĂȚII AERULUI 126

5.1. Posibile măsuri pentru păstrarea nivelului poluanților sub valorile-limită, respectiv sub valorile-țintă și pentru asigurarea celei mai bune calități a aerului înconjurător în condițiile unei dezvoltări durabile. 126

5.2. Calendarul aplicării planului de menținere (măsura, responsabilul, termen de realizare, estimare costuri/surse de finanțare etc.). 128

BIBLIOGRAFIE.. 144

ANEXE.. 145

INDEX TABELE

Tabelul nr. 1 – Rețeaua de localități (UAT) din arealul județul Brăila și suprafețele ocupate de acestea 23

Tabelul nr. 2 - Populația județului Brăila la recensămintele dintre anii 1948 - 2011.. 25

Tabelul nr. 3 - Populația stabilă a județului Brăila, pe unități administrativ teritoriale și localități componente, la Recensământul Populației și al Locuințelor 2011.. 27

Tabelul nr. 4 - Populația rezidentă la 1 ianuarie pe sexe și medii de rezidență. 31

Tabelul nr. 5 - Media maximelor și a minimelor temperaturilor înregistrate, în perioada 1974-1990, la stația meteorologică Brăila. 37

Tabelul nr. 6 - Temperatura maximă absolută anuală a aerului înregistrată în perioada 2006 – 2013, respectiv data de producere a acesteia, la stația meteorologică Brăila. 38

Tabelul nr. 7 - Cantitățile de precipitații medii lunare înregistrate, în perioada 1974 – 1990, la stația meteorologică Brăila. 38

Tabelul nr. 8 - Structura fondului funciar din județul Brăila. 42

Tabelul nr. 9 - Situația spațiilor verzi la nivelul județului Brăila. 44

Tabelul nr. 10 - Ariile naturale protejate de interes național din județul Brăila. 46

Tabelul nr. 11 - Arii de protecție specială avifaunistică din județul Brăila. 47

Tabelul nr. 12 - Situri de importanță comunitară din județul Brăila. 48

Tabelul nr. 13 - Informații despre centre. 52

Tabelul nr. 14 - Informații despre stații 52

Tabelul nr. 15 - Monitorizarea poluanților în stațiile automate. 58

Tabelul nr. 16 - Monitorizarea parametrilor atmosferici în stațiile automate. 58

Tabelul nr. 17 - Valori limită ale Oxizilor de azot NOx (NO / NO₂). 62

Tabelul nr. 18 - Valori limită ale Particulelor în suspensie. 63

Tabelul nr. 19 - Valori limită ale Benzen (C₆H₆). 64

Tabelul nr. 20 - Valori limită ale Dioxidului de sulf - SO₂. 66

Tabelul nr. 21 - Valori limită ale Monoxidului de carbon (CO). 68

Tabelul nr. 22 - Valori limită ale Plumb (Pb). 68

Tabelul nr. 23 - Valori limită ale Arsen (As), Cadmiu (Cd) și Nichel (Ni). 69

Tabelul nr. 24 - Concentrațiile medii ale poluanților monitorizați în județul Brăila, între anii 2008-2015 69

Tabelul nr. 25 - Concentrația medie anuală a dioxidului de azot (NO₂), înregistrată la cele cinci stații de monitorizare a aerului din județul Brăila, în perioada 2008- 2015.. 73

Tabelul nr. 26 - Concentrația medie anuală a PM₁₀ nefelometric, înregistrată la cele cinci stații de monitorizare a aerului din județul Brăila, în perioada 2008- 2015.. 75

Tabelul nr. 27 - Concentrația medie anuală a PM₁₀ gravimetric, înregistrată la cele cinci stații de monitorizare a aerului din județul Brăila, în perioada 2008- 2015.. 76

Tabelul nr. 28 - Concentrația medie anuală a PM_2,5nefelometric și gravimetric, înregistrată la cele cinci stații de monitorizare a aerului din județul Brăila, în perioada 2008- 2015.. 77

Tabelul nr. 29 - Concentrația medie anuală a Benzenului (C₆H₆), înregistrată la stațiile de monitorizare a aerului din județul Brăila, în perioada 2008- 2015.. 77

Tabelul nr. 30 - Concentrația medie anuală a dioxidului de sulf (SO₂), înregistrată la cele cinci stații de monitorizare a aerului din județul Brăila, în perioada 2008- 2015.. 79

Tabelul nr. 31 - Concentrația medie anuală a Monoxid de carbon (CO), înregistrată la cele cinci stații de monitorizare a aerului din județul Brăila, în perioada 2008- 2015.. 80

Tabelul nr. 32 - Concentrația medie anuală a Plumbului (Pb), înregistrată stațiile de monitorizare a aerului din județul Brăila, în perioada 2008- 2015.. 81

Tabelul nr. 33 - Domenii de concentrație pentru valorile SO₂, NO₂, CO și PM₁₀ necesare calculării indicelui specific. 82

Tabelul nr. 34- Mortalitatea generală, la nivelul județului Brăila, cea datorată afecțiunilor respiratorii și cea prin afecțiuni cardiovasculare în perioada 2010 -2014.. 85

Tabelul nr. 35 - Mortalitate infantilă și prin afecțiuni respiratorii în mediul Urban în perioada 2010 - 2014 86

Tabelul nr. 36 - Mortalitatea prin afecțiuni cardiovasculare pe orașele din județul Brăila (număr cazuri) în perioada 2010 - 2014.. 87

Tabelul nr. 37 - Incidența cazurilor de astm bronșic pe orașele din județul Brăila (număr cazuri) corelată cu PM₁₀ - concentrație medie/an (µg/mc) perioada 2010 – 2014.. 88

Tabelul nr. 38 - Încadrarea în regimul de gestionare II a județului Brăila. 89

Tabelul nr. 39 – Lungimea drumurilor publice, la 31 decembrie 2012.. 90

Tabelul nr. 40 - Lungimea străzilor orășenești din județul Brăila. 91

Tabelul nr. 41 – Operatori economici din județul Brăila (fără municipiul Brăila) ce dețin instalații IPPC 94

Tabelul nr. 42 - Consumul de gaze naturale în județul Brăila în anul 2015 (m³). 103

Tabelul nr. 43 - Structura fondului funciar agricol din județul Brăila în anul 2014.. 104

Tabelul nr. 44 - Cantitatea de îngrășăminte chimice și naturale folosite in agricultură în județul Brăila 106

Tabelul nr. 45 - Suprafața terenurilor pe care s-au aplicat îngrășăminte chimice și naturale în județul Brăila 106

Tabelul nr. 46 - Cantitatea de pesticide aplicate in agricultură în județul Brăila. 107

Tabelul nr. 47 - Suprafața terenurilor pe care s-au aplicat pesticide în județul Brăila. 108

Tabelul nr. 48 - Producția agricolă vegetală, la principalele culturi (tone). 109

Tabelul nr. 49 - Deșeuri colectate de municipalități în perioada 2008 – 2012 (tone). 111

Tabelul nr. 50 - Evoluția gradului de acoperire cu servicii de salubritate pentru deservirea populației 113

Tabelul nr. 51 - Cantitatea de deșeuri eliminată în depozite conforme. 114

Tabelul nr. 52 - Deșeuri municipale depozitate în depozite urbane neconforme 2011-2013 114

Tabelul nr. 53 - Deșeuri de producție (tone). 115

Tabelul nr. 54 - Deșeuri generate pe activități economice în anul 2013.. 116

Tabelul nr. 55 - Cantități de DEEE colectate în județul Brăila în perioada 2009-2014.. 117

Tabelul nr. 56 – Valori înregistrate ale poluanților atmosferici la stațiile de monitorizare în anul de referință 2013.. 120

Tabelul nr. 57 - Lista măsurilor privind menținerea calității aerului în județul Brăila (2016-2021) 129

INDEX FIGURI

Figura nr. 1 – Harta județului Brăila. 20

Figura nr. 2 – Harta administrativ-teritorială a arealului pentru care s-a realizat încadrarea în regimul II de gestionare a calității aerului (Județul Brăila). 21

Figura nr. 3 - Evoluția populației Județului Brăila, urban și rural, la recensămintele dintre anii 1948 - 2011 25

Figura nr. 4 – Densitatea populației în județul Brăila. 26

Figura nr. 5 – Distribuția densității populației/km² în județul Brăila. 32

Figura nr. 6 – Relieful în județului Brăila. 33

Figura nr. 7 – Hidrografia județului Brăila cu distribuția apelor de suprafață pe bazine hidrografice 36

Figura nr. 8 - Media maximelor și a minimelor temperaturilor înregistrate, în perioada 1974-1990, la stația meteorologică Brăila. 37

Figura nr. 9 - Cantitățile de precipitații medii lunare înregistrate, în perioada 1974 – 1990, la stația meteorologică Brăila. 39

Figura nr. 10 – Utilizarea terenurilor în județului Brăila. 40

Figura nr. 11 - Ponderea fondului funciar din județul Brăila. 42

Figura nr. 12 – Harta ariilor protejate Natura 2000 din județul Brăila. 49

Figura nr. 13 - Amplasarea stațiilor de monitorizare a calității aerului din județul Brăila. 53

Figura nr. 14 - Stația de fond urban BR 1 amplasată în Calea Galați nr. 53.. 54

Figura nr. 15 - Stația de fond urban BR 2 amplasată în Piața Independenței nr. 1.. 55

Figura nr. 16 - Tendința concentrațiilor medii ale Dioxidului de sulf (SO₂) în județul Brăila, între anii 2008-2015.. 70

Figura nr. 17 - Tendința concentrațiilor medii ale Particulelor în suspensie (PM₁₀) în județul Brăila, între anii 2008-2015.. 71

Figura nr. 18 - Tendința concentrațiilor medii ale Ozonului (O₃) în județul Brăila, între anii 2008-2015 71

Figura nr. 19 - Tendința concentrațiilor medii ale Dioxidului de azot (NO₂) în județul Brăila, între anii 2008-2015.. 71

Figura nr. 20 - Tendința concentrațiilor medii ale Oxizilor de azot (NOx) în județul Brăila, între anii 2008-2015.. 72

Figura nr. 21 - Tendința concentrațiilor medii ale Monoxidului de carbon (CO) în județul Brăila, între anii 2008-2015.. 72

Figura nr. 22 - Tendința concentrațiilor medii ale Plumbului (Pb) în județul Brăila, între anii 2008-2015 72

Figura nr. 23 - Tendința concentrației medie anuală a dioxidului de azot (NO₂), înregistrată la cele cinci stații de monitorizare a aerului din județul Brăila, în perioada 2008- 2015.. 74

Figura nr. 24 - Tendința concentrației medie anuală a PM₁₀ nefelometric, înregistrată la cele cinci stații de monitorizare a aerului din județul Brăila, în perioada 2008- 2015.. 75

Figura nr. 25 - Tendința concentrației medie anuală a PM₁₀ gravimetric, înregistrată la cele cinci stații de monitorizare a aerului din județul Brăila, în perioada 2008- 2015.. 76

Figura nr. 26 - Tendința concentrației medie anuală a Benzenului (C₆H₆), înregistrată la stațiile de monitorizare a aerului din județul Brăila, în perioada 2008- 2015.. 78

Figura nr. 27 - Tendința concentrației medie anuală a dioxidului de sulf (SO₂), înregistrată la cele cinci stații de monitorizare a aerului din județul Brăila, în perioada 2008- 2015.. 79

Figura nr. 28 - Tendința concentrației medie anuală a Monoxidului de carbon (CO), înregistrată la cele cinci stații de monitorizare a aerului din județul Brăila. 80

Figura nr. 29 - Tendința concentrației medie anuală a Plumbului (Pb), înregistrată la stațiile de monitorizare a aerului din județul Brăila, în perioada 2008- 2015.. 81

Figura nr. 30 - Grila de interpretare a indicelui specific (după www.calitateaer.ro, accesat la data de 24.08.2016). 83

Figura nr. 31 - Piramida stării de sănătate determinată de poluarea aerului 85

Figura nr. 32 - Mortalitatea generală, la nivelul județului Brăila, cea datorată afecțiunilor respiratorii și cea prin afecțiuni cardiovasculare în perioada 2010 -2014.. 86

Figura nr. 33 - Mortalitate infantilă și prin afecțiuni respiratorii în mediul Urban în perioada 2010 - 2014 87

Figura nr. 34 - Mortalitatea prin afecțiuni cardiovasculare pe orașele din județul Brăila (număr cazuri) în perioada 2010 - 2014.. 87

Figura nr. 35 - Incidența cazurilor de astm bronșic pe orașele din județul Brăila (număr cazuri) corelată cu PM₁₀ - concentrație medie/an (µg/mc) perioada 2010 – 2014.. 88

Figura nr. 36 – Rețeaua rutieră la nivelul județului Brăila. 90

Figura nr. 37– Fluxuri de circulație vehicule totale/zi în județul Brăila. 91

Figura nr. 38 - Surse fixe de emisii în judeţul Brăila. 93

Figura nr. 39 - Ponderea consumului de gaze naturale în județul Brăila în anul 2015 (nu include municipiul Brăila). 102

Figura nr. 40 – Distribuția UAT racordate la sistemul de distribuție gaze naturale. 104

Figura nr. 41 – Ponderea terenurilor agricole în județul Brăila în anul 2014.. 105

Figura nr. 42 - Cantitatea de îngrășăminte chimice și naturale folosite in agricultură în județul Brăila 106

Figura nr. 43 - Variația anuală a consumului de pesticide folosite in agricultură în județul Brăila 108

Figura nr. 44 - Suprafața terenurilor pe care s-au aplicat pesticide în județul Brăila. 109

Figura nr. 45 - Deșeuri colectate de municipalități în perioada 2008 – 2012 în județul Brăila 112

Figura nr. 46- Tendința concentrațiilor medii ale Dioxidului de sulf (SO₂) în județul Brăila 121

Figura nr. 47 - Tendința concentrațiilor medii ale Particulelor în suspensie (PM10) în județul Brăila în anul de proiecție 2021.. 121

Figura nr. 48 - Tendința concentrațiilor medii ale Dioxidului de azot (NO₂) în județul Brăila, în anul de proiecție 2021.. 122

Figura nr. 49 - Tendința concentrațiilor medii ale Oxizilor de azot (NOx) în județul Brăila, în anul de proiecție 2021.. 122

Figura nr. 50 - Tendința concentrațiilor medii ale Monoxidului de carbon (CO) în județul Brăila, în anul de proiecție 2021.. 123

Figura nr. 51 - Tendința concentrațiilor medii ale Plumbului (Pb) în județul Brăila, în anul de proiecție 2021 123

Figura nr. 52 - UAT din judeţul Brăila ce au raportat emisii de poluanți atmosferici în cadrul Inventarelor locale de emisie. 125

Figura nr. 53 - Evaluarea calității aerului în județul Brăila. 125

Anexe

Anexa nr. 1 – Lista agenților economici generatori de emisii substanțiale la nivelul regiunii sud-est (sursa: Inventar local emisii 2014). 146

Anexa nr. 2 – Fluxuri de trafic generate în județul Brăila – total vehicule/zi 157

Anexa nr. 3 – Fluxuri de trafic generate în județul Brăila –vehicule <3,5 t/zi 158

Anexa nr. 4 – Fluxuri de trafic generate în județul Brăila –autocamioane. 159

Anexa nr. 5 – Surse emisii în județul Brăila (exclus Municipiul Brăila). 160

Anexa nr. 6 – Surse fixe de emisie în județul Brăila (exclus Municipiul Brăila). 161

Anexa nr. 7 – Surse emisii de suprafață (activități agricole) în județul Brăila (exclus Municipiul Brăila) 162

Anexa nr. 8 – Surse emisii de suprafață (incalzire rezidentiala) în județul Brăila (exclus Municipiul Brăila) 163

Anexa nr. 9 – Emisii As (anul 2013) în județul Brăila. 164

Anexa nr. 10 – Emisii Cd (anul 2013) în județul Brăila. 165

Anexa nr. 11 – Emisii Ni (anul 2013) în județul Brăila. 166

Anexa nr. 12 – Emisii Pb (anul 2013) în județul Brăila. 167

Anexa nr. 13 – Emisii CO (anul 2013) în județul Brăila. 168

Anexa nr. 14 – Emisii NOx (anul 2013) în județul Brăila. 169

Anexa nr. 15 – Emisii SOx (anul 2013) în județul Brăila. 170

Anexa nr. 16 – Emisii PM10 (anul 2013) în județul Brăila. 171

Anexa nr. 17 – Emisii PM2.5 (anul 2013) în județul Brăila. 172

Anexa nr. 18 – UAT-uri conectate la sistemul de distribuție gaze naturale în județul Brăila 173

Anexa nr. 19 – UAT-uri ce au raportat în cadrul Inventarelor locale de emisii în județul Brăila 174

Anexa nr. 20 – Emisii (NO_X – val max. orara) provenite din transportul poluanților către județul Brăila 175

Anexa nr. 21 – Emisii (NO_X – val med. anuală) provenite din transportul poluanților către județul Brăila 176

Anexa nr. 22– Evaluarea calității aerului în municipiul Brăila. 177

LISTA DE ABREVIERI

ANM – Administrația Națională de Meteorologie

DJSP – Direcția Județeană de Sănătate Publică

GIS – Sistem Geografic Informatic

INS - Institutul Național de Statistică

MDA - Modelul de dispersie atmosferică

MMAP – Ministerul mediului, apelor și pădurilor

MT – Ministerul transporturilor

PATN - Planul de amenajare a teritoriului național

PATJ - Planul de amenajare a teritoriului județean

PUG – Plan de urbanism general

RNMCA - Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului

SNEGICA - Sistemul Național de Evaluare și Gestionare Integrată a Calității Aerului

UAT – Unitate administrativ teritorială

UE – Uniunea Europeană

Unități de măsură

TºC – temperatura exprimată în grade Celsius;

mm – milimetri;

m/s – metri pe secundă;

mg/m³ – miligrame pe metru cub;

µg/m³ – micrograme pe metru cub;

ng/m³ – nanograme pe metru cub;

Compuși chimici

PM10 – particule în suspensie cu o dimensiune de 10 µg;

PM2,5 – particule în suspensie cu o dimensiune de 2,5 µg;

C₆H₆– benzen;

SO₂ – dioxid de sulf;

CO – monoxid de carbon;

NH₃ – amoniac;

NO₂ – dioxid de azot;

NOx – oxizi de azot;

NMVOC – compuși organici volatili nemetalici;

O₃ – ozon;

H₂S – hidrogen sulfurat.

GLOSAR DE TERMENI

aer înconjurător - aerul din troposferă, cu excepția celui de la locurile de muncă, astfel cum sunt definite prin Hotărârea Guvernului nr. 1.091/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru locul de muncă, unde publicul nu are de regulă acces și pentru care se aplică dispozițiile privind sănătatea și siguranța la locul de muncă;
aglomerare - zonă care reprezintă o conurbație cu o populație de peste 250.000 de locuitori sau, acolo unde populația este mai mică ori egală cu 250.000 de locuitori, având o densitate a populației pe km² mai mare de 3.000 de locuitori;
amplasamente de fond urban - locurile din zonele urbane în care nivelurile sunt reprezentative pentru expunerea, în general, a populației urbane;
arsen, cadmiu, nichel și benzo(a)piren - cantitatea totală a acestor elemente și a compușilor lor conținută în fracția PM₁₀;
compuși organici volatili COV - compuși organici proveniți din surse antropogene și biogene, alții decât metanul, care pot produce oxidanți fotochimici prin reacție cu oxizii de azot în prezența luminii solare;
contribuții din surse naturale - emisii de poluanți care nu rezultă direct sau indirect din activități umane, incluzând evenimente naturale cum ar fi erupțiile vulcanice, activitățile seismice, activitățile geotermale, incendiile de pe terenuri sălbatice, furtuni, aerosoli marini, resuspensia sau transportul în atmosferă al particulelor naturale care provin din regiuni uscate;
depuneri totale sau acumulate - cantitatea totală de poluanți care este transferată din atmosferă pe suprafețe cum ar fi sol, vegetație, apă, clădiri etc, cu o anumită arie, într-un anumit interval de timp;
emisii din surse difuze de poluare - emisii eliberate în aerul înconjurător din surse de emisii nedirijate de poluanți atmosferici, cum sunt sursele de emisii fugitive, sursele naturale de emisii și alte surse care nu au fost definite specific.
emisii din surse fixe - emisii eliberate în aerul înconjurător de utilaje, instalații, inclusiv de ventilație, din activitățile de construcții, din alte lucrări fixe care produc sau prin intermediul cărora se evacuează substanțe poluante;
emisii din surse mobile de poluare - emisii eliberate în aerul înconjurător de mijloacele de transport rutiere, feroviare, navale și aeriene, echipamente mobile nerutiere echipate cu motoare cu ardere internă;
emisii fugitive - emisii nedirijate, eliberate în aerul înconjurător prin ferestre, uși și alte orificii, sisteme de ventilare sau deschidere, care nu intră în mod normal în categoria surselor dirijate de poluare;
evaluare - orice metodă utilizată pentru a măsura, calcula, previziona sau estima niveluri;
indicator mediu de expunere - nivelul mediu determinat pe baza unor măsurări efectuate în amplasamentele de fond urban de pe întreg teritoriul țării și care oferă indicii cu privire la expunerea populației. Acesta este utilizat pentru calcularea țintei naționale de reducere a expunerii și a obligației referitoare la concentrația de expunere;
marjă de toleranță - procentul din valoarea-limită cu care poate fi depășită acea valoare, conform condițiilor stabilite în prezenta lege;
măsurări fixe - măsurări efectuate în puncte fixe, fie continuu, fie prin prelevare aleatorie, pentru a determina nivelurile, în conformitate cu obiectivele de calitate relevante ale datelor;
măsurări indicative - măsurări care respectă obiective de calitate a datelor mai puțin stricte decât cele solicitate pentru măsurări în puncte fixe;
nivel - concentrația unui poluant în aerul înconjurător sau depunerea acestuia pe suprafețe într-o perioadă de timp dată;
nivel critic - nivelul stabilit pe baza cunoștințelor științifice, care dacă este depășit se pot produce efecte adverse directe asupra anumitor receptori, cum ar fi copaci, plante sau ecosisteme naturale, dar nu și asupra oamenilor;
obiectiv pe termen lung - nivelul care trebuie să fie atins, pe termen lung, cu excepția cazurilor în care acest lucru nu este realizabil prin măsuri proporționate, cu scopul de a asigura o protecție efectivă a sănătății umane și a mediului;
obligația referitoare la concentrația de expunere - nivelul stabilit pe baza indicatorului mediu de expunere cu scopul de a reduce efectele dăunătoare asupra sănătății umane, care trebuie atins într-o perioadă dată;
oxizi de azot - suma concentrațiilor volumice (ppbv) de monoxid de azot (oxid nitric) și de dioxid de azot, exprimată în unități de concentrație masică a dioxidului de azot (g/m³);

planuri de calitate a aerului - planurile prin care se stabilesc măsuri pentru atingerea valorilor limită sau ale valori lor-țintă;
PM₁₀ - particule în suspensie care trec printr-un orificiu de selectare a dimensiunii, astfel cum este definit de metoda de referință pentru prelevarea și măsurarea PM₁₀, SR EN 12341, cu un randament de separare de 50% pentru un diametru aerodinamic de 10m;
PM_2,5 - particule în suspensie care trec printr-un orificiu de selectare a dimensiunii, astfel cum este definit de metoda de referință pentru prelevarea și măsurarea PM_2,5; SR EN 14907, cu un randament de separare de 50% pentru un diametru aerodinamic de 2,5m;

poluant - orice substanță prezentă în aerul înconjurător și care poate avea efecte dăunătoare asupra sănătății umane și/sau a mediului ca întreg;

prag de alertă - nivelul care, dacă este depășit, există un risc pentru sănătatea umană la o expunere de scurtă durată a populației, în general, și la care trebuie să se acționeze imediat;
prag de informare - nivelul care, dacă este depășit, există un risc pentru sănătatea umană la o expunere de scurtă durată pentru categorii ale populației deosebit de sensibile și pentru care este necesară informarea imediată și adecvată;
prag inferior de evaluare - nivelul sub care, pentru a evalua calitatea aerului înconjurător, este suficientă utilizarea tehnicilor de modelare sau de estimare obiectivă;
prag superior de evaluare - nivelul sub care, pentru a evalua calitatea aerului înconjurător, se poate utiliza o combinație de măsurări fixe și tehnici de modelare și/sau măsurări indicative;
substanțe precursoare ale ozonului - substanțe care contribuie la formarea ozonului de la nivelul solului;
titular de activitate - orice persoană fizică sau juridică ce exploatează, controlează sau este delegată cu putere economică decisivă privind o activitate cu potențial impact asupra calității aerului înconjurător;

ținta națională de reducere a expunerii - reducerea procentuală a expunerii medii a populației, stabilită pentru anul de referință cu scopul de a reduce efectele dăunătoare asupra sănătății umane, care trebuie să fie atinsă, acolo unde este posibil, într-o perioadă dată;
valoare-limită - nivelul stabilit pe baza cunoștințelor științifice, în scopul evitării și prevenirii producerii unor evenimente dăunătoare și reducerii efectelor acestora asupra sănătății umane și a mediului ca întreg, care se atinge într-o perioadă dată și care nu trebuie depășit odată ce a fost atins;

valoare-țintă - nivelul stabilit, în scopul evitării și prevenirii producerii unor evenimente dăunătoare și reducerii efectelor acestora asupra sănătății umane și a mediului ca întreg, care trebuie să fie atins pe cât posibil într-o anumită perioadă;

zonă - parte a teritoriului țării delimitată în scopul evaluării și gestionării calității aerului înconjurător;
zona de protecție - suprafața de teren din jurul punctului în care se efectuează măsurări fixe, delimitată astfel încât orice activitate desfășurată în interiorul ei, ulterior instalării echipamentelor de măsurare, să nu afecteze reprezentativitatea datelor de calitate a aerului înconjurător pentru care acesta a fost amplasat.

LEGISLAȚIE APLICABILĂ

Legislație națională:

Legea nr. 104/15.06.2011 privind calitatea aerului înconjurător (publicată în Monitorul Oficial nr. 452/28.06.2011)
Hotărârea Guvernului nr. 1.879/2006 pentru aprobarea Programului național de reducere progresivă a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuși organici volatili și amoniac, ale Hotărârii Guvernului nr. 440/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanți proveniți de la instalațiile mari de ardere, ale Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale și ale Hotărârii Guvernului nr. 321/2005 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
HG 257/2015 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt și a planurilor de menținere a calității aerului;
Ordinul MMAP nr. 1206/2015 pentru aprobarea listelor cu unitățile administrativ-teritoriale întocmite în urma încadrării în regimuri de gestionare a ariilor din zonele și aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător.

Legislația europeană:

Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa;
Directiva 2004/107/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind arsen, cadmiu, mercur, nichel, hidrocarburi aromatice policiclice în aerul înconjurător, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L 23/2005.

1.INTRODUCERE

Conform Ordinului nr. 1206/2015 pentru aprobarea listelor cu unitățile administrativ-teritoriale întocmite în urma încadrării în regimurile de gestionare a ariilor din zonele și aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, județul Brăila este încadrat în regimul de evaluare II pentru particule în suspensie (PM₁₀), (PM_2,5), Benzen (C₆H₆), Nichel (Ni), Dioxid de sulf (SO₂), Monoxid de carbon (CO), Plumb (Pb), Arsen (As) și Cadmiu (Cd). Conform Hotărârii nr. 257/2015 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt și a planurilor de menținere a calității aerului, art. 4, alin. 3), pentru zonele încadrate în regimul de evaluare II, trebuie întocmit un Plan de menținere a calității aerului.

Județul Brăila se încadrează în regimul de gestionare II Anexa nr. 1 – LISTA cu unitățile administrativ-teritoriale întocmită în urma încadrării în regimul de gestionare I pentru particule în suspensie (PM₁₀), (PM_2,5), benzen (C₆H₆), nichel (Ni), dioxid de sulf (SO₂), monoxid de carbon (CO), plumb (Pb), arsen (As) și cadmiu (Cd).

Încadrarea în regimul de gestionare II a județului Brăila s-a realizat pe baza rezultatelor obținute în urma evaluării calității aerului la nivel național, care a utilizat atât măsurări în puncte fixe, realizate cu ajutorul stațiilor de măsurare care fac parte din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului, aflată în administrarea autorității publice centrale pentru protecția mediului, cât și pe baza rezultatelor obținute din modelarea matematică a dispersiei poluanților emiși în aer.

Planul de menținere a calității aerului reprezintă setul de măsuri pe care titularul/titularii de activitate trebuie să le ia, astfel încât nivelul poluanților să se păstreze sub valorile limită pentru poluanții dioxid de sulf (SO₂), particule în suspensie (PM₁₀), benzen (C₆H₆), Monoxid de carbon (CO), Plumb (Pb) sau valorile țintă pentru Nichel (Ni), Arsen (As) și Cadmiu (Cd).

Planul de menținere a calității aerului se întocmește de comisia tehnică constituită la nivel județean, din reprezentanții compartimentelor/serviciilor/direcțiilor tehnice din aparatul propriu al consiliului județean.

Din comisia tehnică fac parte și reprezentanți ai instituțiilor și autorităților publice locale sau județene din domeniul silvicultură, sănătate, transport, agricultură, ordine publică, statistică și Poliția Română, operatorii economici și, dacă este cazul, de la orice alt organism cu responsabilități în domeniu, în funcție de complexitatea problemelor estimate.

Planul de menținere a calității aerului elaborat se aprobă prin hotărâre a consiliului județean.

Planul de menținere a calității aerului este pus în aplicare prin luarea măsurilor/acțiunilor în termenele stabilite în plan pentru a asigura o eficiență crescută a îmbunătățirii calității aerului, dar și pentru a menține distribuția efortului financiar la un nivel asumat.

Instituțiile, autoritățile, organismele și operatorii economici care au fost identificați pentru realizarea măsurilor din planul de menținere a calității aerului sunt responsabili de punerea în aplicare și implementarea acestora.

Președintele consiliului județene, personal și/sau prin compartimentele de specialitate din aparatul propriu, după caz, în colaborare cu autoritățile publice teritoriale de inspecție și control în domeniul protecției mediului și cu autoritățile publice teritoriale pentru protecția mediului, monitorizează și controlează stadiul realizării măsurilor/acțiunilor din planul de menținere a calității aerului.

Comisia tehnică urmărește realizarea măsurilor din planul de menținere a calității aerului și întocmește anual un raport cu privire la stadiul realizării măsurilor pe care îl supune spre aprobare consiliului județean.

Raportul aprobat privind stadiul realizării măsurilor din planul de menținere a calității aerului se pune la dispoziția publicului prin postarea pe pagina proprie de internet și se transmite autorității publice teritoriale pentru protecția mediului până la data de 15 februarie a anului.

2.DESCRIEREA FIZICO-GEOGRAFICĂ A ZONEI POTENȚIAL AFECTATE

2.1. Poziționarea geografică

Brăila este un județ din Regiunea de Sud-Est a României, situat într-o zonă în care se desfășoară Câmpia Română, fiind străbătut de la sud la nord de fluviul Dunărea. Limita de nord a județului este stabilită de râul Siret, care se varsă în Dunăre în punctul în care fluviul părăsește județul.

Suprafața totală a județului era, în anul 2012, de 4.765,8 km², din care doar 57,1 km² (1,2%) aparținea domeniului intravilan și are în componență un municipiu, trei orașe (Făurei, Ianca și Însurăței), 40 de comune și 140 de sate. Suprafața județului Brăila reprezintă 13,3% din suprafața totală a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est și 2% din suprafața totală a României.

Figura nr. 1 – Harta județului Brăila

La Vest, județul Brăila este învecinat cu județul Buzău, la Nord-Vest cu județul Vrancea, la Nord cu județul Galați, la Est cu județul Tulcea, în partea de Sud-Est are ca vecin județul Constanța, iar la Sud, județul Ialomița.

Arealul pentru care s-a realizat planul de menținere a calității aerului este reprezentat de județul Brăila (mai puțin municipiul Brăila) și are următoarea componență administrativ-teritorială:

3 orașe: Ianca, Însurăței și Făurei;
40 comune: Bărăganul, Berteștii de Jos, Bordei Verde, Cazasu, Chiscani, Ciocile, Cireșu, Dudești, Frecatei, Galbenu, Gemenele, Grădiștea, Gropeni, Jirlău, Mărașu, Măxineni, Mircea Voda, Movila Miresii, Racovița, Râmnicelu, Romanu, Roșiori, Salcia Tudor, Scorțaru Nou, Siliștea, Stâncuța, Surdila-Găiseanca, Surdila-Greci, Sutești, Tichilești, Traian, Tudor Vladimirescu, Tufești, Ulmu, Unirea, Vădeni, Victoria, Vișani, Viziru, Zăvoaia;
140 sate componente.

Figura nr. 2 – Harta administrativ-teritorială a arealului pentru care s-a realizat încadrarea în regimul II de gestionare a calității aerului (Județul Brăila)

Orașele care intră în structura administrativ-teritorială a arealului pentru care s-a realizat încadrarea în regimul II de gestionare a calității aerului (Județul Brăila) sunt:

Orașul Ianca este așezat în partea central-vestică a județului Brăila, pe DN2B, drum aflat în directă legătură cu următoarele drumuri județene și comunale: DJ221- Ianca-Șuțești, DJ 211- Ianca Gară-Bordei Verde, DC 35-Ianca-Berlești, DC 26-Ianca-Târlele-Filiu și DC 37 Ianca Gară-Plopu. UAT Ianca are în componență Ianca (reședința), și din satele Berlești, Gara Ianca, Oprișenești, Perișoru, Plopu și Târlele Filiu.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Ianca se ridică la 10.343 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 11.383 de locuitori[1].

Orașul Însurăței se află în partea central-sudică a județului Brăila și este traversat de râul Călmățui și de șoseaua națională DN21, care leagă Brăila de Slobozia. Orașul este format din localitatea componentă Însurăței (reședința), și din satele Lacu Rezii, Măru Roșu și Valea Călmățuiului.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Însurăței se ridică la 6.528 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 7.336 de locuitori.

Orașul Făurei este situat în nord-estul Câmpiei Române, mai exact în Câmpia Brăilei, în apropierea râului Buzău, la 65 km sud-vest de municipiul reședință de județ Brăila. Este al nouălea cel mai mic oraș al României după numărul de locuitori și cel mai mic oraș al județului Brăila

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Făurei se ridică la 3.592 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.097 de locuitori.

Tabelul nr. 1 – Rețeaua de localități (UAT) din arealul județul Brăila și suprafețele ocupate de acestea

Nr. crt.	Localitatea	Suprafața (ha)
	ORAȘ FĂUREI	1890
	ORAȘ IANCA	18591
	ORAȘ INSURĂȚEI	21270
	BARAGANUL	7287
	BERTESTII DE JOS	13543
	BORDEI VERDE	8654
	CAZASU	2723
	CHISCANI	10185
	CIOCILE	7733
	CIRESU	10910
	DUDESTI	11757
	FRECATEI	42977
	GALBENU	8358
	GEMENELE	4492
	GRADISTEA	6457
	GROPENI	7948
	JIRLAU	5223
	MARASU	37152
	MAXINENI	13418
	MIRCEA VODA	10641
	MOVILA MIRESII	8591
	RACOVITA	5029
	RIMNICELU	7897
	ROMANU	7089
	ROSIORI	7338
	SALCIA TUDOR	10707
	SCORTARU NOU	9815
	SILISTEA	11920
	STANCUTA	25608
	SURDILA-GAISEANCA	6164
	SURDILA-GRECI	9000
	SUTESTI	6796
	TICHILESTI	6348
	TRAIAN	16419
	TUDOR VLADIMIRESCU	7888
	TUFESTI	7217
	ULMU	10151
	UNIREA	6819
	VADENI	15582
	VICTORIA	7524
	VISANI	7678
	VIZIRU	10565
	ZAVOAIA	8856

*sursa: http://statistici.insse.ro/

Demografia

Conform recensământului efectuat în 2011, populația județului Brăila se ridică la 321.212 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 373.174 de locuitori. Volumul demografic al județului Brăila a scăzut din 2002 până în 2011 cu un efectiv de 51.962 persoane.

Tabelul nr. 2 - Populația județului Brăila la recensămintele dintre anii 1948 - 2011

Nr. crt.	An recensământ	Populația
Nr. crt.	An recensământ	Urban	Rural	Total
1	25 ianuarie 1948	95.514	175.737	271.251
2	21 februarie 1956	103.824	193.452	297.276
3	15 martie 1966	140.116	199.838	339.954
4	5 ianuarie 1977	199.233	178.721	377.954
5	7 ianuarie 1992	257.598	134.433	392.031
6	18 martie 2002	239.108	134.066	373.174
7	20 octombrie 2011	200.765	120.447	321.212

*sursa: INS

Figura nr. 3 - Evoluția populației Județului Brăila, urban și rural, la recensămintele dintre anii 1948 - 2011

Figura nr. 4 – Densitatea populației în județul Brăila

Tabelul nr. 3 - Populația stabilă a județului Brăila, pe unități administrativ teritoriale și localități componente, la Recensământul Populației și al Locuințelor 2011

Localitate	Populație stabilă -persoane -
ORAS FAUREI	3592
FAUREI	3592
ORAS IANCA	10343
IANCA	6078
BERLESTI	374
GARA IANCA	60
OPRISENESTI	766
PERISORU	1051
PLOPU	1431
TARLELE FILIU	583
ORAS INSURATEI	6528
INSURATEI	6011
LACU REZII	355
MARU ROSU	87
VALEA CALMATUIULUI	75
BARAGANUL	3062
BARAGANUL	3062
BERTESTII DE JOS	3110
BERTESTII DE JOS	864
BERTESTII DE SUS	348
GURA CALMATUI	353
GURA GIRLUTEI	0
NICOLESTI	0
SPIRU HARET	1545
BORDEI VERDE	2654
BORDEI VERDE	1338
CONSTANTIN GABRIELESCU	727
FILIU	0
LISCOTEANCA	589
CAZASU	2939
CAZASU	2939
CHISCANI	5340
CHISCANI	3635
LACU SARAT	1189
VARSATURA	516
CIOCILE	2802
CIOCILE	1998
CHICHINETU	426
CHIOIBASESTI	217
ODAIENI	161
CIRESU	3106
CIRESU	932
BATOGU	636
IONESTI	68
SCARLATESTI	876
VULTURENI	594
DUDESTI	3613
DUDESTI	1594
BUMBACARI	63
TATARU	1956
FRECATEI	1344
FRECATEI	355
AGAUA	452
CISTIA	16
SALCIA	75
STOIENESTI	30
TITCOV	416
GALBENU	3168
GALBENU	1018
DROGU	836
PANTECANI	192
SATUC	748
ZAMFIRESTI	374
GEMENELE	1819
GEMENELE	1628
GAVANI	191
GRADISTEA	2308
GRADISTEA	1308
IBRIANU	673
MARALOIU	327
GROPENI	3296
GROPENI	3296
JIRLAU	3059
JIRLAU	3059
BRADEANCA	0
MARASU	2913
MARASU	962
BANDOIU	421
MAGURENI	570
NEDEICU	0
PLOPI	237
TACAU	723
MAXINENI	3310
MAXINENI	1394
CORBU NOU	862
CORBU VECHI	306
LATINU	664
VOINESTI	84
MIRCEA VODA	3167
MIRCEA VODA	2265
DEDULESTI	902
MOVILA MIRESII	4051
MOVILA MIRESII	2860
ESNA	308
TEPES VODA	883
RACOVITA	1149
RACOVITA	592
CORBENI	143
CUSTURA	414
RIMNICELU	2074
RIMNICELU	1393
BOARCA	66
CONSTANTINESTI	382
MIHAIL KOGALNICEANU	233
ROMANU	1782
ROMANU	1357
OANCEA	425
ROSIORI	2808
ROSIORI	1673
COLTEA	554
FLORICA	470
PRIBEAGU	111
SALCIA TUDOR	2563
SALCIA TUDOR	775
ARICIU	184
CUZA VODA	824
GULIANCA	395
OLANEASCA	385
SCORTARU NOU	1261
SCORTARU NOU	446
DESIRATI	0
GURGUIETI	182
NICOLAE BALCESCU	0
PITULATI	363
SIHLEANU	270
SILISTEA	1638
SILISTEA	780
COTU LUNG	221
COTU MIHALEA	80
MARTACESTI	174
MUCHEA	370
VAMESU	13
STANCUTA	3464
STANCUTA	1466
CUZA VODA	1498
POLIZESTI	173
STANCA	327
SURDILA-GAISEANCA	2501
SURDILA-GAISEANCA	1703
FILIPESTI	798
SURDILA-GRECI	1505
SURDILA-GRECI	597
BRATESU VECHI	129
FAUREI SAT	385
HORIA	394
SUTESTI	4428
SUTESTI	4051
MIHAIL KOGALNICEANU	377
TICHILESTI	3864
TICHILESTI	3573
ALBINA	291
TRAIAN	3339
TRAIAN	1132
CALDARUSA	202
SILISTRARU	800
URLEASCA	1205
TUDOR VLADIMIRESCU	2107
TUDOR VLADIMIRESCU	947
COMANEASCA	216
SCORTARU VECHI	944
TUFESTI	5226
TUFESTI	5226
ULMU	3877
ULMU	2829
JUGUREANU	1048
UNIREA	2399
UNIREA	1059
MOROTESTI	0
VALEA CANEPII	1340
VADENI	4127
VADENI	2349
BALDOVINESTI	1249
PIETROIU	529
VICTORIA	3721
VICTORIA	2211
MIHAI BRAVU	1510
VISANI	2495
VISANI	1834
CAINENI-BAI	443
PLASOIU	218
VIZIRU	5906
VIZIRU	3631
LANURILE	2275
ZAVOAIA	3152
ZAVOAIA	2338
DUDESCU	814

*Sursa: Direcția Regională de Statistică Brăila

Tabelul nr. 4 - Populația rezidentă la 1 ianuarie pe sexe și medii de rezidență

Anul	Masculin			Feminin			Total
Anul	Urban	Rural	Total	Urban	Rural	Total	Urban	Rural	Total
2012	96002	59897	155899	103632	60143	163775	199634	120040	319674
2013	94564	59607	154171	101999	59428	161427	196563	119035	315598
2014	93531	59231	152762	100494	58833	159327	194025	118064	312089
2015	92083	58775	150858	99147	58171	157318	191230	116946	308176

Sursa: INS

Variația populației stabile a județului se datorează, în primul rând:

- mișcării migratorii a populației (plecări/sosiri cu domiciliul),

- mișcării naturale a populației (nașteri/decese).

Figura nr. 5 – Distribuția densității populației/km² în județul Brăila

Relieful

Fiind situat în câmpie, relieful este în general uniform cu aspectul unui ses, cu altitudini ce nu depășesc 50m, peisajul fiind monoton și fără bariere naturale, singurele accidente de teren fiind apele curgătoare, crovurile și depresiunile lacustre.

Relieful este reprezentat în proporție de 58% printr-o câmpie tabulara, de tip Bărăgan, care aparține parții de NE a Câmpiei Române, iar 42% din suprafața județului este ocupată de luncile Dunării, Siretului, Buzăului și Călmățuiului, care constituie subunități distincte în cadrul câmpiei. Cea mai mare parte din suprafața (cu excepția luncii Dunării) se extinde în arealul parții de NE a Câmpiei Române.

Cea mai mare altitudine a județului se află în arealul comunei Zăvoaia (51 m), din Câmpia Călmățui, iar cea mai joasă (6 m) altitudine în Balta Brăilei.

Relieful de câmpie este relativ uniform, cu interfluvii netede, întinse, care formează așa numitele câmpuri (Viziru, Ianca, Mircea Vodă, Mohreanu, Roșiori), acoperite în mare parte cu depozite loessoide.

Figura nr. 6 – Relieful în județului Brăila

Câmpia Râmnicului se întinde în partea de nord-vest a județului, o parte din aceasta aflându-se și pe teritoriul județului Buzău. Este o câmpie joasă, cu altitudini de până la 25 m, de tip piemontan.

Câmpia Călmățuiului, numită și Bărăganul Central, este situată în sudul județului, fiind delimitată în nord de râul de la care și-a împrumutat numele, iar în sud de Ialomița. În zonă sunt prezente nisipurile eoliene, dispuse sub formă de dune fixate, dar permit, în același timp, practicarea agriculturii.

Câmpia Brăilei, denumită și Bărăganul de Nord datorită poziției în care se află, are un relief uniform, alcătuit din câmpuri netede și întinse. Este împărțită în două părți aproximativ egale de Valea Ianca ce se întinde de la sud la nord pe o distanță de 30-40 km; datorită apei care stagnează în ea, are, mai degrabă, aspectul unui lac. Cele două câmpii care o compun sunt: Câmpia Ianca, în vest și Câmpia Viziru în est.

Lunca Dunării este situată de-a lungul fluviului, în partea de est a județului, având o lățime cuprinsă între 7 și chiar 40 km. În componența ei intră și Balta Brăilei, denumită și Insula Mare a Brăilei, fiind situată între două brațe ale Dunării (Vâlciu și Măcin); se întinde pe o distanță de 70 km. Între Dunărea navigabilă și Brațul Vâlciu se găsește un areal protejat – Insula Mică a Brăilei.

Hidrografia

Județul Brăila se bucură deopotrivă de prezența râurilor, a lacurilor, dar și a apelor subterane.

Apele curgătoare de pe teritoriul județului Brăila, aparțin următoarelor bazine hidrografice: de fluviul Dunărea, râurile Siret, Buzău și Călmățui.

1. Bazinul Hidrografic al fluviului Dunărea

Dunărea în cadrul județului este reprezentată prin brațele principale – Cremenea și Măcin (Dunărea Veche) – și brațele secundare – Vâlciu, Mănusoaia, Pasca, Calia, Arapu – în arealul Bălții Brăilei – și prin Dunărea propriu-zisă din dreptul municipiului Brăila și până la confluența cu Siretul.

Dunărea Veche sau brațul Măcin, care formează și limita estică a județului, are 96 km lungime, un coeficient mare de meandrare (1,24%) și o lățime medie de 250 m. Panta mică, ca urmare a gradului mare de meandrare, face ca acest braț să transporte o cantitate mică de apă (13%) din debitul total de la Hârșova (5.949 m³/s).

Brațul Cremenea, cel mai important, are o lungime mai mică (70 km), o pantă de scurgere mai mare și o lățime medie de 500 m. Dacă caracteristica brațului Măcin este gradul de meandrare, cea a brațului Cremenea este gradul de despletire. Din brațul Măcin (numai la 2 km de la bifurcație) se desprinde brațul Vâlciu care se varsă apoi în Cremenea.

Debitul maxim la asigurarea de 1% a fost estimat pentru Hârșova la 15.080 m³/s și pentru Brăila la 14.620 m³/s.

Debitul minim se înregistrează în două perioade (toamna și iarna), cel de iarnă fiind mai scăzut față de cel de toamnă. La asigurarea de 99,9% la stația hidrometrică Brăila debitul minim a fost apreciat la 1.000 m³/s.

2. Bazinul Hidrografic al râului Siret

Siretul formează limita dintre județele Brăila și Galați, între localitatea Corbu Vechi și confluența cu Dunărea pe 47,4 km lungime. În acest sector, pe partea dreaptă, la Voinești, Siretul primește apele Buzăului.

Față de debitul mediu multianual (153 m³/s), analizat la stația hidrometrică Lungoci, situată în amonte de câțiva kilometri, la vărsarea în Dunăre, debitul maxim este de 4.500 m³/s (asigurarea de 1%), iar cel minim de 26 m³/s (asigurarea de 95%).

Mineralizarea apei redusă (375 mg/l) și tipul hidrochimic (bicarbonat și cloruratcalciu) fac ca apa din Siret să fie folosită în bune condiții în irigații.

3. Bazinul Hidrografic al râului Buzău

Buzăul pe teritoriul județului, se desfășoară pe o lungime de 141 km, între Făurei și confluența cu Siretul la Voinești.

Buzăul transportă o cantitate redusă de apă la niveluri medii multianuale, respective 25,4 m³/s la stația hidrometrică Băința, situată la 10 km amonte de limita județului.

Lacurile din județul Brăila sunt de trei categorii: clastocarstice, limanuri fluviatile și lacuri de luncă. Din prima categorie fac parte: Ianca, Plopu, Movila Miresii Secu, Lutu Alb, Tătaru, Colțea, Plașcu și altele, iar din a doua: Jirlău, Ciulnița și Câineni, iar din a treia lacurile din lunca Dunării.

O altă categorie a apelor de suprafață o constituie lacurile terapeutice sărate, cu nămol sapropelic. Acestea sunt: Lacu Sărat Brăila, Câineni Băi, Movila Miresii, Batogu. De asemenea, se mai întâlnesc lacuri cu apă dulce și amenajări piscicole cum ar fi: Blasova, Șeicuța, Plopu, Lacul Dulce, Popa .

Apele subterane din județul Brăila se împart în ape freatice (care nu constituie o sursă importantă de apă) și ape de adâncime.

Figura nr. 7 – Hidrografia județului Brăila cu distribuția apelor de suprafață pe bazine hidrografice

Clima

Datorită poziției pe glob, în partea sud-estică a României, județul Brăila are un climat temperat continental specific Europei răsăritene. Caracteristice acestui teritoriu sunt verile sunt călduroase și uscate, precipitațiile reduse, dar care pot avea caracter torențial și pot fi repartizate inegal. În același timp iernile sunt friguroase, cu cantități reduse de precipitații, fiind influențate de anticiclonul siberian.

Temperaturile medii lunare multianuale cele mai mici se realizează în luna Ianuarie, luna cea mai rece din an (-4,6^oC), iar temperaturile medii lunare multianuale cele mai mari se realizează în luna Iulie (28,4^oC).

Tabelul nr. 5 - Media maximelor și a minimelor temperaturilor înregistrate, în perioada 1974-1990, la stația meteorologică Brăila

Luna

III

VII

VIII

XII

Media maximelor

(^oC)

2,6

3,7

10,4

17,1

23,2

26,1

28,4

28,2

24,8

17,1

9,1

4,8

Media minimelor

(^oC)

-4,6

-3,8

0,6

5,5

10,6

14,2

15,5

14,8

11,1

6,0

1,2

-2,1

*Sursa: ANM

Figura nr. 8 - Media maximelor și a minimelor temperaturilor înregistrate, în perioada 1974-1990, la stația meteorologică Brăila

*Sursa: ANM

Valorile temperaturii maxime absolute anuală a aerului înregistrată în perioada 2006 – 2013, respective data de producere a acesteia, la stația meteorologică Brăila, se regăsesc în tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 6 - Temperatura maximă absolută anuală a aerului înregistrată în perioada 2006 – 2013, respectiv data de producere a acesteia, la stația meteorologică Brăila

ANUL	2006	2007	2008	2009	2010	2011	2012	2013
Temperatura (^⁰C)	36,6	41,1	38,5	38	37,2	36,2	40,1	36,2
Data	20.08	23.07	16.08	24.07	15.08	20.07	07.08	30.07

Precipitațiile atmosferice totalizează în cursul unui an sub 500 mm. Ca și regimul termic, și cel al precipitațiilor reflectă caracterul continental al climei, în sensul că acestea cad în cantități variabile de la un an la altul și sunt repartizate inegal în timpul anului.

În partea de sud a județului (Câmpia Călmățuiului) cantitatea de precipitații se apropie de 500mm/an, iar în Câmpia Brăilei acestea variază între 400-490 mm/an. Cele mai mici cantități de precipitații (sub 400 mm/an) se înregistrează în Balta Brăilei. În semestrul cald cad peste 60% din cantitatea de precipitații anuale. Din cantitatea de precipitații care cade în semestrul rece, o bună parte este sub formă de zăpadă. Se apreciază că în cadrul Câmpiei Brăilei, cantitatea de apă rezultată din zăpadă este de circa 100 mm/an, reprezentând 20-23% din totalul anual al precipitațiilor.

Tabelul nr. 7 - Cantitățile de precipitații medii lunare înregistrate, în perioada 1974 – 1990, la stația meteorologică Brăila

Luna

III

VII

VIII

XII

Precipitații

medii lunare

[mm]

21,4

23,1

24,7

35,2

46,4

75,6

43,8

35,8

31,9

28,2

32,6

28,9

*Sursa: ANM

Figura nr. 9 - Cantitățile de precipitații medii lunare înregistrate, în perioada 1974 – 1990, la stația meteorologică Brăila

*Sursa: ANM

Stratul de zăpadă nu este continuu și de lungă durată ca în alte regiuni ale țării. Din observațiile făcute la stațiile climatice rezultă că stratul de zăpadă persistă, în medie, 40 de zile în câmpie și 30 de zile în Balta Brăilei. Numărul zilelor cu ninsoare este în medie, între 15-20 în câmpie și 10-15 în Balta Brăilei.

Pământul este acoperit de zăpadă în medie, 40 de zile la câmpie și 30 de zile în Balta Brăilei, iar stratul de zăpadă are o grosime de cel mult 10 cm. Datorită uniformității reliefului și a vântului puternic de nord-est și nord, în timpul iernii zăpada este spulberată și troienită în jurul localităților sau a altor obstacole.

Vântul constituie un element climatic cu o mare influență în condițiile morfografice ale Câmpiei Române orientale. Vântul bate mai ales dinspre nord, având o viteză medie de 3,1 m/s. Lipsa obstacolelor orografice și forestiere face ca deplasarea maselor de aer să se facă cu ușurință, iar influențele asupra culturilor, căilor de comunicație și localităților să fie mari.

Vitezele maxime se înregistrează în timpul iernii, când acestea pot depăși 100 km/oră. Vânturile cele mai cunoscute în Bărăganul de Nord sunt Crivățul, un vânt rece și uscat, care bate în timpul iernii, determinat de anticiclonul siberian, cu o direcție nord, nord-est și Suhoveiul, vânt uscat și cald, care bate vara din partea estică cu o frecvență mai mică. Aici sunt prezente fenomene de aridizare (uscăciune și secetă) și fenomene extreme (viscol, secetă).

Utilizarea terenurilor

Terenurile sunt o resursă finită și modul în care sunt exploatate reprezintă unul dintre principalii factori determinanți ai schimbărilor de mediu, cu impact semnificativ asupra calității vieții și a ecosistemelor, precum și asupra gestionării infrastructurii.

Utilizarea terenurilor este determinată de o serie de factori importanți:

creșterea cererii pentru spații de locuit/persoană;
legătura dintre activitatea economică, creșterea mobilității și creșterea infrastructurii de transport care conduce la absorbția de teren în zona urbană;
creșterea cererii pentru spații de recreere și petrecerea timpului liber, etc.

Modul de utilizare a terenurilor s-a schimbat substanțial în ultimul secol, determinând astfel creșterea gradului de fragmentare a peisajelor naturale și semi-naturale. Principala cauză a fragmentării arealelor naturale și semi-naturale este reprezentată de conversia terenurilor în scopul extinderii urbane, dezvoltării infrastructurii de transport, dezvoltării industriale, agricole, turistice.

Figura nr. 10 – Utilizarea terenurilor în județului Brăila[2]

Fondul funciar

Fondul funciar reprezintă cea mai importantă resursă naturală a țării și cuprinde totalitatea terenurilor, indiferent de destinație, de titlul pe baza căruia sunt deținute sau de domeniul public sau privat din care fac parte. Fondul funciar a fost reglementat prin Legea nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare.

În funcție de destinație, terenurile sunt:

terenuri cu destinație agricolă;
terenuri cu destinație forestieră;
terenuri aflate permanent sub ape;
terenuri din intravilan, aferente localităților urbane și rurale pe care sunt amplasate construcțiile, alte amenajări ale localităților, inclusiv terenurile agricole și forestiere;
terenuri cu destinații speciale cum sunt cele folosite cele pentru transporturile rutiere, feroviare, navale și aeriene, plajele, rezervațiile, monumentele naturii, ansamblurile și siturile arheologice și istorice etc.

În categoria terenurilor cu destinație agricolă intră:

terenurile agricole productive – terenurile arabile, viile livezile, pepinierele viticole, pomicole, pășunile, fânețele, serele, solariile, răsadnițele etc.
terenurile cu vegetație forestieră dacă nu fac parte din amenajamentele silvice, pășunile împădurite;
terenurile ocupate cu construcții și instalații agrozootehnice, amenajări piscicole și de îmbunătățiri funciare, drumuri tehnologice etc.
terenuri neproductive care pot fi amenajate și folosite pentru producția agricolă.

Structura fondului funciar din județul Brăila este prezentată în figura nr. 7. Ponderea principală a terenurilor din județul Brăila o dețin terenurile agricole (81,36%), urmate de ape (6,37%) și păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră (6,02%). Alte categorii de terenuri ocupă 12,62 % (ape, drumuri și căi ferate, curți și construcții etc.). Ponderea principală a terenurilor agricole din județul Brăila o dețin terenurile agricole arabile.

Tabelul nr. 8 - Structura fondului funciar din județul Brăila

Nr. crt.	Tipuri de folosință	Suprafața
Nr. crt.	Tipuri de folosință	ha	%
1.	Terenuri agricol, din care:	387.750	-	81,36
	Teren arabil	351.420	73,74
	Pășuni	31.132	6,53
	Vii	4.560	0,96
	Livezi	638	0,13
2.	Terenuri neagricol, din care:	88.826	-	18,64
	Păduri	28.687	6,02
	Ape	30.331	6,36
	Drumuri și căi ferate	8.586	1,8
	Curți și construcții	13.294	2,79
	Neproductive	7.928	1,66
Total		476.576	100

*Sursa: Direcția pentru Agricultură Județeană Brăila

Figura nr. 11 - Ponderea fondului funciar din județul Brăila

Impactul urbanizării depinde de suprafața de teren ocupată și de intensitatea de utilizare a terenurilor, de exemplu, gradul de impermeabilizare a solului și densitatea populației.

Ocuparea terenului prin extinderea urbană și a infrastructurii respective este, în general, ireversibilă și conduce la impermeabilizarea solului ca urmare a acoperirii terenurilor cu locuințe, drumuri și alte lucrări de construcții. Ocuparea terenurilor urbane consumă cea mai mare parte din suprafața terenurilor agricole, și reduce spațiul pentru habitate și ecosisteme care furnizează servicii importante, cum ar fi reglarea echilibrului apei și protecția împotriva inundațiilor.

Terenurile ocupate de suprafețele construite și infrastructura densă conectează așezările umane și fragmentează peisajele. Acest lucru fiind, de asemenea, o sursă importantă de poluare a apei, solului și a aerului.

Spațiile verzi

Spațiile verzi bine întreținute joacă un rol semnificativ în promovarea sănătății populației urbane. Acestea oferă oportunități prin care încurajează un stil de viață mai activ, prin plimbări, alergare, exerciții fizice, ciclism etc., inclusiv deplasări pe rutele dintre zonele locuite și/sau dintre diferite facilități publice (magazine, piețe, școli). Ele oferă citadinilor locuri liniștite pentru relaxare și reducere a stresului, pentru evadarea din mediul construit și din trafic. Spațiile verzi răspund, așadar, în principal, nevoilor umane de recreere și petrecere a timpului liber.

Spațiile verzi urbane au o deosebită importanță și din punct de vedere estetic, deoarece atenuează impresia de rigiditate și ariditate a oricărui mediu construit – mediu ce domină în orașe. Prin valoarea amenajării lor peisagistice, spațiile verzi dau identitate așezărilor umane.

Spațiile verzi se compun din parcuri, scuaruri, aliniamente plantate în lungul bulevardelor și străzilor, terenuri libere, neproductive din intravilan (mlaștini, stâncării, pante, terenuri afectate de alunecări, sărături care pot fi amenajate cu plantații).

Parcurile reprezintă spațiile verzi, cu suprafața de minimum un hectar, formate dintr-un cadru vegetal specific și din zone construite, cuprinzând dotări și echipări destinate activităților cultural-educative, sportive sau recreative pentru populație.

Suprafața totală ocupată de spațiile verzi în aglomerările urbane, ale județului Brăila este de 533,44 ha, reprezentând spațiile verzi aferente orașului reședință de județ Brăila, respectiv cele ale orașelor Ianca, Însurăței și Făurei.

Suprafața spațiilor verzi din totalul intravilan, în anul 2014, respectiv suprafața spațiilor verzi pe cap de locuitor din mediul urban, sintetizate pentru fiecare oraș în parte, sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 9 - Situația spațiilor verzi la nivelul județului Brăila

Localitatea	Suprafața totală spații verzi (ha)	Suprafață intravilan (ha)	Procentul (%) din suprafață intravilan reprezentat de suprafața totală de spații verzi	Număr locuitori	Indicatorul – suprafață de spațiu verde m.p./locuitor
Mun. Brăila	471,46	4201,41	11,22	180302	26,14
Ianca	38,28	1092	35,06	10343	37,01
Însurăței	18,07	860,24	2,1	6528	27,67
Făurei	5,63	296,47	1,93	3592	15,68
Județul Brăila	533,44	6450,12	8,16	200765	26,57

Biodiversitatea

Aceasta se grupează în două mari areale biogeografice: arealul de stepă, reprezentat prin spațiile interfluviale (Câmpia Brăilei și Câmpia Călmățuiului) și arealul de luncă, bine reprezentat prin luncile Dunării, Siretului și Buzăului.

Vegetația naturală de stepă se mai găsește în prezent pe versanții depresiunilor de tasare, în spațiile dintre parcelele agricole, pe marginile drumurilor, în zonele necultivate temporar.

Vegetația de luncă este mult mai bogată. Datorită umidității mari a solului, aici se dezvoltă o vegetație arborescentă de esență moale și ierboasă cu adaptări la condițiile ecologice. Flora ierboasă de luncă se dispune pe benzi longitudinale sau concentrice, în cazul depresiunilor lacustre, în funcție de gradul de umiditate.

Flora acvatică propriu-zisă este reprezentată prin macrofite care alcătuiesc adevărate pajiști.

Vegetația forestieră ocupă o suprafață de 27.170 ha, ceea ce reprezintă circa 5% din suprafața județului. Habitatele cu vegetație forestieră sunt în general păduri tip zăvoi, de salcie, de amestec cu plop sau în regim de plantație sub forma perdelelor de protecție. Dacă în pădurile izolate și pe terasă predomină exemplarele din esențele tari (ulm, stejar, frasin, salcâm), pădurile din luncă sunt alcătuite din plop și salcie.

Caracteristica faunei este dată de speciile iubitoare de terenuri deschise, mai uscate și mai calde, venite din stepele și silvostepele estice. Dintre reprezentanții câmpurilor deschise cele mai bine reprezentate sunt mamiferele rozătoare și păsările granivore. Lunca din punct de vedere faunistic este mult mai bogată. În zăvoaiele de luncă, în plantațiile de plop se pot întâlni lupi, vulpi, mistreți și iepuri, iar pe malurile râurilor: vidra și nurca.

Păsările se concentrează mai ales în zona pădurilor de amestec, în bălți și în zonele mlăștinoase. Păsările sunt bine reprezentate, majoritatea speciilor de păsări fiind migratoare (rațele și gâștele sălbatice). Ihtiofauna importantă din punct de vedere economic este reprezentată prin pești migratori: nisetrul, păstruga, morunul, păstrăvul de mare, scrumbia, mreana, somnul, plătica, babușca și șalăul.

În județul Brăila există 24 de arii naturale protejate desemnate: 3 de interes național, 2 de interes județean și local, una de interes internațional și 18 de interes comunitar (9 SPA și 9 SCI). Aceste arii se suprapun parțial astfel încât același teritoriu poate avea statut dublu sau triplu de protecție. Unele arii cum sunt Parcul natural Balta Mică a Brăilei și o parte a celor de interes comunitar acoperă și suprafețe din județele învecinate. Cu un total de aproximativ 62.000 ha, suprafața ocupată de ariile protejate reprezintă aproximativ 13% din suprafața județului Brăila.

Arii naturale protejate de interes național

În județul Brăila există 3 arii naturale protejate de interes național (un parc natural și 2 rezervații naturale) declarate prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, secțiunea III -Arii protejate, prezentate în tabelul următor.

Tabelul nr. 10 - Ariile naturale protejate de interes național din județul Brăila

Nr. crt.	Denumire	Categoria ariei protejate	Suprafața (ha)	Localizare	Administrator
1	Balta Mică a Brăilei	Parc natural	24.123	În lunca cu regim natural de inundație a fluviului Dunărea, com. Chiscani, Gropeni, Stăncuța, Berteștii de Jos, Mărașu	RNP Romsilva prin structură de administrare special constituită
2	Lacul Jirlău –Trup Vișani	Rezervație naturală	838,66	Com. Jirlău, Vișani și Galbenu	-
3	Pădurea Camnița	Rezervație naturală	1,2	Com. Râmnicelu	Direcția Silvică Brăila

Ariile de protecție specială avifaunistică

Acestea au drept scop conservarea, menținerea și, acolo unde este cazul, readucea într-o stare de conservare favorabilă a tuturor speciilor de păsări și a habitatelor specifice. Desemnarea acestora în România s-a realizat prin H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare.

Conform acestei hotărâri pe teritoriul județului Brăila sunt delimitate 9 arii de protecție specială avifaunistică, totalizând o suprafață de 59788,37 ha și reprezentând 12,54% din suprafața județului, așa cum se poate observa în tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 11 - Arii de protecție specială avifaunistică din județul Brăila

Nr. crt.	Denumire	Cod	Suprafață totală a ariei (ha)	Suprafața la nivelul județului (ha)	UAT din județul Brăila în care este localizată aria
1.	Balta Albă-Amara-Jirlău	ROSPA0004	2023	1213,8	Galbenu, Gradiștea, Jirlău, Vișani
2.	Balta Mică a Brăilei	ROSPA0005	25856	24821,76	Berteștii de Jos, Brăila, Chiscani, Gropeni, Mărașu, Stăncuța
3.	Balta Tătaru	ROSPA0006	9981	8583,66	Bărăganul, Ciocile, Cireșu, Dudești, Roșiori, Ulmu, Însurăței
4.	Dunărea Veche-Brațul Măcin	ROSPA0040	18759	6228,05	Frecăței, Mărașu
5.	Ianca-Plopu-Sărat	ROSPA0048	1982	1982	Ianca, Movila Miresii, Traian, Gemenele, Tudor Vladimirescu
6.	Lunca Siretului Inferior	ROSPA0071	36492	1824,6	Măxineni, Siliștea, Vădeni
7.	Măxineni	ROSPA0077	1504	1504	Măxineni
8.	Berteștii de Sus - Gura Ialomiței	ROSPA0111	6890	2962,7	Berteștii de Jos, Victoria, Însurăței
9.	Valea Călmățuiului	ROSPA0145	20515	10667,8	Bordei Verde, Cireșu, Însurăței, Surdila-Greci, Ulmu, Zăvoaia, Dudești

Siturile de importanță comunitară

Acestea reprezintă acele arii care, în regiunea sau în regiunile biogeografice în care există, contribuie semnificativ la menținerea sau restaurarea la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale sau a speciilor de interes comunitar și care pot contribui astfel semnificativ la coerența rețelei "NATURA 2000" și/sau contribuie semnificativ la menținerea diversității biologice în regiunea ori regiunile biogeografice respective. Pentru speciile de animale cu areal larg de răspândire, siturile de importanță comunitară ar trebui să corespundă zonelor din areal în care sunt prezenți factori abiotici și biotici esențiali pentru existența și reproducerea acestor specii.

Pe teritoriul județului Brăila au fost declarate 9 situri de importanță comunitară, totalizând o suprafață de 43318,74 ha și reprezentând 9,08% din suprafața județului, așa cum se poate observa în tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 12 - Situri de importanță comunitară din județul Brăila

Nr. crt.	Denumire	Cod	Suprafață totală a sitului (ha)	Suprafața la nivelul județului (ha)	UAT din județul Brăila în care este localizată aria
1.	Balta Albă-Amara-Jirlău-Lacul Sărat Câineni	ROSCI0005	6300	2835	Galbenu, Gradiștea, Jirlău, Vișani
2.	Balta Mică a Brăilei	ROSCI0006	20872	20872	Berteștii de Jos, Brăila, Chiscani, Gropeni, Mărașu, Stăncuța
3.	Brațul Măcin	ROSCI0012	10235	4503,4	Frecăței, Mărașu
4.	Lunca Buzăului	ROSCI0103	6987	978,18	Făurei, Galbenu, Jirlău, Surdila-Greci, Vișani
5.	Lunca Siretului Inferior	ROSCI0162	25081	1755,67	Măxineni, Siliștea, Vădeni
6.	Valea Călmățuiului	ROSCI0259	17923	8603,04	BordeiVerde, Cireșu, Însurăței, Surdila-Greci, Ulmu, Zăvoaia
7.	Ianca - Plopu - Sărat - Comăneasca	ROSCI0305	3222	3222	Ianca, Movila Miresii, Romanu, Traian, Tudor Vladimirescu
8.	Lacul Sărat – Brăila	ROSCI0307	377	377	Brăila, Chiscani, Tichilești
9.	Sărăturile de la Gura Ialomiței - Mihai Bravu	ROSCI0389	3449	172,45	Berteștii de Jos, Victoria

Figura nr. 12 – Harta ariilor protejate Natura 2000 din județul Brăila

În anul 2015 Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), prin Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD) a avut în curs de implementare proiectul “Consolidarea Rețelei Natura 2000”. Acest proiect are ca scop îndeplinirea obligațiilor ce revin României ca stat membru al Uniunii Europene în domeniul protecției naturii, cu privire la implementarea Directivelor Habitate și Păsări prin asigurarea suficienței siturilor Natura 2000 desemnate și în vederea rezolvării calificativelor de insuficiență primite în cadrul seminariilor biogeografice din anul 2011.

În acest sens, pentru județul Brăila au fost propuse două noi arii de protecție specială avifaunistică precum și extinderea altor 5 situri existente în cadrul rețelei de arii naturale protejate Natura 2000 (un sit de importanță comunitară și 4 arii de protecție specială avifaunistică).

Situri nou propuse: Arie Specială de Protecție Avifaunistică (SPA) Insula Mare a Brăilei și Lunca Buzăului-ROSCI0103.

Extinderi: Balta Albă - Amara – Jirlău ROSPA0004, Balta Tătaru ROSPA0006, Ianca - Plopu – Sărat ROSPA0048, Lunca Buzăului ROSCI0103, Măxineni ROSPA0077.

În data de 07.12.2015 Agenția pentru Protecția Mediului Brăila a organizat dezbaterea publică cu tema “Consolidarea Rețelei Natura 2000”, ce a avut loc la sediul Consiliului Județean Brăila. Scopul acțiunii a fost de a aduce la cunoștință factorilor interesați propunerile menționate.

2.8.Rețeaua de monitorizare a calității aerului din județul Brăila

În conformitate cu prevederile Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător responsabilitatea privind monitorizarea calității aerului înconjurător în România revine autorităților pentru protecția mediului.

În conformitate cu H.G. nr. 586/2004, evaluarea și gestionarea calității aerului este asigurată prin Sistemul Național de Evaluare și Gestionare Integrată a Calității Aerului (SNEGICA). SNEGICA cuprinde ca părți integrante, două sisteme:

Sistemul Național de Monitorizare a Calității Aerului (SNMCA), care asigură cadrul organizatoric, instituțional și legal pentru desfășurarea activităților de monitorizare a calității aerului înconjurător, în mod unitar, pe teritoriul României;
Sistemul Național de Inventariere a Emisiilor de Poluanți Atmosferici (SNIEPA), care asigură cadrul organizatoric, instituțional și legal pentru realizarea inventarelor privind emisiile de poluanți în atmosferă, în mod unitar, pe întreg teritoriul țării.

Poluanții monitorizați, metodele de măsurare, valorile limită, pragurile de alertă și de informare și criteriile de amplasare a punctelor de monitorizare sunt stabilite de legislația națională privind protecția atmosferei și sunt conforme cerințelor prevăzute de reglementările europene.

În prezent RNMCA efectuează măsurători continue de dioxid de sulf (SO₂), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O₃), particule în suspensie (PM₁₀ și PM_2,5), benzen (C₆H₆), plumb (Pb). Calitatea aerului în fiecare stație este reprezentată prin indici de calitate sugestivi, stabiliți pe baza valorilor concentrațiilor principalilor poluanți atmosferici măsurați.

În România, în prezent, sunt amplasate 142 stații de monitorizare continuă a calității aerului, dotate cu echipamente automate pentru măsurarea concentrațiilor principalilor poluanți atmosferici. RNMCA cuprinde 41 de centre locale, care colectează și transmit panourilor de informare a publicului datele furnizate de stații, iar după validarea primară le transmit spre certificare Laboratorului Național de Referință pentru Calitatea Aerului (LNRCA) din cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului.

Stațiile sunt de mai multe tipuri:

stație de tip trafic, evaluează influența traficului asupra calității aerului. Raza ariei de reprezentativitate este de 10 -100 m. Poluanții monitorizați sunt: dioxid de sulf, oxizi de azot, monoxid de carbon, ozon, compuși organici volatili și particule în suspensie.
stație de tip industrial, evaluează influența activităților industriale asupra calității aerului. Raza ariei de reprezentativitate este de 100m - 1km. Poluanții monitorizați sunt: dioxid de sulf, oxizi de azot, monoxid de carbon, ozon, compuși organici volatili, particule în suspensie și parametrii meteo (direcția vântului, presiune, temperatură, radiația solară, umiditate relativă, precipitații).
stație de tip urban și suburban, evaluează influența așezărilor umane asupra calității aerului. Raza ariei de reprezentativitate este de 1-5 km. Poluanții monitorizați sunt aceeași cu poluanții monitorizați de stația de tip industrial.
stație de tip regional, este stație de referință pentru evaluarea calității aerului. Raza ariei de reprezentativitate este de 200-500 km. Poluanții monitorizați sunt aceeași cu cei monitorizați de stațiile urbane.
stație de tip EMEP, monitorizează și evaluează poluarea aerului în context trasfrontalier la mare distanță. Sunt amplasate în zona montană la altitudine medie.

Supravegherea calității aerului în județul Brăila se realizează începând cu anul 2008 prin cinci stații automate de monitorizare care fac parte din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului.

Tabelul nr. 13 - Informații despre centre

Nume centru	Județ	Adresa	Telefon	Web site	E-mail
BRĂILA	Brăila	Bd. Independenței, Nr. 14, Bl. B5	0339401834	www.apmbr.ro	monitoring@apmbr.ro

Tabelul nr. 14 - Informații despre stații

Nume stație	Nume extins	Abreviere	Cod național	Cod internațional	Adresa stație	Centrul de apartenență
BR-1	BR-1, Brăila, județul Brăila	BR-1, Brăila	020101	RO0113A	Str. Calea Galați, Nr. 53, mun. Brăila	BRĂILA
BR-2	BR-2, Brăila, județul Brăila	BR-2, Brăila	020102	RO0114A	Str. P-ța Independenței, Nr.1, mun. Brăila	BRĂILA
BR-3	BR-3, Sat Cazasu, județul Brăila	BR-3, Cazasu	020103	RO0115A	Sat Cazasu, jud. Brăila	BRĂILA
BR-4	BR-4, Brăila, județul Brăila	BR-4, Brăila	020104	RO0116A	Str. Baldovinești, Nr. 22. Mun. Brăila	BRĂILA
BR-5	BR-5, Chiscani, județul Brăila	BR-5, Chiscani	020105	RO0117A	Sat Chiscani, jud. Brăila	BRĂILA

Sistemul de monitorizare permite autorităților locale pentru protecția mediului:

să evalueze, să cunoască și să informeze în permanență publicul, alte autorități și instituțiile interesate, despre calitatea aerului;
să ia, în timp util, măsuri prompte pentru diminuarea sau eliminarea episoadelor de poluare;
să prevină poluările accidentale;
să avertizeze și să protejeze populația în caz de urgență.

Figura nr. 13 - Amplasarea stațiilor de monitorizare a calității aerului din județul Brăila

Amplasarea stațiilor s-a realizat astfel încât nivelul de poluare să nu fie influențat de o singură sursă ci de aportul integrat al surselor de poluare, după cum urmează:

BR 1 - stație de trafic amplasată pe Calea Galați nr. 53 și monitorizează nivelele de poluare generate preponderent de emisiile din traficul, cu fluxuri medii și ridicate, de pe străzile limitrofe.

Aria de reprezentativitate: 10-100 m;
Poluanți monitorizați: NOx, SO₂, CO, PM₁₀, PM_2,5, benzen, toluen, o,m,p-xilen, etilbenzen, Pb, Cd, Ni, As;
Principalele surse de emisie aflate în apropierea stației: trafic auto;

Numărul aproximativ de locuitori din zonă: 85.231;
Caracterizarea traficului: volum moderat de trafic între 2.000 și 10.000 vehicule/zi.

Figura nr. 14 - Stația de fond urban BR 1 amplasată în Calea Galați nr. 53

BR 2 - stație de fond urban amplasată în Piața Independenței nr. 1, la distanță de trafic și de zone industriale sau surse punctuale mari. Monitorizează nivelele medii de poluare din zona urbană datorate emisiilor din interiorul orașului precum și contribuțiile posibil semnificative datorate unor fenomene de transport a poluanților atmosferici proveniți din exteriorul orașului.

Aria de reprezentativitate: 1-5 km;
Poluanți monitorizați: NOx, SO₂, CO, PM₁₀, PM_2,5, benzen, toluen, o,m,p-xilen, etilbenzen, Pb, Cd, Ni, As, parametri meteo;
Principalele surse de emisie aflate în apropierea stației: instalații de ardere neindustriale, trafic auto;
Numărul aproximativ de locuitori din zonă: 63.158;

Figura nr. 15 - Stația de fond urban BR 2 amplasată în Piața Independenței nr. 1

BR 3 - stație de fond suburban situată în Comuna Cazasu, monitorizează nivelele medii de poluare din interiorul zonei suburbane datorate unor fenomene de transport a poluanților ce provin din municipiul Brăila. Monitorizarea se realizează în vederea evaluării expunerii populației și a vegetației din localitățile de la marginea zonei urbane, localități unde pot apărea fenomene de poluare fotochimică.

Aria de reprezentativitate: 25-150 km;
Poluanți monitorizați: NOx, SO₂, CO, PM10, benzen, toluen, o,m,p-xilen, etilbenzen, Pb, Cd, Ni, As, parametri meteo;
Principalele surse de emisie aflate în apropierea stației: instalații de ardere neindustriale, procese de producție, trafic auto, agricultură, factori naturali;
Numărul aproximativ de locuitori din zonă: 2.145;

BR 4 – stație de tip industrial situată în zona industrială nord a municipiului, fiind amplasată pe Șoseaua Baldovinești în incinta Stației de pompare ape uzate a Companiei de Utilități Publice Dunărea - Brăila și determină nivelul de poluare provenit de la sursele industriale din zonă sau din zonele limitrofe.

Aria de reprezentativitate: 100 m - 1 km;

Poluanți monitorizați: NOx, SO₂, CO, PM₁₀, PM_2,5, Pb, Cd, Ni, As, parametri meteo;
Principalele surse de emisie aflate în apropierea stației: instalații de ardere neindustriale, arderi în industria de prelucrare, procese de producție, trafic auto, factori naturali;

BR 5 – stație de tip industrial amplasată în Comuna Chiscani, în zona industrială și monitorizează nivelul de poluare a aerului din zona învecinată emisiilor de pe Platforma Industrială Chiscani.

Aria de reprezentativitate: 100 m - 1 km;

Poluanți monitorizați: NOx, SO₂, CO, PM₁₀, benzen, toluen, o,m,p-xilen, etilbenzen, Pb, Cd, Ni, As, parametri meteo;
Principalele surse de emisie aflate în apropierea stației: instalații de ardere neindustriale, arderi în industria de prelucrare, procese de producție, trafic auto, factori naturali;
Numărul aproximativ de locuitori din zonă: 5.288.

Măsurarea în puncte fixe a poluanților menționați se face aplicând metodele de referință astfel:

pentru SO₂ este cea prevăzută în standardul SR EN 14212 "Calitatea aerului înconjurător. Metodă standardizată pentru măsurarea concentrației de dioxid de sulf prin fluorescență în ultraviolet".
pentru NO₂ / NOx este cea prevăzută în standardul SR EN 14211 "Calitatea aerului înconjurător. Metodă standardizată pentru măsurarea concentrației de dioxid de azot și monoxid de azot prin chemiluminiscență".
pentru Pb este cea prevăzută în standardul SR EN 14902 "Calitatea aerului înconjurător. Metodă standardizată pentru determinarea Pb, Cd, As și Ni în fracția PM(10) a particulelor în suspensie".
pentru PM₁₀ este cea prevăzută în standardul SR EN 12341 "Calitatea aerului. Determinarea fracției PM(10) de materii sub formă de pulberi în suspensie. Metoda de referință și proceduri de încercare în teren pentru demonstrarea echivalenței cu metoda de măsurare de referință".
pentru PM_2,5este cea prevăzută în standardul SR EN 14907 "Calitatea aerului. Metodă standardizată de măsurare gravimetrică pentru determinarea fracției masice de PM(2,5) a particulelor în suspensie".
Pentru C₆H₆ este cea prevăzută în standardul SR EN 14662 "Calitatea aerului înconjurător. Metodă standardizată pentru măsurarea concentrațiilor de benzen" - părțile 1, 2 și 3.
pentru CO este cea prevăzută în standardul SR EN 14626 "Calitatea aerului înconjurător. Metodă standardizată pentru măsurarea concentrației de monoxid de carbon prin spectroscopie în infraroșu nedispersiv".
pentru O₃ este cea prevăzută în standardul SR EN 14625 "Calitatea aerului înconjurător. Metoda standardizată pentru măsurarea concentrației de ozon prin fotometrie în ultraviolet".
pentru analiza As, Cd și Ni este cea prevăzută în standardul SR EN 14902 "Calitatea aerului înconjurător. Metodă standardizată pentru determinarea Pb, Cd, As și Ni în fracția PM(10) a particulelor în suspensie".

Tabelul nr. 15 - Monitorizarea poluanților în stațiile automate

Nr. crt.	Poluant	Denumire echipament
1	SO₂	Analizor de SO₂ME 9850 B Monitor Europe
2	NO_x	Analizor de NO_x ME 9841 B Monitor Europe
3	COV	Analizor de BTEX – BTX 2000- PID
4	PM₁₀/PM_2,5	Analizor pentru praf și particule în suspensie LSPM10 - UNITEC
5	CO	Analizor de CO ME 9830 B Monitor Europe

Tabelul nr. 16 - Monitorizarea parametrilor atmosferici în stațiile automate

Nr. crt.	Parametru atmosferic	Denumire echipament
1	Temperatura	Senzor de temperatură HD 9008 TR
2	Viteza vântului	Senzor viteza vântului TP-V1
3	Direcția vântului	Senzor direcția vântului TP-D1
4	Umiditatea relativă	Senzor de umiditate relativă HD 9008 TR
5	Presiunea atmosferică	Senzor presiune atmosferică HD 9408 Tbaro
6	Radiația solară	Senzor radiație solară LPPYRA03AC
7	Precipitații	Senzor de precipitații (ploaie)

Calibrarea echipamentelor se realizează astfel:

NOx, SO₂ – verificare zilnică automată a calibrării cu tub de permeație (calibrare de zero și span) și calibrare lunară – manual cu gaz din butelie;
CO – calibrare automată la 3 zile cu gaz din butelie și calibrare lunară - manual cu gaz din butelie;
BTX – verificare la 15 zile a calibrării cu gaz din butelie și calibrare lunară manual cu gaz din butelie.

3.DESCRIEREA SITUAȚIEI EXISTENTE

3.1. Caracterizarea indicatorilor pentru care se elaborează planul de menținere a calității aerului

Poluanții atmosferici luați în considerare în evaluarea calității aerului înconjurător: dioxid de azot și oxizi de azot (NO₂/NOx), particule în suspensie (PM₁₀ și PM_2,5), benzen (C₆H₆), dioxid de sulf (SO₂), monoxid de carbon (CO), plumb (Pb), arsen (As), cadmiu (Cd) și nichel (Ni).

Dioxid de azot si oxizi de azot (NO₂/NOx)

3.1.1.1.Caracteristici generale

Oxizii de azot sunt un grup de gaze foarte reactive, care conțin azot și oxigen în cantități variabile. Majoritatea oxizilor de azot sunt gaze fără culoare sau miros.

Principalii oxizi de azot sunt:

monoxidul de azot (NO) care este un gaz incolor și inodor;
dioxidul de azot (NO₂) care este un gaz de culoare brun-roșcat cu un miros puternic, înecăcios.

Dioxidul de azot în combinație cu particule din aer poate forma un strat brun-roșcat. În prezența luminii solare, oxizii de azot pot reacționa și cu hidrocarburile formând oxidanți fotochimici.

Oxizii de azot sunt responsabili pentru ploile acide care afectează atât suprafața terestră cât și ecosistemul acvatic.

Surse de poluare

Surse antropice: Oxizii de azot se formează în procesul de combustie atunci când combustibilii sunt arși la temperaturi înalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului rutier, activităților industriale, producerii energiei electrice. Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calității apei, efectului de seră, reducerea vizibilității în zonele urbane.

Efecte asupra sănătății populației

Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atât pentru oameni cât și pentru animale (gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare decât cel al monoxidului de azot). Expunerea la concentrații ridicate poate fi fatală, iar la concentrații reduse afectează țesutul pulmonar.

Populația expusă la acest tip de poluanți poate avea dificultăți respiratorii, iritații ale căilor respiratorii, disfuncții ale plămânilor. Expunerea pe termen lung la o concentrație redusă poate distruge țesuturile pulmonare ducând la emfizem pulmonar.

Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii.

Efecte asupra plantelor și animalelor

Expunerea la acest poluant produce vătămarea serioasă a vegetației prin albirea sau moartea țesuturilor plantelor, reducerea ritmului de creștere a acestora.

Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare animalelor, care seamănă cu emfizemul pulmonar, iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce imunitatea animalelor provocând boli precum pneumonia și gripa.

Alte efecte

Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide și favorizează acumularea nitraților la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental.

De asemenea, poate provoca deteriorarea țesăturilor și decolorarea vopselurilor, degradarea metalelor.

3.1.1.2.Metode de măsurare

Metoda de referință pentru măsurarea dioxidului de azot și a oxizilor de azot este cea prevăzută în standardul SR EN 14211 - Calitatea aerului înconjurător. Metoda standardizată pentru măsurarea concentrației de dioxid de azot și monoxid de azot prin chemiluminescență.

3.1.1.3.Norme

Conform Legii nr. 104 din 15 iunie 2011 valorile limită ale Oxizilor de azot NOx (NO / NO₂) sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 17 - Valori limită ale Oxizilor de azot NOx (NO / NO₂)

Nr. crt.	Parametru	Valoare
1.	Prag de alertă	400 µg/m³ - măsurat timp de 3 ore consecutive, în puncte reprezentative pentru calitatea aerului pentru o suprafață de cel puțin 100 km² sau pentru o întreagă zonă sau aglomerare
2.	Valori limită	200 µg/m³ NO₂ - valoarea limită orară pentru protecția sănătății umane 40 µg/m³ NO₂ - valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane
3.	Nivel critic	30 µg/m³ NOx - nivelul critic anual pentru protecția vegetației

Particule în suspensie (PM₁₀ și PM_2,5)

3.1.2.1.Caracteristici generale

Particulele în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid.

Surse de poluare:

Surse naturale: erupții vulcanice, eroziunea rocilor furtuni de nisip și dispersia polenului.

Surse antropice: activitatea industrială, sistemul de încălzire a populației, centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu particule produsă de pneurile mașinilor atât la oprirea acestora cât și datorită arderilor incomplete.

Efecte asupra sănătății populației

Dimensiunea particulelor este direct legată de potențialul de a cauza efecte. O problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 µm, care trec prin nas și gât și pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări.

Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii și astmaticii.

Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, și în consecință mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții și tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil.

Poluarea cu particule înrăutățește simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de particule poate cauza cancer și moartea prematură.

3.1.2.2.Metode de măsurare

Pentru determinarea particulelor PM₁₀, care constituie fracția dimensională de interes toxicologic din aerosuspensia urbană se aplică două metode, respectiv metoda automată (nefelometrie) și metoda gravimetrică, care de altfel este metoda de referință. Măsurările automate (prin metoda nefelometrică) au scop informativ, iar depășirile înregistrate pot fi confirmate/infirmate ulterior de către rezultatul analizei prin metoda de referință gravimetrică.

Metoda de referință pentru prelevarea și măsurarea concentrației de PM₁₀ este cea prevăzută în standardul SR EN 12341 - Calitatea aerului. Determinarea fracției PM₁₀ de materii sub formă de particule în suspensie. Metoda de referință și proceduri de încercare în teren pentru demonstrarea echivalenței cu metoda de măsurare de referință.

3.1.2.3.Norme

Conform Legii nr. 104 din 15 iunie 2011 valorile limită ale Particulelor în suspensie sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 18 - Valori limită ale Particulelor în suspensie

Parametru	Valoare
Particule în suspensie - PM₁₀
Valori limită	50 µg/m³ - valoarea limită zilnică pentru protecția sănătății umane 40 µg/m³ - valoarea limită zilnică pentru protecția sănătății umane
Particule în suspensie - PM_2,5
Valoare țintă	25 µg/m³ - valoarea-țintă anuală
Valori limită	25 µg/m³ - valoarea limită anuală care trebuie atinsă până la 1 ianuarie 2015 20 µg/m³ - valoarea limită anuală care trebuie atinsă până la 1 ianuarie 2020

Benzen (C₆H₆)

3.1.3.1.Caracteristici generale

Benzenul este un compus aromatic foarte ușor, volatil și solubil în apă. 90% din cantitatea de benzen în aerul ambiental provine din traficul rutier. Restul de 10% provine din evaporarea combustibilului la stocarea și distribuția acestuia.

Efecte asupra sănătății: Substanță cancerigenă, încadrată în clasa A1 de toxicitate, cunoscută drept cancerigenă pentru om. Produce efecte dăunătoare asupra sistemului nervos central.

3.1.3.2.Metode de măsurare

Metoda de referință pentru măsurarea benzenului este cea prevăzută în standardul SR EN 14662 - Calitatea aerului înconjurător. Metoda standardizată pentru măsurarea concentrației de benzen - părțile 1, 2 și 3.

3.1.3.3.Norme

Conform Legii nr. 104 din 15 iunie 2011 valorile limită ale Benzenului sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 19 - Valori limită ale Benzen (C₆H₆)

Nr. crt.	Parametru	Valoare
1.	Valoare limită	5 µg/m³ - valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane

Dioxid de sulf (SO₂)

3.1.4.1.Caracteristici generale

Dioxidul de sulf este un gaz incolor, amărui, neinflamabil, cu un miros pătrunzător care irită ochii și căile respiratorii.

Surse de poluare:

Surse naturale: erupțiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentația bacteriană în zonele mlăștinoase, oxidarea gazului cu conținut de sulf rezultat din descompunerea biomasei.

Surse antropice (datorate activităților umane): sistemele de încălzire a populației care nu utilizează gaz metan, centralele termoelectrice, procesele industriale (siderurgie, rafinărie, producerea acidului sulfuric), industria celulozei și hârtiei și, în măsură mai mica, emisiile provenite de la motoarele diesel.

Efecte asupra sănătății populației

În funcție de concentrație și perioada de expunere, dioxidul de sulf are diferite efecte asupra sănătății umane. Expunerea la o concentrație mare de dioxid de sulf, pe o perioadă scurtă de timp, poate provoca dificultăți respiratorii severe. Sunt afectate în special persoanele cu astm, copiii, vârstnicii și persoanele cu boli cronice ale căilor respiratorii. Expunerea la o concentrație redusă de dioxid de sulf, pe termen lung poate avea ca efect infecții ale tractului respirator. Dioxidul de sulf poate potența efectele periculoase ale ozonului.

Efecte asupra plantelor

Dioxidul de sulf afectează vizibil multe specii de plante, efectul negativ asupra structurii și țesuturilor acestora fiind sesizabil cu ochiul liber. Unele dintre cele mai sensibile plante sunt: pinul, legumele, ghindele roșii și negre, frasinul alb, lucerna, murele.

Efecte asupra mediului

În atmosferă, contribuie la acidifierea precipitațiilor, cu efecte toxice asupra vegetației și solului. Creșterea concentrației de dioxid de sulf accelerează coroziunea metalelor, din cauza formării acizilor. Oxizii de sulf pot eroda: piatra, zidăria, vopselurile, fibrele, hârtia, pielea și componentele electrice.

3.1.4.2. Metode de măsurare

Metoda de referință pentru măsurarea dioxidului de sulf este cea prevăzută în standardul SR EN 14212 - Calitatea aerului înconjurător. Metoda standardizată pentru măsurarea concentrației de dioxid de sulf prin fluorescența în ultraviolet.

3.1.4.3.Norme

Conform Legii nr. 104 din 15 iunie 2011 valorile limită ale Dioxidului de sulf sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 20 - Valori limită ale Dioxidului de sulf - SO₂

Nr. crt.	Parametru	Valoare
1.	Prag de alertă	500 µg/m³ - măsurat timp de 3 ore consecutive, în puncte reprezentative pentru calitatea aerului pentru o suprafață de cel puțin 100 km² sau pentru o întreagă zonă sau aglomerare
2.	Valori limită	350 µg/m³ - valoarea limită orară pentru protecția sănătății umane 125 µg/m³ - valoarea limită zilnică pentru protecția sănătății umane
3.	Nivel critic	20 µg/m³ - nivelul critic anual pentru protecția vegetației an calendaristic și iarnă (1octombrie - 31 martie)

Monoxid de carbon (CO)

3.1.5.1.Caracteristici generale

La temperatura mediului ambiental, monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, insipid, de origine atât naturală cât și antropică. Monoxidul de carbon se formează în principal prin arderea incompletă a combustibililor fosili.

Surse de poluare

Surse naturale: arderea pădurilor, emisiile vulcanice și descărcările electrice.

Surse antropice: se formează în principal prin arderea incompletă a combustibililor fosili. Alte surse antropice: producerea oțelului și a fontei, rafinarea petrolului, traficul rutier, aerian și feroviar.

Monoxidul de carbon se poate acumula la un nivel periculos în special în perioada de calm atmosferic din timpul iernii și primăverii (acesta fiind mult mai stabil din punct de vedere chimic la temperaturi scăzute), când arderea combustibililor fosili atinge un maxim.

Monoxidul de carbon produs din surse naturale este foarte repede dispersat pe o suprafață întinsă, nepunând în pericol sănătatea umană.

Efecte asupra sănătății populației

Este un gaz toxic, în concentrații mari fiind letal (la concentrații de aproximativ 100 mg/m³) prin reducerea capacității de transport a oxigenului în sânge, cu consecințe asupra sistemului respirator și a sistemului cardiovascular.

La concentrații relativ scăzute:

afectează sistemul nervos central;
slăbește pulsul inimii, micșorând astfel volumul de sânge distribuit în organism;
reduce acuitatea vizuală și capacitatea fizică;
expunerea pe o perioada scurtă poate cauza oboseala acută;
poate cauza dificultăți respiratorii și dureri în piept persoanelor cu boli cardiovasculare;
determină iritabilitate, migrene, respirație rapidă, lipsă de coordonare, greață, amețeală, confuzie, reduce capacitatea de concentrare.

Segmentul de populație cel mai afectat de expunerea la monoxid de carbon îl reprezintă: copiii, vârstnicii, persoanele cu boli respiratorii și cardiovasculare, persoanele anemice, fumătorii.

Efecte asupra plantelor

La concentrații monitorizate în mod obișnuit în atmosferă nu are efecte asupra plantelor, animalelor sau mediului.

3.1.5.2.Metode de măsurare

Metoda de referință pentru măsurarea monoxidului de carbon este cea prevăzută în standardul SR EN 14626 - Calitatea aerului înconjurător. Metoda standardizată pentru măsurarea concentrației de monoxid de carbon prin spectroscopie în infraroșu nedispersiv.

3.1.5.3.Norme

Conform Legii nr. 104 din 15 iunie 2011 valorile limită ale Monoxidului de carbon (CO) sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 21 - Valori limită ale Monoxidului de carbon (CO)

Nr. crt.	Parametru	Valoare
1.	Valoare limită	10 µg/m³ - valoarea limită pentru protecția sănătății umane (valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore)

Plumb (Pb) și alte metale toxice: Arsen (As), Cadmiu (Cd) și Nichel (Ni)

3.1.6.1.Caracteristici generale

Metalele toxice provin din combustia cărbunilor, carburanților, deșeurilor menajere, etc. și din anumite procedee industriale. Se găsesc în general sub formă de particule (cu excepția mercurului care este gazos).

Metalele se acumulează în organism și provoacă efecte toxice de scurtă și/sau lungă durată. În cazul expunerii la concentrații ridicate ele pot afecta sistemul nervos, funcțiile renale, hepatice, respiratorii.

3.1.6.2.Metode de măsurare

Metoda de referință pentru măsurarea Pb, As, Cd și Ni este cea prevăzută în standardul SR EN 14902 - Calitatea aerului înconjurător. Metoda standardizată pentru determinarea Pb, Cd, As, și Ni în fracția PM₁₀ a particulelor în suspensie. Metoda de referință pentru măsurarea concentrației de mercur total gazos în aerul înconjurător este cea prevăzută în standardul SR EN 15852 - Calitatea aerului ambiant. Metoda standardizată pentru determinarea mercurului gazos total.

3.1.6.3.Norme

Conform Legii nr. 104 din 15 iunie 2011 valorile limită pentru Plumb (Pb), Arsen (As), Cadmiu (Cd) și Nichel (Ni) sunt prezentate în tabelele de mai jos.

Tabelul nr. 22 - Valori limită ale Plumb (Pb)

Nr. crt.	Parametru	Valoare
1.	Valoare limită	5 µg/m³ - valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane

Tabelul nr. 23 - Valori limită ale Arsen (As), Cadmiu (Cd) și Nichel (Ni)

Nr. crt.	Parametru	Valoare
1.	Arsen	6 µg/m³ - valoarea țintă pentru conținutul total din fracția PM₁₀, mediată pentru un an calendaristic.
2.	Cadmiu	5 µg/m³ - valoarea țintă pentru conținutul total din fracția PM₁₀, mediată pentru un an calendaristic.
3.	Nichel	20 µg/m³ - valoarea țintă pentru conținutul total din fracția PM₁₀, mediată pentru un an calendaristic.

3.2.Concentrațiile medii ale poluanților monitorizați în județul Brăila

În tabelul de mai jos sunt prezentate datele statistice rezultate din stațiile automate de monitorizare a calității aerului din județul Brăila, între anii 2008-2015.

Tabelul nr. 24 - Concentrațiile medii ale poluanților monitorizați în județul Brăila, între anii 2008-2015

Nr. crt.	POLUANT	Tip stație	Concentrația medie anuală
Nr. crt.	POLUANT	Tip stație	2008	2009	2010	2011	2012	2013	2014	2015
1..	SO₂ (µg/m³)	Fond urban	-	-	11,62	11,73	10,63	-	-	-
		Industrie	9,49	12,28	14,39	16,6	14	8,01	-	-
		Transport	3,51	8,63	14,74	-	-	-	-	-

[1] Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat la 10.10.2016

[2] Date conform Corine Land Cover 2006

By APM Brăila 22/11/2016 22/11/2016

APM Braila

Despre Noi

Plan de mentinerea calitati aerului in jud. Braila

1.INTRODUCERE

2.DESCRIEREA FIZICO-GEOGRAFICĂ A ZONEI POTENȚIAL AFECTATE

2.1. Poziționarea geografică

2.8.Rețeaua de monitorizare a calității aerului din județul Brăila

3.DESCRIEREA SITUAȚIEI EXISTENTE

3.1. Caracterizarea indicatorilor pentru care se elaborează planul de menținere a calității aerului

3.1.1.1.Caracteristici generale

3.1.1.2.Metode de măsurare

3.1.1.3.Norme

3.1.2.1.Caracteristici generale

3.1.2.2.Metode de măsurare

3.1.2.3.Norme

3.1.3.1.Caracteristici generale

3.1.3.2.Metode de măsurare

3.1.3.3.Norme

3.1.4.1.Caracteristici generale

3.1.4.2. Metode de măsurare

3.1.4.3.Norme

3.1.5.1.Caracteristici generale

3.1.5.2.Metode de măsurare

3.1.5.3.Norme

3.1.6.1.Caracteristici generale

3.1.6.2.Metode de măsurare

3.1.6.3.Norme

3.2.Concentrațiile medii ale poluanților monitorizați în județul Brăila

Navigare rapida:

Program functionare APM Braila:

Sediu: