APM Braila

Ministerul Mediului

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BRĂILA

RAPORT PRELIMINAR

EVOLUŢIA CALITĂŢII AERULUI

 PENTRU ANUL 2016

I.Introducere

În conformitate cu prevederile art.63, alin.(1) din Legea nr.104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, anual până la data de 30 martie a anului următor, APM Brăila are obligaţia de a elabora şi aduce la cunoştinţa publicului un raport privind calitatea aerului înconjurător, referitor la poluanţii care intră sub incidenţa acestei legi, monitorizaţi la nivelul judeţului Brăila.

Ca urmare, APM Brăila a elaborat prezentul Raport preliminar privind calitatea aerului înconjurător în judeţul Brăila pentru anul 2016, pe baza rezultatelor monitorizării calităţii aerului prin masurători continue, în staţiile automate de monitorizare aparţinând Reţelei Naţionale pentru Monitorizarea Calităţii Aerului (RNMCA).

Până în prezent, datele privind calitatea aerului înconjurător măsurate pe parcursul anului 2015, care au stat la baza prezentului raport au fost doar validate la nivel local, urmând a fi certificate de către Centrul de Evaluare a Calităţii Aerului din cadrul ANPM Bucuresti.

În consecinţă, acest raport este unul preliminar, urmând ca APM Brăila să opereze eventualele modificări după certificarea datelor de către CECA.

Raportul cuprinde analiza rezultatelor obţinute în anul 2016, în raport cu valorile limită, valorile ţintă, obiectivele pe termen lung, pragurile de informare şi de alertă stabilite prin Legea 104/2011.

Totodată raportul preliminar cuprinde şi o scurtă prezentare a reţelei de monitorizare la nivelul judeţului Brăila.

Prezentul raport se aduce la cunoştinţa publicului pe site-ul APM Brăila, http://apmbr.anpm.ro/, fiind disponibil şi în format hârtie pentru a fi consultat la sediul APM Brăila.

II Descrierea reţelei de monitorizare a calităţii aerului din judeţul Brăila

La nivelul anului 2016,  calitatea aerului în judeţul Brăila a fost monitorizată prin intermediul staţiilor automate de monitorizare a calităţii aerului care fac parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului.

Reţeaua automată este formată din 5 puncte de prelevare a probelor, amplasate după cum urmează:

• Staţia Brăila 1 - Staţia de monitorizare a calităţii aerului de tip – trafic, care este amplasată pe Calea Galaţi, nr. 53, măsoară nivelul de poluare determinat de traficul intens din zonă. Poluanţii monitorizaţi NO_x, SO₂, CO, PM10, COV, Pb, Cd, Ni, As.
• Staţia Braila 2 - Staţia de monitorizare a calităţii aerului de tip – urban, care este amplasată în Piaţa Independenţei nr. 1, măsoară nivelul de poluare la expunerea populaţiei la combinaţii de poluanţi cu acţiune sinergică. Poluanţii monitorizaţi NO_x, SO₂, CO, O₃, PM10, PM2,5, COV, parametrii meteo.
• Staţia Brăila 3 - Staţia de monitorizare a calităţii aerului de tip – suburban, care este situată în Comuna Cazasu, jud. Brăila, măsoară nivelul de poluare la expunerea populaţiei şi vegetaţiei de la maginea aglomerării. Poluanţii monitorizaţi NO_x, SO₂, CO, O₃, PM10, COV, parametrii meteo.
• Staţia Brăila 4 - Staţia de monitorizare a calităţii aerului de tip – industrial, care este amplasată pe Şoseaua Baldovineşti (Staţia Nord), pentru determinarea nivelului de poluarea influenţat în special de surse industriale. Poluanţii monitorizaţi NO_x, SO₂, CO, O₃, PM10, parametrii meteo.
• Staţia Brăila 5 - Staţia de monitorizare a calităţii aerului de tip – industrial, care este amplasată în Comuna Chiscani, în vecinătatea SC. CET S.A., pentru determinarea nivelului de poluarea influenţat în special de surse industriale. Poluanţii monitorizaţi NO_x, SO₂, CO, O₃, PM10, COV, parametrii meteo

Poluanţii monitorizaţi sunt cei prevăzuţi în legislaţia română, transpusă din legislaţia europeană, valorile limită impuse prin Legea 104/2011 având scopul de a evita, preveni şi reduce efectele nocive asupra sănătăţii umane şi a mediului în întregul său.

         III. Concentraţiile medii ale poluanţilor monitorizaţi în aglomerarea Brăila

                                                                           Tabelul III.1

                   Din cauza defecţiunilor apărute în cursul anului 2016 la echipamentele de măsurare, pentru unii poluanţi, datele colectate au fost insuficiente pentru a respecta criteriile de agregare a datelor şi/sau obiectivele de calitate în conformitate cu Legea nr.104/2011, privind calitatea aerului înconjurător, drept pentru care, datele prezentate au caracter orientativ.

III.1 Dioxidul de azot

Fig. III.1. Concentraţia medie anuală a dioxidului de azot în anul 2016

                                                         Tabel III.1.

         În anul 2016, valorile medii anuale în urma măsurătorilor sunt sub valoarea limită de 40 µg/m³ admisă de către Legea 104/2011.

III.2. Dioxid de sulf

Fig. III.2. Concentraţia medie anuală a dioxidului de sulf în anul 2016

                                                                                  Tabel III.2.

         III.3. Pulberi în suspensie – PM10 şi PM2,5 (gravimetric şi nefelometric)

Pentru determinarea pulberilor PM₁₀, care constituie fracţia dimensională de interes toxicologic din aerosuspensia urbană, se aplică două metode: metoda automată (nefelometrie) şi metoda gravimetrică, care de altfel este metoda de referinţă.

Măsurările automate (prin metoda nefelometrica) au scop informativ, iar depăşirile înregistrate pot fi confirmate/infirmate ulterior de către rezultatul analizei prin metoda de referinţă gravimetrică.

Concentraţiile medii zilnice de particule în suspensie (PM₁₀ şi PM_2,5) sunt influenţate direct de factorii meteo: direcţia şi viteza vântului, precipitaţiile, temperatura aerului, etc., și de factorii geografici specifici zonei.

În anul 2016, rezultatele monitorizării calităţii aerului, în municipiul Brăila, nu au evidenţiat valori care să depăşească valoarea limită zilnică la indicatorul particule în suspensie PM₁₀.

Fig. III.3. Concentraţia medie anuală PM10 şi PM2,5 în anul 2016

                                                                                                                      Tabel III.3.

III.4. Metale grele – plumb                                                 

                   În anul 2016, nu s-au făcut determinări de plumb.

         III.5. Monoxid de carbon

Fig. III.5. Concentraţia medie anuală a monoxidului de carbon

în anul 2016

                                                                                                                   Tabel III.5.

Mediile anuale înregistrate în anul 2016 nu au prezentat valori maxime zilnice a mediilor pe 8 ore care să depăşească valoarea limită de 10 mg/mc, admisă de către Legea 104/2011.

Poluantul CO rezultă din arderea incompletă a combustibililor.

III.6. Benzen

Fig. III.6. Concentraţia medie anuală de benzen în anul 2016

                                                           Tabel III.6.

III.7. Ozon

Fig. III.7. Concentraţia medie anuală de ozon în anul 2016

                                                           Tabel III.7.

Valorile orare pentru ozon au fost mai mici decât pragul de alertă (240 μg/mc - medie orară), precum şi faţă de pragul de informare (180 μg/mc - medie orară). De asemenea, concentraţiile maxime a mediilor pe opt ore au fost sub obiectivul pe termen lung pentru protecţia sănătăţii umane şi respectiv valoarea ţintă pentru anul 2016 (120 mg/mc).

III.8. Pulberi sedimentabile

Reţeaua manuală de monitorizare a pulberilor sedimentabile cuprinde zece puncte de prelevare. Concentraţiile medii anuale, pe puncte de prelevare ale pulberilor sedimentabile, din anul 2016,  sunt prezentate în tabelul şi figura de mai jos. În punctul de prelevare Vărsătura valoarea concentrației mediei anuale depășește concentrația maximă admisă din cauza traficului rutier intens.                 

Fig. III.8. Concentraţia medie anuală de pulberi sedimentabile pe anul 2016

                       Tabel III.8.

Concluzii:

În anul 2016 în punctul de prelevare Vărsătura s-a obţinut o concentraţie medie anuală care depăşeşte valoarea limită admisă impusă de legislaţie, fapt ce se datorează valorilor mari ale concentraţiilor lunare, cauzate de traficul intens.

Măsurătorile efectuate au indicat o calitate corespunzătoare a aerului la nivelul judeţului Brăila.