Back

Raport starea mediului 2015

 

 
RAPORTUL ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI PENTRU JUDEȚUL BRĂILA
  ANUL 2015
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
CUPRINS
 
I.CALITATEA ŞI POLUAREA AERULUI ÎNCONJURĂTOR ........................................................................ 5             
   I.1.Calitatea aerului înconjurător: stare şi consecinţe .........................................................................   5   
    I.1.1.Starea de calitate a aerului înconjurător.......................................................................................... 5
I.1.1.1. Nivelul concentraţiilor medii anuale ale poluanţilor atmosferici în aerul înconjurător  6 
I.1.1.2. Tendinţe privind concentraţiile medii anuale ale anumitor poluanţi atmosferici 10
I.1.1.3. Depăşiri ale valorilor limită şi valorilor ţintă privind calitatea aerului înconjurător în zonele   urbane............. 16 
        I.1.2.  Efectele poluării aerului înconjurător.............................................................................................17
              I.1.2.1. Efectele poluării aerului înconjurător asupra sănătății.........................................................  17
              I.1.2.2. Efectele poluării aerului înconjurător asupra ecosistemelor ...............................................  17
              I.1.2.3. Efectele poluării aerului înconjurător asupra solului și vegetației ........................................ 17
    I.2.Factorii determinanţi şi presiunile care afectează starea de calitate a aerului înconjurător 17
       I.2.1. Emisiile de poluanţi atmosferici şi principale surse de emisie ........................................... ......      17
              I.2.1.1.Energia  ...............................................................................................................................  17   
              I.2.1.2.Industria ...........................................................................................................................      20
              I.2.1.3.Transportul ........................................................................................................................... 23                  
              I.2.1.4.Agricultura 25  
I.3. Tendinţe şi prognoze privind poluarea aerului înconjurător   ...................................................  25
I.3.1. Tendinţe privind emisiile principalilor poluanţi atmosferici ....................................................     25   
I.4. Politici, acţiuni şi măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii aerului înconjurător 34  
 II. APA   34  
II.1. Resursele de apă, Cantităţi şi debite 34 
II.1.1. Stare, presiuni şi consecinţe 34 
II.1.1.1. Resurse de apă potenţiale şi tehnic utilizabile 34  
II.1.1.2. Utilizarea resurselor de apă 36
II.1.1.3. Evenimente extreme produse de debitele cursurilor de apă 39 
II.1.1.4. Schimbări hidromorfologice ale cursurilor de apă 40
II.1.2. Prognoze   40 
II.1.2.1. Disponibilitatea, cererea şi deficitul de apă 40  
II.1.2.2. Riscurile şi presiunile inundaţiilor 41 
II.1.3. Utilizarea şi gestionarea eficientă a resurselor de apă 42
II.2. Calitatea apei 43 
II.2.1. Calitatea apei: stare şi consecinţe 43 
II.2.1.1. Calitatea apei cursurilor de apă 43 
II.2.1.2. Calitatea apei lacurilor 48 
II.2.1.3. Calitatea apelor subterane 49 
II.2.1.4. Calitatea apelor de îmbăiere     49 
II.2.2. Factorii determinanţi şi presiunile care afectează starea de calitate a apelor 49
II.2.2.1. Presiuni semnificative asupra resurselor de apă din judet 49 
II.2.2.2. Apele uzate şi reţelele de canalizare 49  
II.2.3. Tendinţe şi prognoze privind calitatea apei 50
II.2.4. Politici, acţiuni şi măsuri privind îmbunătăţirea stării de calitate a apelor 51
 III. SOLUL   52 
III.1. Calitatea solurilor: stare şi tendinţe   52 
III.1.1. Repartiţia terenurilor pe clase de calitate 52
III.1.2. Terenuri afectate de diverşi factori limitativi 54 
III.2. Zone critice sub aspectul deteriorării solurilor   55 
III.2.1. Zone afectate de procese naturale  ........................................................................................ 55
III.3. Presiuni asupra stării de calitate a  solurilor   56
III.3.1. Utilizare şi consumul de îngrăşăminte 56
III.3.2. Consumul de produse de protecţia plantelor   58
III.3.3. Evoluţia suprafeţelor de îmbunătățiri funciare 60 
III.4. Prognoze și acțiuni întreprinse pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor 61
 IV. UTILIZAREA TERENURILOR 62
IV.1. Stare şi tendinţe 62
IV.1.1. Repartiţia terenurilor pe categorii de acoperire/utilizare 62
IV.1.2. Tendinţe privind schimbarea destinaţiei utilizării terenurilor 65
IV.2. Impactul schimbării utilizării terenurilor asupra mediului   68 
IV.2.1. Impactul schimbării utilizării terenurilor asupra terenurilor agricole 68
IV.2.2. Impactul schimbării utilizării terenurilor asupra habitatelor 69 
IV.3. Factorii determinanţi ai schimbării utilizării terenurilor 70 
IV.3.1. Modificarea densităţii populaţiei 70
IV.3.2. Expansiunea urbană 72 
IV.4.  Prognoze și acțiuni întreprinse privind utilizarea terenurilor 73 
 V. PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEA .................................................................................. 74  
V.1. Ameninţări pentru biodiversitate şi presiuni exercitate asupra biodiversităţii 81
V.1.1. Speciile invazive 81
V.1.2. Poluarea şi încărcarea cu nutrienţi 82
V.1.3. Schimbările climatice 83 
V.1.4. Modificarea habitatelor 83 
V.1.4.1. Fragmentarea ecosistemelor   83
V.1.4.2. Reducerea habitatelor naturale şi semi-naturale 84 
V.1.5. Exploatarea excesivă a resurselor naturale 85
V.1.5.1. Exploatarea forestieră 85 
V.2. Protecţia naturii şi biodiversitatea: prognoze şi acţiuni întreprinse 87
V.2.1. Reţeaua de arii protejate 87
 VI. PĂDURILE 105
VI.1. Fondul forestier naţional: stare şi consecinţe   105
VI.1.1. Evoluţia suprafeţei fondului forestier 105
VI.1.2. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief   108
VI.1.3. Starea de sănătate a pădurilor  ...............................................................................................110
VI.1.4. Suprafeţe de păduri regenerate  .............................................................................................111
VI.1.5. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire  .................................  111
VI.2. Ameninţări şi presiuni exercitate asupra pădurilor .................................................................  112  
VI.2.1. Suprafeţe de pădure parcurse cu tăieri ...................................................................................  112
VI.2.2. Schimbarea utilizării terenurilor .............................................................................................  113
VI.2.2.1. Fragmentarea ecosistemelor .........................................................................................     113
VI.2.3. Schimbările climatice..............................................................................................................  113
      VI.3 Tendințe, prognoze și acțiuni privind gestionarea durabilă a pădurilor ................................... 113
 VII. RESURSELE MATERIALE ŞI DEŞEURILE  114
VII.1. Generarea şi gestionarea deşeurilor: tendinţe, impacturi şi prognoze ...............................    115
VII.1.1. Generarea şi gestionarea deşeurilor municipale...................................................................   115
VII.1.2. Generarea şi gestionarea deşeurilor industriale  131
VII.1.3. Fluxuri speciale de deşeuri....................................................................................................  133
VII.1.3.1. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE)  133
VII.1.3.2. Deşeuri de ambalaje  135
VII.1.3.3. Vehicule scoase din uz (VSU)  137
VII.1.4. Impacturi şi presiuni privind deşeurile  139
VII.1.5. Tendinţe şi prognoze privind generarea deşeurilor...............................................................   142
VIII. MEDIUL URBAN, SĂNĂTATEA ŞI CALITATEA VIEŢII  143    VIII.1. Mediul urban şi calitatea vieţii: stare şi consecinţe    143
         VIII.1.1.Calitatea aerului din aglomerările urbane şi efectele asupra sănătăţii....................................    143
              VIII.1.1.1.Depăşiri ale concentraţiei medii anuale de PM10, NO2, SO2 şi O3 în anumite aglomerări 
                            urbane .......................................................................................................................           143
         VIII.1.2. Poluarea fonică şi efectele asupra sănătăţii şi calităţii vieţii.......................................... .......     147
               VIII.1.2.1.Expunerea la poluarea sonoră a aglomerărilor urbane cu peste 250.000 locuitori ......      147
      VIII.1.3.Calitatea apei potabile şi efectele asupra sănătăţii..........................................................            155
      VIII.1.4. Spaţiile verzi şi efectele asupra sănătăţii şi calităţii vieţii  156
                 VIII.1.4.1.Suprafaţa ocupată de spaţiile verzi în aglomerările urbane ………………………………  157
      VIII.1.5.Schimbările climatice şi efectele asupra mediului urban, sănătăţii şi calităţii vieţii  164
                 VIII.1.5.1. Rata de mortalitate în aglomerările urbane ca urmare a temperaturilor extreme în 
                     perioada de vară  165
VIII.1.5.2. Expunerea populaţiei din aglomerările urbane la riscul de inundaţii  165
IX.RADIOACTIVITATEA MEDIULUI ..........................................................................................................     166
IX.1. Monitorizarea radioactivităţii factorilor de mediu   166
IX.1.1.Radioactivitatea aerului     166
IX.1.2. Radioctivitatea apelor  ....................................................................................................     168
IX.1.3. Radioactivitatea solului  ................................................................................................    168
IX.1.4. Radioactivitatea vegetației  .............................................................................................  168
X.CONSUMUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR 168
X.1.Tendinţe în consum   168
              X.1.1.Alimente şi băuturi 168
              X.1.2.Locuinţe 168
              X.1.3.Mobilitate 169
   X.1.3.1.Transportul de pasageri 169
   X.1.3.2.Transportul de mărfuri ...............................................................................................  171
X.2.Factori care influenţează consumul .........................................................................................  172
X.3.Presiunile asupra mediului cauzate de consum  173
               X.3.1.Emisii de gaze cu efect de seră din sectorul rezidenţial  173                        X.3.2.Consumul de energie pe locuitor .......................................................... ............................   174
               X.3.3 Utilizarea materialelor  174
X.4.Prognoze, politici şi măsuri privind consumul şi mediul  ........................................ ..............  175
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
I.    CALITATEA ȘI POLUAREA AERULUI ÎNCONJURĂTOR
 
   I.1. Calitatea aerului înconjurător: stare și consecințe 
 
       I.1.1.Starea de calitate a aerului înconjurător
 
La nivelul anului 2015, calitatea aerului în judeţul Brăila a fost monitorizată prin intermediul staţiilor automate de monitorizare a calităţii aerului care fac parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului. 
 
 
 Reţeaua automată este formată din 5 puncte de prelevare a probelor, amplasate după cum urmează:
Staţia Brăila 1 - Staţia de monitorizare a calităţii aerului de tip – trafic, care este amplasată pe Calea Galaţi, nr. 53, măsoară nivelul de poluare determinat de traficul intens din zonă. Poluanţii monitorizaţi NOx, SO2, CO, PM10, COV, Pb, Cd, Ni, As.
Staţia Braila 2 - Staţia de monitorizare a calităţii aerului de tip – urban, care este amplasată în Piaţa Independenţei nr. 1, măsoară nivelul de poluare la expunerea populaţiei la combinaţii de poluanţi cu acţiune sinergică. Poluanţii monitorizaţi NOx, SO2, CO, O3, PM10, PM2,5, COV, parametrii meteo.
Staţia Brăila 3 - Staţia de monitorizare a calităţii aerului de tip – suburban, care este situată în Comuna Cazasu, jud. Brăila, măsoară nivelul de poluare la expunerea populaţiei şi vegetaţiei de la maginea aglomerării. Poluanţii monitorizaţi NOx, SO2, CO, O3, PM10, COV, parametrii meteo.
Staţia Brăila 4 - Staţia de monitorizare a calităţii aerului de tip – industrial, care este amplasată pe Şoseaua Baldovineşti (Staţia Nord), pentru determinarea nivelului de poluarea influenţat în special de surse industriale. Poluanţii monitorizaţi NOx, SO2, CO, O3, PM10, parametrii meteo.
Staţia Brăila 5 - Staţia de monitorizare a calităţii aerului de tip – industrial, care este amplasată în Comuna Chiscani, în vecinătatea SC. CET S.A., pentru determinarea nivelului de poluarea influenţat în special de surse industriale. Poluanţii monitorizaţi NOx, SO2, CO, O3, PM10, COV, parametrii meteo
 
Poluanţii monitorizaţi sunt cei prevăzuţi în legislaţia română, transpusă din legislaţia europeană, valorile limită impuse prin Legea 104/2011 având scopul de a evita, preveni şi reduce efectele nocive asupra sănătăţii umane şi a mediului în întregul său. 
 
I.1.1.1. Nivelul concentraţiilor medii anuale ale poluanţilor atmosferici în aerul înconjurător  
 
În Tabelul I.1.1.1. sunt prezentate datele statistice rezultate din staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului din judeţul Brăila, în anul 2015.
Tabelul I.1.1.1.
POLUANT Tip staţie Concentraţia medie anuală
2015
SO2
 (µg/mc) Fd urban -
In -
T -
PM10 
(µg/mc) FD urban 36,68
In -
T -
O3 
(µg/mc) Fd urban 53,23
In 44,13
T -
NO2 
(µg/mc) Fd urban 12,83
In 12,31
T -
NOx 
(µg/mc) Fd urban 22,30
In 19,78
T -
CO 
(mg/mc) Fd urban 0,11
In 0,07
T 0,34
Pb 
(µg/mc) Fd urban -
In -
T -
Benzen
 (µg/mc) Fd urban -
T -
PM2.5 
(µg/mc) In -
 
Din cauza defecţiunilor apărute în cursul anului 2015 la echipamentele de măsurare, pentru unii poluanţi, datele colectate au fost insuficiente pentru a respecta criteriile de agregare a datelor şi/sau obiectivele de calitate în conformitate cu Legea nr.104/2011, privind calitatea aerului înconjurător, drept pentru care, datele prezentate au caracter orientativ.
 
I.1.1.1.1. Dioxidul de azot
 
Fig. I.1.1.1.1. Concentraţia medie anuală a dioxidului de azot în anul 2015
 
Tabel I.1.1.1.1.
NO2    (g/mc) Br1 Br2 Br3 Br4 Br5
2015 Medii anuale - 12,83 - - 12,31
 
În anul 2015, valorile medii anuale în urma măsurătorilor sunt sub valoarea limită de 40 µg/m3 admisă de către Legea 104/2011.
I.1.1.1.2. Dioxid de sulf
 
 
Fig. I.1.1.1.2. Concentraţia medie anuală a dioxidului de sulf în anul 2015
 
Tabel I.1.1.1.2.
SO2  (g/mc) Br1 Br2 Br3 Br4 Br5
2015 Medii anuale - - 8.31 - -
 
In anul 2015 nu s-au prelevat probe de dioxid de sulf decat în Staţia BR3 deoarece celelalte analizoare au fost defecte.
 
I.1.1.1.3. Pulberi în suspensie – PM10 şi PM2,5 (gravimetric şi nefelometric)
 
Pentru determinarea pulberilor PM10, care constituie fracţia dimensională de interes toxicologic din aerosuspensia urbană, se aplică două metode: metoda automată (nefelometrie) şi metoda gravimetrică, care de altfel este metoda de referinţă.
Măsurările automate (prin metoda nefelometrica) au scop informativ, iar depăşirile înregistrate pot fi confirmate/infirmate ulterior de către rezultatul analizei prin metoda de referinţă gravimetrică.
Concentraţiile medii zilnice de particule în suspensie (PM10 şi PM2,5) sunt influenţate direct de factorii meteo: direcţia şi viteza vântului, precipitaţiile, temperatura aerului, etc., și de factorii geografici specifici zonei.
În anul 2015, rezultatele monitorizării calităţii aerului, în municipiul Brăila, nu au evidenţiat valori care să depăşească valoarea limită zilnică la indicatorul particule în suspensie PM10.
 
Fig. I.1.1.1.3. Concentraţia medie anuală PM10 şi PM2,5 în anul 2015
Tabel I.1.1.1.3.
PM10 nefelometric (g/mc) Br1 Br2 Br3 Br4 Br5
2015 Medii anuale - 36,68 30,73 - -
PM10 gravimetric (g/mc) Br1 - Br3 Br4
2015 Medii anuale - - - -
PM2,5 gravimetric (g/mc) - Br2 - -
2015 Medii anuale - - - -
 
 
I.1.1.1.4. Metale grele – plumb  
 
În anul 2015, nu s-au făcut determinări de plumb.
 
I.1.1.1.5. Monoxid de carbon
 
Fig. I.1.1.1.5. Concentraţia medie anuală a monoxidului de carbon
în anul 2015
Tabel I.1.1.1.5.
CO    (mg/mc) Br1 Br2 Br3 Br4 Br5
2015 Medii anuale 0,34 0,11 0,11 0,10 0,04
Mediile anuale înregistrate în anul 2015 nu au prezentat valori maxime zilnice a mediilor pe 8 ore care să depăşească valoarea limită de 10 mg/mc, admisă de către Legea 104/2011.
Poluantul CO rezultă din arderea incompletă a combustibililor.
 
I.1.1.1.6. Benzen
Pentru anul 2015, nu au fost prelevate probe de benzen (analizoare defecte).
 
I.1.1.1.7. Ozon 
 
 
Fig. I.1.1.1.7. Concentraţia medie anuală de ozon în anul 2015
 
Tabel I.1.1.1.7.
O3  (g/mc) Br2 Br3 Br4 Br5
2015 Medii anuale 53,23 50,68 46,01 42,25
 
 
 
Valorile orare pentru ozon au fost mai mici decât pragul de alertă (240 μg/mc - medie orară), precum şi faţă de pragul de informare (180 μg/mc - medie orară). De asemenea, concentraţiile maxime a mediilor pe opt ore au fost sub obiectivul pe termen lung pentru protecţia sănătăţii umane şi respectiv valoarea ţintă pentru anul 2015 (120 g/mc).
 
I.1.1.1.8. Pulberi sedimentabile
Reţeaua manuală de monitorizare a pulberilor sedimentabile cuprinde zece puncte de prelevare. Concentraţiile medii anuale, pe puncte de prelevare ale pulberilor sedimentabile, din anul 2015,  sunt prezentate în tabelul şi figura de mai jos. În punctul de prelevare Vărsătura valoarea concentrației mediei anuale depășește concentrația maximă admisă din cauza traficului rutier intens.  
 
Fig. I.1.1.1.8. Concentraţia medie anuală de pulberi sedimentabile pe anul 2015
 
   Tabel I.1.1.1.8.
JUDEŢUL Punct de prelevare Concentraţie medie anuală (g/mp/luna)
2015
Brăila Sediu APM 4,78
Uzina de Apă 5,14
Vărsătura 20,4
Str.Gen.Gh.Avramescu 5,45
Staţia Nord 4,46
SC Hercules 8,77
Termoelectrica Chiscani 4,99
Str. Galați 6,94
Cazasu 4,75
PrimăriaBrăila 8,31
CMA =  17g/mp/luna
 
Concluzii:
În anul 2015 în punctul de prelevare Vărsătura s-a obţinut o concentraţie medie anuală care depăşeşte valoarea limită admisă impusă de legislaţie, fapt ce se datorează valorilor mari ale concentraţiilor lunare. 
Măsurătorile efectuate au indicat o calitate corespunzătoare a aerului la nivelul judeţului Brăila.
 
I.1.1.2. Tendinţe privind concentraţiile medii anuale ale anumitor poluanţi atmosferici
 
În Tabelul I.1.1.2. sunt prezentate datele statistice rezultate din staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului din judeţul Brăila, în anul 2015.
 
 
 
Tabelul I.1.1.2.
POLUANT Tip staţie Concentraţia medie anuală
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
SO2
 (µg/mc) Fd urban - - 11,62 11,73 10,63 - - -
In 9,49 12,28 14,39 16,60 14,00 8,01 - -
T 3,51 8,63 14,74 - - - - -
PM10 
(µg/mc) FD urban 34,02 - - 29,51 22,61 - - 36,68
In 31,52 28,1 24,5 32,5 28,07 36,15 46,03 -
T 28,54 22,64 29,07 - - - - -
O3 
(µg/mc) Fd urban - 72,66 65,38 63,30 67,42 57,39 20,02 53,23
In 63,16 68,8 66,00 52,50 71,80 69,60 48,24 44,13
T - - - - - - - -
NO2 
(µg/mc) Fd urban 15,76 12,25 23,94 25,36 24,94 3,86 15.5 12,83
In 12,65 9,98 10,50 - 21,70 5,15 - 12,31
T 43,02 30,73 28,09 - 30,52 - - -
NOx 
(µg/mc) Fd urban 21,29 19,09 32,95 33,21 34,49 12,14 20,8 22,30
In 16,25 17,83 17,25 - 31,62 14,30 - 19,78
T 61,58 55,37 43,68 - 43,83 - - -
CO 
(mg/mc) Fd urban 0,12 0,12 0,13 0,13 0,19 0,15 0,22 0,11
In 0,16 0,104 0,1 0,15 0,26 0,07 0,08 0,07
T 0,98 0,40 0,19 0,42 0,27 - - 0,34
Pb 
(µg/mc) Fd urban 0,0423 - - - - - - -
In 0,0301 0,0075 0,0052 - - - - -
T 0,0463 0,0009 0,0085 - - - - -
Benzen
 (µg/mc) Fd urban 3,145 0,25 0,13 - - - - -
T - 4,65 2,41 - - - - -
PM2.5 
(µg/mc) In - 15,46 - - 0,93 - - -
 
Din cauza defecţiunilor apărute la echipamentele de măsurare, pentru unii poluanţi, datele colectate au fost insuficiente pentru a respecta criteriile de agregare a datelor şi/sau obiectivele de calitate în conformitate cu Legea nr.104/2011, privind calitatea aerului înconjurător, drept pentru care, datele prezentate au caracter orientativ.
 
I.1.1.2.1. Dioxidul de azot
 
Fig. I.1.1.2.1. Concentraţia medie anuală a dioxidului de azot
în perioada 2008- 2015
Tabel I.1.1.2.1.
NO2    (g/mc) Br1 Br2 Br3 Br4 Br5
2008 Medii anuale 43,02 15,76 8,61 13,62 11,68
2009 Medii anuale 30,74 12,25 9,00 9,64 10,3
2010 Medii anuale 28,09 23,94 7,59 8,52 12,5
2011 Medii anuale - 25,36 - - -
2012 Medii anuale 30,52 24,94 13,11 21,70 -
2013 Medii anuale - 3,86 10,44 5,15 -
2014 Medii anuale - 15,50 7,41 - -
2015 Medii anuale - 12,83 - - 12,31
 
I.1.1.2.2. Dioxid de sulf
 
 
Fig. I.1.1.2.2. Concentraţia medie anuală a dioxidului de sulf în perioada 2008-2015
 
Tabel I.1.1.2.2.
SO2  (g/mc) Br1 Br2 Br3 Br4 Br5
2008 Medii anuale   3,51 - 10,30 11,47 7,51
2009 Medii anuale 8,64 - 10,77 12,80 12,29
2010 Medii anuale 14,74 11,62 13,99 13,64 15,14
2011 Medii anuale - 11,73 17,24 16,92 16,53
2012 Medii anuale - 10,63 14,55 10,71 17,3
2013 Medii anuale - - - 2,06 13,97
2014 Medii anuale - - - - -
2015 Medii anuale - - 8.31 - -
 
In anul 2015 nu s-au prelevat probe de dioxid de sulf decat în Staţia BR3 deoarece celelalte analizoare au fost defecte.
 
I.1.1.2.3. Pulberi în suspensie – PM10 şi PM2,5 (gravimetric şi nefelometric)
 
Pentru determinarea pulberilor PM10, care constituie fracţia dimensională de interes toxicologic din aerosuspensia urbană, se aplică două metode: metoda automată (nefelometrie) şi metoda gravimetrică, care de altfel este metoda de referinţă.
Măsurările automate (prin metoda nefelometrica) au scop informativ, iar depăşirile înregistrate pot fi confirmate/infirmate ulterior de către rezultatul analizei prin metoda de referinţă gravimetrică.
Concentraţiile medii zilnice de particule în suspensie (PM10 şi PM2,5) sunt influenţate direct de factorii meteo: direcţia şi viteza vântului, precipitaţiile, temperatura aerului, etc., și de factorii geografici specifici zonei.
În anul 2015, rezultatele monitorizării calităţii aerului, în municipiul Brăila, nu au evidenţiat valori care să depăşească valoarea limită zilnică la indicatorul particule în suspensie PM10.
 
 
Fig. I.1.1.2.3. Concentraţia medie anuală PM10 şi PM2,5 în perioada 2008-2015
 
 
Tabel I.1.1.2.3.
PM10 nefelometric (g/mc) Br1 Br2 Br3 Br4 Br5
2008 Medii anuale 28,54 - 32,54 38,29 24,76
2009 Medii anuale 22,64 - 22,25 27,16 28,87
2010 Medii anuale 29,07 - 27,26 19,83 29,10
2011 Medii anuale - 29,51 32,89 30,65 35,40
2012 Medii anuale - 22,61 27,42 27,83 28,31
2013  Medii anuale - - 43,22 - 36,15
2014 Medii anuale - - - - 46,03
2015 Medii anuale - 36,68 30,73 - -
PM10 gravimetric (g/mc) Br1 - Br3 Br4
2008 Medii anuale 25,50 - 8,97 21,3
2009 Medii anuale 21,5 - 23 27,3
2010 Medii anuale 34,19 - 23,57 18,57
2011 Medii anuale - - 22.76 -
2012 Medii anuale - - 30,94 21,26
2013 Medii anuale - - 39,1 -
2014 Medii anuale - - - -
2015 Medii anuale - - - -
PM2,5 nefelometric (g/mc) - Br2 - -
2009 Medii anuale - 15,46 - -
2010 Medii anuale - 19,20 - -
2011 Medii anuale - - - -
PM2,5 gravimetric (g/mc) - Br2 - -
2009 Medii anuale - 13,60 - -
2010 Medii anuale - 19,90 - -
2011 Medii anuale - 18,60 - -
2012 Medii anuale - 21,61 - -
2013 Medii anuale - - - -
2014 Medii anuale - - - -
2015 Medii anuale - - - -
 
 
I.1.1.2.4. Metale grele – plumb  
 
Fig. I.1.1.2.4. Concentraţia medie anuală a plumbului 
 
Tabel I.1.1.2.4.
Pb   (g/mc) Br1 Br3 Br4
2008 Medii noe şi dec 0,0092 0,006 0,0061
2009 Media anuală 0,0066 0,0061 0,0075
2010 Medii anuale 0,0085 0,0053 0,0052
 
 
I.1.1.2.5. Monoxid de carbon
 
Fig. I.1.1.2.5. Concentraţia medie anuală a monoxidului de carbon
în perioada 2008-2015
Tabel I.1.1.2.5.
CO    (mg/mc) Br1 Br2 Br3 Br4 Br5
2008 Medii anuale 0,98 0,123 0,204 0,185 0,135
2009 Medii anuale 0,40 0,123 0,169 0,128 0,087
2010 Medii anuale 0,19 0,13 0,29 0,12 0,08
2011 Medii anuale 0,42 0,13 0,13 0,16 0,12
2012 Medii anuale 0,27 0,19 0,15 0,42 0,1
2013 Medii anuale - 0,15 0,14 0,06 0,08
2014 Medii anuale - 0,22 0,21 0,11 0,05
2015 Medii anuale 0,34 0,11 0,11 0,10 0,04
 
Poluantul CO rezultă din arderea incompletă a combustibililor.
 
I.1.1.2.6. Benzen
 
Fig. I.1.1.2.6. Concentraţia medie anuală a benzenului în perioda 2008- 2012
 
Tabel I.1.1.2.6.
Benzen    (g/mc) Br1 Br2 Br3 Br5
2008 Medii anuale - 3,145 3,19 -
2009 Medii anuale 4,65 0,25 1,48 -
2010 Medii anuale 2,41 0,13 1,41 2,10
2011 Medii anuale - - 1,42 2,17
2012 Medii anuale - - 2,45 0,93
2013 Medii anuale - - - -
2014 Medii anuale - - - -
2015 Medii anuale - - - -
 
Pentru anul 2015, nu au fost prelevate probe de benzen (analizoare defecte).
 
I.1.1.2.7. Ozon 
 
 
Fig. I.1.1.2.7. Concentraţia medie anuală de ozon în perioada 2008- 2015
 
Tabel I.1.1.2.7.
O3  (g/mc) Br2 Br3 Br4 Br5
2008 Medii anuale - 33,26 69,48 56,84
2009 Medii anuale 72,67 69,72 65,60 72,14
2010 Medii anuale 65,38 85,12 67,84 64,13
2011 Medii anuale 63,30 47,59 54,50 48,42
2012 Medii anuale 64,78 - 77,58 76,13
2013 Medii anuale 57,39 - 64,56 74,3
2014 Medii anuale 23,02 - 29,23 67,24
2015 Medii anuale 53,23 50,68 46,01 42,25
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Valorile orare pentru ozon au fost mai mici decât pragul de alertă (240 μg/mc - medie orară), precum şi faţă de pragul de informare (180 μg/mc - medie orară). De asemenea, concentraţiile maxime a mediilor pe opt ore au fost sub obiectivul pe termen lung pentru protecţia sănătăţii umane şi respectiv valoarea ţintă pentru anul 2015 (120 g/mc).
 
I.1.1.2.8. Pulberi sedimentabile
 
Concentraţiile medii anuale, pe puncte de prelevare ale pulberilor sedimentabile, comparativ pentru perioada 2011- 2015, sunt prezentate în figura şi tabelul de mai jos.
 
 
Fig. I.1.1.2.8. Concentraţia medie anuală de pulberi sedimentabile în perioada 2011-2015
 
 
         Tabel I.1.1.2.8.
JUDEŢUL Punct de prelevare Concentraţie medie anuală
(g/mp/luna)
2011 2012 2013 2014 2015
Brăila Sediu APM 4,84 5,27 5,64 4,24 4,78
Uzina de Apă 6,59 7,01 7,75 6,23 5,14
Vărsătura 13,15 15,25 16,89 16,39 20,4
Str.Gen.Gh.Avramescu 9,67 13,91 8,56 6,61 5,45
Staţia Nord 4,09 5,34 6,52 5,88 4,46
SC Hercules 12,6 8,25 10,16 8,56 8,77
Termoelectrica Chiscani 5,51 5,78 5,86 5,88 4,99
Str. Galați - 11,12 11,78 7,68 6,94
Cazasu - 4,57 4,3 4,07 4,75
PrimăriaBrăila - 11,94 10,9 10,07 7,31
CMA =  17g/mp/luna
 
Tendința mediei în ultimii cinci ani, la acest indicator, este în scădere în 6 puncte de prelevare, ușoară creștere în punctele Sediu APM, Stația Nord și Cazasu, și creștere accentuată în punctul din localitatea Vărsătura. Este singurul punct în care media anuală, depășește valoarea limită, fapt ce se datorează cresterii fluxului traficului rutier spre și dinspre Autostrada A2.
 
I.1.1.3. Depășiri ale valorilor limită și valorilor țintă privind calitatea aerului înconjurător în zonele urbane
 
Din analiza datelor validate pe parcursul anului 2015 provenite de la stațiile automate  de monitorizare nu s-au constatat depășiri ale valorilor limită și valorilor țintă privind calitatea aerului înconjurător în zonele urbane.
 
  I.1.2.  Efectele poluării aerului înconjurător
              I.1.2.1. Efectele poluării aerului înconjurător asupra sănătății
              I.1.2.2. Efectele poluării aerului înconjurător asupra ecosistemelor 
              I.1.2.3. Efectele poluării aerului înconjurător asupra solului și vegetației 
 
I.2. Factorii determinanți și presiunile care afectează starea de calitate a aerului înconjurător
    I.2.1. Emisiile de poluanți atmosferici și principalele surse de emisie
       I.21.1.Energia
Cod indicator România RO 01
Emisiile de substanțe acidifiante
Indicatorul urmărește tendințele emisiilor antropice ale substanțelor acidifiante : oxizi de azot (NOx), amoniac (NH3) și oxizi de sulf (SOx, SO2). Principalele sectoare sursă de emisii de substanțe acidifiante sunt: producția și distribuția energiei, utlizarea energiei în industrie, procesele industriale, transportul rutier, nerutier, sectorul comercial, industrial.
Acidifierea este procesul de modificare a caracterului chimic natural al unui component al mediului, conducând la modificarea pH-ului aerului, precipitaţiilor şi chiar al solului. 
Acidifierea atmosferei este produsă de transformarea emisiilor de oxizii de sulf, oxizii de azot  şi amoniac în substanţe acide. Efectul sinergic al acestor poluanţi are un impact semnificativ asupra factorilor de mediu: aer, apă şi sol.
 
Fig. nr.I.2.1-1
 
Cod indicator România RO 02
Emisiile de precursori ai ozonului
Indicatorul urmărește tendințele emisiilor antropice de poluanți precursori ai ozonului: oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), metan(CH4) și compuși organici volatili nemetanici(COVNM) proveniți din: producția și distribuția energiei, utilizarea energiei în industrie, procesele industriale, transportul rutier, nerutier, sectorul comercial, industrial.
 
Fig. nr.I.2.1-2
 
 
Emisiile de oxizi de azot provin în principal din traficul rutier, din industria energetică şi din industria de prelucrare.
Compuşii organici volatili (COV) sunt compuşi chimici care au o presiune a vaporilor crescută, de unde rezultă volatilitatea lor ridicată.
Aceste emisii sunt generate preponderent din activităţile de extractie, de stocare şi distribuţie a combustibililor fosili.
Cod indicator România RO 03
Emisiile de particule primare și precursori secundari de particule
Indicatorul urmărește tendințele emisiilor de particule primare cu diametrul mai mic de 2,5µm (PM2,5) și respectiv 10µm (PM10) provenite de la sursele antropice pe sectoare de sursă: producția și distribuția energiei, utilizarea energiei în industrie, procesele industriale, transportul rutier, nerutier, sectorul comercial, industrial.
 
Fig. nr.I.2.1-3
 
Cod indicator România RO 38
Emisiile de metale grele
Indicatorul urmărește tendințele emisiilor antropice pe sectoare de activitate: producția și distribuția energiei, utilizarea energiei în industrie, procesele industriale, transportul rutier, nerutier, sectorul comercial, industrial.
Principalele activităţi generatoare de emisii cu conţinut de metale grele sunt traficul naval, traficul rutier.
 
Fig. nr.I.2.1-4
 
 
 
Cod indicator România RO 39
Emisiile de poluanți organici persistenți
Indicatorul urmărește tendințele emisiilor antropice de poluanți organici persistenți, de hidrocarburi aromatice policiclice (PAH) pe sectoare de activitate: producția și distribuția energiei, utilizarea energiei în industrie, procesele industriale, transportul rutier, nerutier, sectorul comercial, industrial, agricultura, depozitele de deșeuri.
Poluanţii organici persistenţi sunt substanţe chimice foarte stabile, care se pot acumula în lanţurile trofice biologice, cu un grad mare de risc asupra sănătăţii omului şi mediului înconjurător.
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Fig. nr.I.2.1-5
 
 
 
 
I.2.1.2. Industria
Cod indicator România RO 01
Emisiile de substanțe acidifiante
 
Fig. nr.I.2.1.2-1
 
În anul 2015 cele două instalații mari de ardere nu au funcționat, SC CET SA a notificat APM Brăila în data de 26.03.2014  privind situația societății, meționând că s-au început demersurile legale în vederea deschiderii procedurii de insolvență. De asemenea SC Termoelectrica SA, devenită Societatea Complexul Energetic Oltenia SA  Sucursala Electrocentrale Chiscani nu a funcționat  în anul 2015.
Fig. nr.I.2.1.2-2
 
 
 
 
Fig. nr.I.2.1.2-3
 
 
Cod indicator România RO 02
Emisiile de precursori ai ozonului
 
 
 
 
Fig. nr.I.2.1.2-4
 
 
 
Cod indicator România RO 03
Emisiile de particule primare și precursori secundari de particule
 
Fig. nr.I.2.1.2-5
 
 
Cod indicator România RO 39
Emisiile de poluanți organici persistenți
 
 
 
 
 
 
 
 
Fig. nr.I.2.1.2-6
 
 
I.2.1.3. Transportul
Cod indicator România RO 01
Emisiile de substanțe acidifiante
 
Fig. nr.I.2.1.3-1
 
 
Cod indicator România RO 02
Emisiile de precursori ai ozonului
 
 
 
 
 
 
Fig. nr.I.2.1.3-2
 
 
 
Cod indicator România RO 03
Emisiile de particule primare și precursori secundari de particule
Fig. nr.I.2.1.3-3
 
 
 
Cod indicator România RO 38
Emisiile de metale grele
 
 
 
 
 
 
 
Fig. nr.I.2.1.3-4
 
 
I.2.1.4 Agricultura
Cod indicator România RO 01
Emisiile de substanțe acidifiante
Fig. nr.I.2.1.4-1
 
 
 
I.3.Tendințe și prognoze privind poluarea aerului înconjurător
Cod indicator România RO 01
Emisiile de substanțe acidifiante
 
 
Fig. nr.I.3-1
 
 
 
Fig. nr.I.3-2
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Fig. nr.I.3-3
 
 
 
 
Fig. nr.I.3-4
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Fig. nr.I.3-5
 
 
 
Cod indicator România RO 02
Emisiile de precursori ai ozonului
 
Fig. nr.I.3-6
 
 
 
 
 
 
Fig. nr.I.3-7
 
 
 
 
Fig. nr.I.3-8
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Fig. nr.I.3-9
 
 
 
Cod indicator România RO 03
Emisiile de particule primare și precursori secundari de particule
 
 
Fig. nr.I.3-10
 
 
 
 
 
Fig. nr.I.3-11
 
 
 
Fig. nr.I.3-12
 
 
 
Cod indicator România RO 38
Emisiile de metale grele
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Fig. nr.I.3-13
 
 
 
Fig. nr.I.3-14
 
 
Fig. nr.I.3-15
 
 
Cod indicator România RO 39
Emisiile de poluanți organici persistenți
Fig. nr.I.3-16
 
 
 
Fig. nr.I.3-17
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Fig. nr.I.3-18
 
 
 
 
II.    APA
 
   II.1 Resursele de apă, Cantități și debite 
 
– În curs de actualizare - ultimele date disponibile actualizate sunt aferente anului 2014. Pentru anul 2015 nu am obținut date specifice județului Brăila (Datele ANAR din SIM sunt agregate la nivel național, ABA Buzău nu a răspuns favorabil solicitării APM Brăila, iar SGA Brăila încă nu ne-a furnizat date .)
 
     II.1.1 Stare, presiuni şi consecinţe
 
       II.1.1.1 Resurse de apă potenţiale şi tehnic utilizabile 
În cadrul acestei secţiuni se vor prezenta, sub formă de tabele centralizatoare la nivelul județului Brăila resursele de apă potenţiale şi tehnic utilizabile (balanţa apei şi cerinţa de apă) specifice anului 2014, diferenţiat pe tipuri de resurse de apă: râuri interioare, fluviul Dunărea, ape subterane. 
 
Tabel nr. II.1.1.1 - 1  Resursele de apă potenţiale şi tehnic utililizabile la nivelul jud. Brăila pentru anul 2014 
 
Sursa de apă. Indicator de caracterizare Total
(mii mc)
A. Râuri interioare
1. Resursa teoretică 
2. Resursa existentă potrivit gradului de amenajare a bazinelor hidrografice 
3. Cerința de apă a folosințelor potrivit capacităților de captare aflate în funcțiune
866897
99030
 
14202,38
B. Dunăre (direct)
1. Resursa teoretică (în secțiunea de intrare în țară) 
2. Resursa utilizabilă în regim actual de amenajare 
3. Cerința de apă a folosințelor potrivit capacităților de captare aflate în funcțiune
194261700
55188000
158761,3
C. Subteran
1. Resursa teoretică din care: 
- ape freatice
- ape de adâncime
2. Resursa utilizabilă 
3. Cerința de apă a folosințelor potrivit capacităților de captare aflate în funcțiune
1919200
 
 
329.550
3340,5
Total resurse
1. Resursa teoretică 
2. Resursa existentă potrivit gradului de amenajare a bazinelor hidrografice 
3. Cerința de apă a folosințelor potrivit capacităților de captare aflate în funcțiune
197914694
55.616.580
 
176304,18
 
 
Tabelul  nr. II.1.1.1 - 2 Resursele de apă potenţiale şi tehnic utilizabile la nivelul județului Brăila în perioada anilor  2010 - 2014  (mii m3) 
 
 
Județul BRĂILA 2010 2011 2012 2013 2014
Total 55.616.580 55.616.580 55.616.580 55.616.580 55.616.580
Râuri interioare 99030 99030 99030 99030 99030
Fluviu Dunărea 55.188.000 55.188.000 55.188.000 55.188.000 55.188.000
Ape subterane 329.550 329.550 329.550 329.550 329.550
 
 
 
 
Figura nr. II.1.1.1 - 1 Resursele de apă potenţiale şi tehnic utilizabile la nivelul județului Brăila în perioada anilor  2010 - 2014  (mii m3)
 
      II.1.1.2. Utilizarea resurselor de apă 
 
Indicele de exploatare a apei (WEI) reprezintă captarea totală medie anuală de apă dulce raportată la resursele totale anuale de apă regenerabilă la nivel județului, se exprimă în procente și se calculează cu următoarea formulă:
 
WEI = CT (captarea totală medie anuală de apă dulce, exprimată în mii m3/an )
RT ( resursele totale medii anuale de apă regenerabilă la nivel național, exprimate în  mii m3/an)
 
Tabelul nr. II.1.1.2 – 1 Evoluția prelevărilor (captărilor)/resurselor la nivelul județului Brăila în perioada 2010 - 2014 - Indicele de exploatare a apei (WEI)   
        
Județul Brăila 2010 2011 2012 2013 2014
Total prelevat
(mii mc) 136852,356 168344,634 208666,871 171748,42 91785,863
Total resurse
(mii mc) 55.616.580 55.616.580 55.616.580 55.616.580 55.616.580
WEI (%) 0,246% 0,30% 0,37% 0,30% 0,16%
 
Tabelul nr. II.1.1.2 – 2 Evoluţia indicelui de exploatare a apei (WEI)  la nivelul județului Brăila, în perioada anilor  2010 - 2014 
 
Județul Brăila 2010 2011 2012 2013 2014
WEI (%) O,246% 0,30% 0,37% 0,30% 0,16%
 
 
 
Tabel nr. II.1.1.2 – 3  Cerinţele şi prelevările de apă la nivelul județului Brăila, în anul 2014 
Județul Brăila 2014(mii mc)
Total prelevat 91785,863
Total cerință 176304,18
 
 
Tabel nr. II.1.1.2 – 4   Evoluţia cerinţei şi prelevărilor de apă la nivelul județului Brăila, în perioada 2010 – 2014 Volum  (mii m3)
                                                                                              
Județul Brăila 2010 2011 2012 2013 2014
Total prelevat 136852,356 168344,5 208666,871 171748,42 91785,863
Total cerință - lipsă date 399788,1 189124,8 217226,6 176304,18
 
 
 
 
 
Tabelul nr. II.1.1.2. – 5  - Volumele de apă prelevate pentru acoperirea cerințelor diferitelor categorii de folosințe la nivelul județului Brăila, în anul  2014 
 
                                                  Volum de apă prelevat (mii m3)
Județul Brăila 2014(mii mc)
Populație 22162,449
Industrie 562,814
Agricultură 69060,6
Total județ Brăila 91785,863
 
 
 
 
Tabelul. II.1.1.2. – 6  - Evoluţia volumelor de apă prelevate pentru acoperirea cerințelor diferitelor categorii de folosințe, în perioada anilor 2010 – 2014
                                                                                
 
 
                                                                              Volum de apă prelevat (mii m3)
Județul Brăila 2010 2011 2012 2013 2014(mii mc)
Populație - 19808,7 24389,12 23679 22162,449
Industrie - 38572,9 6419,412 915,136 562,814
Agricultură - 109962,9 177858,37 147153,8 69060,6
Total județ Brăila 136852,3 168344,5 208666,87 171748,42 91785,863
 
 
 
Tendinţa generală în utilizarea resurselor de apă dulce se poate caracteriza prin creștere în prima parte a intervalului de referință respectiv anii 2010, 2011, 2012 mai ales prin influența cerinței pentru agricultură, cerința de consum pentru populație fiind aproximativ liniară, iar cerința pentru industrie fiind în descreștere continuă pe tot intervalul. După anul 2012 tendinţa generală în utilizarea resurselor de apă dulce prezintă un trend de descreștere general pe toate domeniile analizate, mai puțin abruptă la populație.
 
       II.1.1.3. Evenimente extreme produse de debitele cursurilor de apă 
 
Apele curgătoare de pe teritoriul judeţului Brăila, aparţin urmatoarelor bazine hidrografice: de fluviul Dunărea, râurile Siret, Buzău şi Călmăţui. 
1. Bazinul Hidrografic al fluviului Dunărea 
Dunărea în cadrul judeţului este reprezentată prin braţele principale – Cremenea si Măcin (Dunărea Veche) – si braţele secundare – Vâlciu, Mănusoaia, Pasca, Calia, Arapu – în arealul Bălţii Brăilei – si prin Dunărea propriu-zisă din dreptul municipiului Brăila si până la confluenţa cu Siretul. Dunărea Veche sau braţul Măcin, care formează si limita estică a judeţului, are 96 Km lungime, un coeficient mare de meandrare (1,24) si o lăţime medie de 250 m. Panta mică, ca urmare a gradului mare de meandrare, face ca acest braţ să transporte o cantitate mică de apă (13%) din debitul total de la Hârsova (5949 m3/s). 
Braţul Cremenea, cel mai important, are o lungime mai mică (70 Km), o pantă de scurgere mai mare si o lăţime medie de 500 m. Dacă caracteristica braţului Măcin este gradul de meandrare, cea a braţului Cremenea este gradul de despletire. Din braţul Măcin (numai la 2 Km de la bifurcaţie) se desprinde braţul Vâlciu care se varsă apoi în Cremenea. 
Debitul maxim la asigurarea de 1% a fost estimat pentru Hârsova la 15.080
m3/s si pentru Brăila la 14.620 m3/s.
Debitul minim se înregistrează în două perioade (toamna si iarna), cel de iarnă fiind mai scăzut faţă de cel de toamnă. La asigurarea de 99,9% la staţia hidrometrică Brăila debitul minim a fost apreciat la 1000 m3/s.
2. Bazinul Hidrografic al râului Siret
Siretul formează limita dintre judeţele Brăila si Galaţi, între localitatea Corbu Vechi si confluenţa cu Dunărea pe 47,4 Km lungime. În acest sector, pe partea dreaptă, la Voinesti, Siretul primeste apele Buzăului.
Faţă de debitul mediu multianual (153 m3/s), analizat la staţia hidrometrică Lungoci, situată în amonte de câţiva kilometri, la vârsarea în Dunăre, debitul maxim este de 4500 m3/s (asigurarea de 1%), iar cel minim de 26 m3/s (asigurarea de 95%).
Mineralizarea apei redusă (375 mg/l) si tipul hidrochimic (bicarbonat si cloruratcalciu) fac ca apa din Siret să fie folosită în bune condiţii în irigaţii.
3. Bazinul Hidrografic al râului Buzău
Buzăul pe teritoriul judeţului, se desfăsoară pe o lungime de 141 Km, între Făurei si confluenţa cu Siretul la Voinesti.
Buzăul transportă o cantitate redusă de apă la niveluri medii multianuale, respective 25,4 m la staţia hidrometrică Băinţa, situată la 10 Km amonte de limita judeţului
 
 
          II.1.1.4. Schimbări hidromorfologice ale cursurilor de apă 
 
 Tabelul nr. II.1.1.4. -1 - Clasificarea corpurilor de apă la nivelul județului Brăila în perioada 2010 - 2014 :
 
Anul Categorii de corpuri de apă – județul BRĂILA
Corpuri naturale/
cvasinaturale Corpuri artificiale Corpuri puternic modificate
2010 3 - -
2011 3 - -
2012 3 - -
2013 3 - -
2014 3 - -
 
Nu au existat presiuni  care  să afecteze în mod semnificativ caracteristicile hidromorfologice ale cursurilor de apă la nivelul județului Brăila, în anul 2014 și în intervalul analizat.
 
Tabelul nr. II.1.1.4. - 2  – Starea ecologică a corpurilor de apă puternic modificate la nivelul județului Brăila stabilită pe baza parametrilor hidromorfologici, în anul 2014 
 
Bazin hidrografic Număr corpuri de apă Stare ecologică* Parametri hidromorfologici responsabili
Buzău 1 Nu se face evaluare pe baza parametrilor hidromorfologici -
 Dunăre 2 Nu se face evaluare pe baza parametrilor hidromorfologici -
                                              
 
II.1.2. Prognoze
II.1.2.1. Disponibilitatea, cererea şi deficitul de apă 
 
Analizând tendinţa generală în utilizarea a resurselor de apă dulce din perioada 2010- 2014 se poate concluziona că după creșterea din prima parte a intervalului de referință respectiv anii 2010 – 2012 (mai ales prin influența cerinței pentru agricultură), după anul 2012 tendinţa generală în utilizarea a resurselor de apă dulce prezintă un trend de descreștere general pe toate domeniile analizate, mai puțin la populație (cerința de consum pentru populație fiind aproximativ liniară), iar cerința pentru industrie fiind în descreștere continuă pe tot intervalul. Prin extrapolare se poate afirma că nu vor interveni schimbări semnificative în ceea ce privește utilizarea resurselor de apă dulce în perioada următoare, neexistând presiuni majore pe nicio categorie de folosință. Cerința a fost mult sub resursa tehnic disponibilă, existând un excedent considerabil.
-  Evoluţia viitoare a indicelui de exploatare a apei Wei se va menține în valoare procentuală subunitară și în descreștere, confirmând o presiune redusă asupra resursei regenerabile.
 
II.1.2.2 Riscurile şi presiunile inundaţiilor – actualizat 2015
 
    Tabelul nr. II.1.2.2. – 1  Expunerea populaţiei la riscul de inundaţii la nivelul judeţului Brăila
 
Mediul URBAN 2011 2012 2013 2014 2015
Număr de evenimente identificate la nivel de judeţ 1 19 8 4 1
Număr de victime Total din care - - - - -
Număr persoane decedate - - - - -
Număr persoane rănite - - - - -
Număr persoane evacuate - - - - -
Număr persoane cu locuinţele distruse - - - - -
Număr cazuri îmbolnăviri datorită consumului de apă contaminată - - - - -
Mediul RURAL 2011 2012 2013 2014 2015
Număr de evenimente identificate la nivel de judeţ - 12 10 17 35
Număr de victime Total din care - - - - -
Număr persoane decedate - - - - -
Număr persoane rănite - - - - -
Număr persoane evacuate - - - - -
Număr persoane cu locuinţele distruse - - - - -
Număr cazuri îmbolnăviri datorită consumului de apă contaminată - - - - -
Total evenimente județ Brăila
1 31 18 21 36
 
 
 
Tabelul nr. II.1.2.2. – 1 Nr. Localităţi afectate de inundaţii din mediul urban/rural
 
2011 2012 2013 2014 2015
Număr localităţi afectate de inundaţii din mediul urban 1 4 3 2 1
Număr localităţi afectate de inundaţii din mediul rural - 2 5 7 9
Total judeţ Brăila 1 6 8 9 10
 
Managementul integrat al riscului de expunere  la inundaţii
 
Managementul situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale s-a realizat prin măsuri preventive, operative de intervenţie şi de reabilitare, care au constat în identificarea, înregistrarea şi evaluarea tipurilor de risc şi a factorilor determinanţi ai acestora, înştiinţarea factorilor interesaţi, avertizarea, alarmarea, evacuarea şi adăpostirea populaţiei şi animalelor, limitarea, înlăturarea sau contracararea efectelor negative produse ca urmare a manifestării factorilor de risc.Măsurile întreprinse la nivel local, precum şi coordonarea eficientă a intervenţiilor au făcut posibilă reducerea consecinţelor situaţiilor de urgenţă înregistrate, iar acolo unde situaţia a permis, reluarea parţială sau totală a activităţii sociale în zonele afectate.
II.1.3. Utilizarea şi gestionarea eficientă a resurselor de apă – actualizat 2015 
 În vederea utilizării şi gestionării eficiente și durabile a resurselor de apă în județul Brăila se află în implementare Proiectul: "Reabilitarea și modernizarea sistemelor de apă și apă uzată în judetul Braila".
       Beneficiarul Proiectului: S.C.Compania de Utilitați Publice Dunarea Brăila S.A.
       Durata Proiectului: 2011 - 2014              
       Valoarea totală a Proiectului (fără TVA): 408.828.226 lei
       Aria deservită de Proiect: Județul Braila
 
Obiectivul general al Proiectului este acela de a contribui la îndeplinirea obiectivelor Axei Prioritare nr.1 din POS Mediu (2007-2013), prin derularea unor investiții specifice domeniului apei potabile și apei uzate în județul Brăila, în vederea îndeplinirii obligațiilor de conformitate din POS Mediu, Tratatul de Aderare și mai ales din Directiva  Europeană 98/83/CE referitoare la calitatea apei potabile, transpusă în legislatia nationala prin Legea 311/2004 și Directiva 91/271/CE transpusă în legislația națională prin Hotărârea 352/2005, referitoare la tratarea apei uzate urbane.
Obiectivele specifice ale acestui Proiect sunt:
Asigurarea serviciilor de alimentare cu apă si canalizare adecvate, la tarife accesibile pentru populatie
Asigurarea calității apei potabile în toate aglomerările urbane
Îmbunătățirea calității apei râurilor în care sunt deversate apele uzate provenite din aglomerările umane
Îmbunătățirea gestionării nămolului provenit din stațiile de epurare a apelor uzate
Crearea unor structuri eficiente de management al serviciilor de apă - apă uzată.
Proiectul constă în măsuri de extindere și reabilitare a surselor de apă, a conductelor de transport și stațiilor de tratare a apei, extinderea și reabilitarea rezervoarelor de apă, a stațiilor de pompare, retelelor de distribuție și contoare de apă, precum și extinderea și reabilitarea sistemelor de colectare a apei uzate și reabilitarea a doua stații de epurare pentru 22.500 și respectiv 20.000 locuitori populație echivalentă.
Prin Proiect 17.138 locuitori din judetul Brăila vor fi conectatați suplimentar la rețeaua de apă potabilă in cele 5 sisteme zonale de apă, astfel 99% din populația din aria Proiectului având acces la surse de apă în condiții de siguranță.
Rata de conectare la sistemul de canalizare va atinge o medie de 99%, un număr de 55.651 locuitori conectându-se suplimentar la sistemul de apă uzată, în cele 6 aglomerări.
 
Tabel II.1.3. – 1 - Nivelul de acces al populației la sistemele de alimentare cu apă potabilă pentru localitățile deservite Sc CUP Dunărea Brăila în sistem integrat                          
Mediul 2011 2012 2013 2014 2015
Locuitori/abonați branșați
(%) Urban 98.90 98.68 93.84* 93.85 93.99
Rural 70.25 70.12 69.65* 73.69 73.47
 
Total județ Brăila (%) 90.29 89.22 86.07* 87.32 87.16
* Gradul de branșare al populației la sistemele de alimentare cu apă potabilă nr.locuitori/abonați branșați(%) este calculat conform cu datele statistice de la ultimul recesământ.
- UAT – uri de pe raza județului Brăila ce nu sunt deservite de Sc CUP Dunărea Brăila respectiv - Cireșu, Frecăței, Mărașu, Stăncuța,Zăvoaia se alimentează din sisteme cu puțuri forate.
 
   II.2. Calitatea apei
– În curs de actualizare - ultimele date disponibile actualizate sunt aferente anului 2014. Pentru anul 2015 nu am obținut date specifice județului Brăila (Datele ANAR din SIM sunt agregate la nivel național, ABA Buzău nu a răspuns favorabil solicitării APM Brăila, iar SGA Brăila încă nu ne-a furnizat date .)
 
    II.2.1. Calitatea apei: stare şi consecinţe 
Stabilirea stării ecologice a corpurilor de apă (apă de suprafaţă, apă subterană şi apă de îmbăiere) se realizează pe baza următorilor indicatori specifici ai Agenţiei Europene de Mediu: 
 
Cod Denumire Tip Categorie 
WEC 04 Scheme de clasificare a cursurilor de apă Indicator descriptiv Indicator de impact 
 
CSI 19 Substanţele consumatoare de oxigen din cursurile de apă Indicator descriptiv Indicator de stare 
CSI 20 Nutrienţii din apa dulce Indicator descriptiv Indicator de stare 
WHS 02 Substanţele periculoase din cursurile de apă Indicator descriptiv Indicator de stare 
WHS 03 Substanţele periculoase din lacuri Indicator descriptiv Indicator de stare 
WHS 01 Pesticidele din apele subterane Indicator descriptiv Indicator de stare 
CSI 22 Calitatea apelor de îmbăiere Indicator de performanţă Indicator de stare 
 
 
    II.2.1.1. Calitatea apei cursurilor de apă 
În România, schema de clasificare a cursurilor de apă este de tip combinat şi se bazează pe elementele de calitate biologică, chimică şi fizico-chimică stipulate de O.M. nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă. 
 
Clasa de calitate Stare ecologică Cod de culori 
I Foarte bună
II Bună
III Moderată
IV Slabă
V Proastă
 
Tabel nr. II.2.1.1 - 1 Ponderea cursurilor de apă monitorizate şi a celor cu stare ecologică inferioară stării bune la nivelul județului Brăila în anul 2014
 
Categorie curs de apă Reţea totală (km) Rețea monitorizată SE* inferioară stării bune
Lungime (km) Pondere din reţea totală (%) Lungime (km) Pondere din reţea monitorizată (%) Pondere din reţea totală (%)
Fluviul Dunărea 275.5 60 21,7 % 60 100 % 21.7 %
Râuri naturale 270 211 78,1 % 83 39.3 % 30.7 %
Râuri puternic modificate - - - - - -
Râuri artificiale - - - - - -
Total județ BR 545.5 271 49,6% 143 52,76% 26,2%
SE* - stare ecologică /potenţial ecologic 
 
 
Tabel nr. II.2.1.1- 2 Dimensiunea râurilor la nivelul județului Brăila incluse în programul de monitorizare, în anul 2014( Km)
 
Fluviul Dunărea Râuri naturale - total Râuri puternic modificate Râuri artificiale Total județ Brăila
Lungime SE inferioară stării bune (Km) 60 83 - - 143
Lungime monitorizată(Km) 60 211 - - 271
Lungime totală râu (Km) 275.5 270 - - 545.5
 
 
Tabel nr. II.2.1.1 - 3 - Calitatea cursurilor de apă monitorizate la nivelul județului Brăila în anul   2014 raportată la rețeaua monitorizată
 
Categorie curs
de apă Starea ecologică a cursurilor de apă (%)
Foarte bună Bună Moderată Slabă Proastă 
Fluviul Dunărea 100
Râuri naturale - 60.7 39.3 - -
Râuri puternic modificate - - - - -
Râuri artificiale - - - - -
 
 
Tabel nr. II.2.1.1. - 4 – Evoluția calității cursurilor de apă monitorizate la nivelul județului Brăila, în perioada anilor  2010-2014 
 
Starea chimică/ecologică % din rețeaua monitorizată
2010 2011 2012 2013 2014
SE* inferioară stării bune (%) 0 100% 100% 100% 52,76%
Rețea monitorizată (km) 0 211 211 211 271
 
 
 
 
 
 
Tabel nr. II.2.1.1. - 5 - Modificarea calităţii cursurilor de apă între starea ecologică inferioară stării bune şi starea ecologică bună la nivelul județului Brăila în perioada 2010 - 2014
 
A B C D E F G H
1 Categorie curs de apă SE* inferioară stării bune
(% din reţea monitorizată) Norma de schimbare (% SE* inferioară stării bune)
 
2 2010 2011 2012 2013 2014
3 Fluviul Dunărea 0 100 100 100 100
4 Râuri naturale - total 0 100 100 100 39,3
5 Râuri puternic modificate - - - - -
6 Râuri artificiale - - - - -
7 Total județ BR 0 100 100 100 52,76
 
Substanțele consumatoare de oxigen din râuri – indicator RO 19
 
Tabel nr. II.2.1.1. - 6 – Concentraţiile medii ale CBO5  şi NH4+  determinate în cursurile de apă din județul Brăila, în anul  2014 
Bazin/spațiu hidrografic Secţiuni de control Concentraţii medii anuale* CBO5
(mg O2/L) Concentraţii medii anuale* NH4+
(µg N/L)
BUZĂU Racovița 4.235 0.0785
BH Dunăre- Calmatui Cireșu 28.995 0.209
BH Dunăre- Calmatui Berteștii de jos... 33.985 0.247
BH Dunăre- Dunare am. Brăila (Gropeni) 3.31 0.1883
BH Dunăre- Dunare Brăila 1 3.56 0.05
BH Dunăre- Dunare Brăila 2 3.489 0.1666
                          * Concentraţii medii anuale ponderate cu debitele cursurilor de apă 
 
Nutrienți în apă – indicator RO 20
Tabel nr. II.2.1.1. - 7 -  Concentraţiile medii ale azotaților (NO3-) şi ortofosfaților solubili (PO43-) determinate în cursurile de apă din județul Brăila, în anul 2014 
 
Bazin/spațiu hidrografic Secţiuni de control Concentraţii medii anuale* NO3-
(mg NO3-/L) Concentraţii medii anuale* PO43-
(mg P/L)
BH Buzău Racovița 1.123 0.013
BH Dunăre- Călmățui Cireșu 0.333 0.160
BH Dunăre- Călmățui Berteștii de jos 0.234 0.171
BH Dunăre- Dunăre am. Brăila (Gropeni) 1.3443 0.005
BH Dunăre- Dunăre Brăila 1 1.53 0.005
BH Dunăre- Dunăre Brăila 2 1.4789 0.005
               * Concentraţii medii anuale ponderate cu debitele cursurilor de apă 
 
Substanțe periculoase din cursurile de apă – Indicator RO 65
Indicatorul cuantifică concentrațiile (medii anuale) de substanțe periculoase prezente în cursurile de apă. Substanțele periculoase solicitate pentru raportare sunt cele listate în HG. nr.351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase, modificată și completată prin HG. nr.1038/2010.
 
Tabel nr. II.2.1.1. - 8 - Informaţii generale privind monitorizarea substanţelor periculoase din cursurile de apă la nivelul județului Brăila în anul 2014 
 
Categorie Reţea de râu monitorizată (km) Numărul substanţelor periculoase monitorizate Numărul substanţelor prioritare monitorizate Numărul punctelor de monitorizare
Metale grele Substanţe organice
Fluviul Dunărea 60 3 - 3 3
Râuri naturale - total - - - - -
Râuri puternic modificate - - - - -
Râuri artificiale - - - - -
Total jud. Brăila 60 3 - 3 3
 
Tabel nr. Tabel nr. II.2.1.1. - 9 - Distribuţia punctelor de monitorizare cu concentraţie mai mare decât standardul de calitate a mediului (SCM) la nivelul județului Brăila în anul 2014
 
Categorie Număr puncte de monitorizare Număr puncte cu concentraţie mai mare decât SCM Ponderea punctelor cu concentraţie mai mare decât SCM (%)
Fluviul Dunărea 3 0 0
Râuri naturale - total - - -
Râuri puternic modificate - - -
Râuri artificiale - - -
Total jud. Brăila 3 0 0
 
Tabel nr. II.2.1.1. - 10 - Situaţia datelor de calitate disponibile pentru substanţele periculoase din cursurile de apă de pe raza județului Brăila în anul 2014 
 
Substanţe periculoase Metale grele B C
Număr puncte de monitorizare 3 … 
Număr puncte cu concentraţie mai mare decât SCM 0 … 
Ponderea punctelor cu concentraţie mai mare decât SCM (%) 0 … 
Notă: A, B, C … substanţe periculoase monitorizate, pe categorii: metale grele, pesticide şi alte substanţe organice 
 
Tabel nr. II.2.1.1. - 11 - Evaluarea globală a sarcinii provocate cursurilor de apă de către substanţele periculoase pentru perioada 2010 – 2014
Județul Brăila Concentrația relativă la SCM în anul
2010 2011 2012 2013 2014
Metale grele - - - - -
Pesticide - - - - -
Alte substanțe organice 0,4 0,5 0,2 0,3 0,2
 
 
 
 
       II.2.1.2. Calitatea apei lacurilor 
Nutrienți în apă – indicator RO 20 
Tabel nr. II.2.1.2. – 1 -  Concentraţiile medii ale fosforului total (PT) și azotaților (NO3-) determinate în lacurile din județul Brăila, în anul  2014 
 
Bazin/spațiu hidrografic Secţiuni de control Concentraţii medii anuale PT
(mg P/L)) Concentraţii medii anuale NO3-
(mg NO3-/L)
BUZĂU LAC JIRLĂU 0,223 0,169
DUNĂRE LAC SĂRAT MOVILA MIRESII 1,416 0,289
DUNĂRE LAC SĂRAT BRĂILA 0,556 1,085
DUNĂRE LAC SEACA MOVILA MIRESII 0,438 0,346
 
Tabel nr. II.2.1.2. – 2 - Informaţii generale privind monitorizarea substanţelor periculoase din lacuri la nivelul județului Brăila în anul 2014 
Categorie Număr corpuri de apă Numărul substanţelor periculoase monitorizate Numărul substanţelor prioritare monitorizate Numărul punctelor de monitorizare
Metale grele Substanţe organice
Lacuri naturale 5 0 0 0 0
Lacuri de acumulare și artificiale - - - - -
Total jud. Brăila 5 0 0 0 0
 
 
 II.2.1.3. Calitatea apelor subterane 
Tabel nr. II.2.1.3. – 1 -  Concentraţiile medii anuale ale azotaților (NO3-) determinate în apele subterane din județul Brăila, în anul 2014 
Administrația Bazinală de Apă (ABA) Număr puncte de monitorizare Concentraţii medii anuale NO3-
(mg NO3-/L)
39 5.73
TOTAL JUDEȚ BRĂILA 39 5.73
- Evoluția indicatorului azotaţi în apele subterane, la nivelul județului Brăila, în perioada anilor 2010- 2014 -au prezentat valori sub Valoarea de prag pentru azotaţii (NO3-) din apele subterane care este de 50 mg/L, conform H.G. nr. 53/2009 pentru aprobarea Planului Naţional de Protecţie a Apelor Subterane împotriva poluării şi deteriorării.
II.2.1.4. Calitatea apelor de îmbăiere 
În mod tradiţional se folosesc malurile Dunării în scop recreativ,  dar în judeţul Brăila nu există zone naturale de îmbăiere amenajate şi autorizate sanitar. În municipiu sunt câteva piscine autorizare sanitar, acestea fiind racordate la reţeaua de apă potabilă a municipiului Brăila. Calitatea apei din staţiunea Lacu - Sărat este monitorizată de către Institutul Naţional de Resurse Minerale şi de către Institutul Naţional de Balneologie.
     II.2.2. Factorii determinanţi şi presiunile care afectează starea de calitate a apelor 
 
         II.2.2.1. Presiuni semnificative asupra resurselor de apă din județul Brăila
 
Tabel nr. II.2.2.1. - 1- Emisiile de azot și fosfor din diferite surse difuze de poluare la nivelul județului Brăila pentru anul 2014 
 
Surse difuze de poluare Emisii de azot Emisii de fosfor
tone % tone %
Agricultură 88.910 30,44% 9.155 26,4%
Aglomerări umane 200.293 68,6% 25.521 73,6%
Alte surse 2.809 0,96% 0.377 0,001
Fond natural - - - -
Total surse difuze 292.012 34676,377
 
     
   II.2.2.2. Apele uzate şi reţelele de canalizare Tabel 2.2. 1 - Racordarea aglomerărilor umane la  la sistemele de colectare şi epurare a apelor uzate în județul Brăila pentru anul 2015( referitor la facilități/proiecte finalizate) -  date CUP Dunărea Brăila
Tip  de aglomerare/locuitori echivalenți (l.e.) Număr localități Număr locuitori echivalenți Obs.
>150 000 l.e. 1 118,744 Mun. Brăila
10 000-150 000 l.e - -
2 000-10 000 l.e 2 12,349 Orașe Ianca; Făurei
≤ 2000 l.e 2 2,006 Oraș Însurăței, Comuna Movila Miresii
Aglomerări neconectate 39 Comune
Total 44 133,099
 
 
 
      II. 2.3. Tendinţe şi prognoze privind calitatea apei  
 
 
Figura II. 2.3.- 1 Evoluţia concentrațiilor de azotați și fosfați din fluviul Dunărea
 
 
Figura II. 2.3.- 1 Evoluţia concentrațiilor de azotați și fosfor total din Lacuri
 
II.2.4. Politici, acţiuni şi măsuri privind îmbunătăţirea stării de calitate a apelor 
 
În vederea:
utilizării şi gestionării eficiente și durabile a resurselor de apă
protecţiei, îmbunătăţirii şi restaurării corpurilor de apă; 
limitării evacuărilor de substanţe prioritare/prioritar periculoase în apele de suprafaţă; 
atingerii standardelor de calitate şi obiectivelor specifice prevăzute de legislaţia europeană în domeniul apelor. 
 
În județul Brăila se află în implementare Proiectul POS Mediul: "Reabilitarea și modernizarea sistemelor de apă și apă uzată în judetul Braila".  
 Beneficiarul Proiectului: S.C.Compania de Utilitați Publice Dunarea Brăila S.A.
 
 Elementele definitorii și stadiul de realizare la nivelul anului 2015 sunt prezentate în tabelul de mai jos:
 
Tabel II.2.4. - 1
Nr.crt Descrierea lucrărilor și a serviciilor care fac obiectul Proiectului POS Mediu Stadiul contractelor la data de 
31.12.2015
1 Proiect: Reabilitarea și modernizarea sistemelor de apă și apă uzată în județul Brăila În derulare
2 Asistența tehnică pentru Managementul Proiectului și Publicitate În derulare
3 Reabilitare captare Chiscani, stație tratare Chiscani, stații de pompare și de clorinare, reabilitare și extindere rețele de apă și canalizare pe străzi comune- Aglomerarea Brăila Recepție la terminarea lucrarilor
4 Reabilitare captare Gropeni și stație nouă tratare, stații pompare apă brută și potabilă, conducte principale apă brută și potabilă- Sistem Regional Recepție la terminarea lucrarilor
5 Reabilitare și extindere rețele de apă și canalizare pe străzi separate- Aglomerarea Brăila Recepție la terminarea lucrărilor
6 Reabilitare și extindere stație de epurare – 
oraș Faurei Recepție la terminarea lucrărilor
7 Reabilitare și extindere stație de epurare – 
oraș Insurătei Receptie la terminarea lucrarilor
8 Reabilitare rețele apă, reabilitare rezervor apă, stație pompare apă și stație clorinare, reabilitare și extindere rețele de canalizare, stații pompare ape uzate - Aglomerarea Făurei - Recepție la terminarea lucrărilor
9 Reabilitare și extindere rețele apa, reabilitare foraje, rezervor apa, stație pompare apă și stație clorinare, reabilitare și extindere rețele de canalizare, stație de pompare ape uzate - Aglomerarea Insurăței Recepție la terminarea lucrarilor
10 Reabilitare și extindere rețele apă, reabilitare rezervor apă, stație pompare apă și stație clorinare, reabilitare și extindere rețele de canalizare, stație de pompare ape uzate- Aglomerarea Ianca - Recepție la terminarea lucrarilor
11 Extindere rețele apă, rezervor nou, rețele de canalizare, stație pompare ape uzate- Aglomerarea Viziru - Recepție la terminarea lucrarilor
12 Rețele de canalizare, stații pompare ape uzate- Aglomerarea Tufesti - Recepție la terminarea lucrarilor
 
III. SOLUL
Solul se formează printr-un proces foarte lent, el poate fi considerat ca resursă neregenerabilă. El serveşte drept platformă pentru activităţile umane, arhivă culturală şi joacă un rol esenţial pentru habitat. Solul depozitează, filtrează şi transformă multe substanţe, incluzând apa, nutrienţii şi carbonul. Solul este principalul suport al tuturor activităţilor socio-economice şi constituie factorul de mediu expus cel mai uşor la poluare.Calitatea solului este determinată de factori naturali cum sunt relieful, clima, vegetaţia,  dar şi de factori antropici. Astfel, practicile agricole neadaptate la condiţiile de mediu, tratamentele şi fertilizările făcute fără fundamentare agro-pedologică, agrotehnică, deversările de substanţe chimice periculoase, depozitările de deşeuri de toate categoriile, reprezintă factori antropici care modifică sensibil şi rapid calitatea solurilor.
    III.1.Calitatea solurilor: stare și tendințe
III.1.1. Repartiția terenurilor pe clase de calitate 
Condiţiile pedoclimatice din judeţul Brăila au determinat apariţia şi evoluţia unei cuverturi de soluri, diversă, dominată de solurile zonale de tip cernoziom, soluri azonale, soluri aluvionare, coluviale, neevoluate, psamosoluri, lăcovişti etc.
Tipurile de sol caracteristice judeţului Brăila sunt prezentate în tabelul de mai jos:
               
               Tabelul III.1.1-1. Tipurile de sol caracteristice judeţului Brăila
Tipuri de  sol Suprafaţa (ha) Procentual (%)
Protisoluri 132.339 34,65
Cernisoluri 202.871 51,98
Hidrisoluri 36.681 9,31
Salsodisoluri 15.859 4,05
Antrisoluri - -
 TOTAL JUDEŢ BRĂILA 387.750 100
 
Unitatea de pretabilitate reprezintă arealul rezultat din gruparea unităţilor de teren conform unui anumit set de caracteristici specifice, în vederea stabilirii categoriilor de folosinţă.
Calitatea terenurilor agricole este determinată atât de fertilitatea solului cât şi de modul de manifestare al celorlalţi factori de mediu faţă de plante. Din acest punct de vedere, terenurile agricole se grupează în cinci clase de calitate diferenţiate după nota medie de bonitare (clasa I: 81 -100 puncte; clasa a II-a: 61 – 80 puncte, clasa a III-a: 41 – 60 puncte, clasa a IV-a: 21 – 40 puncte, clasa a V-a: 1 – 20 puncte). Clasele de calitate a terenurilor stabilesc pretabilitatea acestora pentru folosinţele agricole. Numărul de puncte de bonitare se obţine printr-o operaţiune complexă de cunoaştere aprofundată a unui teren, exprimând favorabilitatea acestuia pentru cerinţele de existenţă ale unor plante de cultură date, în condiţii climatice normale şi în cadrul folosirii raţionale.
Din punct de vedere al calităţii, pe baza notelor de bonitare, încadrarea terenurilor agricole din judeţul Brăila, pe clase de pretabilitate, se prezintă astfel (conform informaţiilor transmise de Oficiul Județean de Studii Pedologice și Agrochimice Brăila):    
Tabelul III.1.1- 2 Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate în judeţul Brăila
 
Nr. crt. Specif. U.M. Clase de bonitate ale solurilor
I II III IV V Total cartat
(ha)
1. Arabil ha 24230 146194 131086 35734 13920 3511   64
2. Păşuni ha 10 2347 11417 1611 7336 22721
3. Vii ha 247 1715 1437 3312 30 6741
4. Livezi ha 2 293 315 339 1 950
Total ha 24489 150549 144255 40996 21287 381576
 
Figura III.1.1-1:Ponderea tipurilor de folosințe din totalul agricol la nivelul anului 2015 
 
 
Figura III.1.1- 2 - Ponderea tipurilor de folosințe din totalul agricol la nivelul anului 2015 
 
 
 
Modificările în ponderea tipurilor de folosințe în perioada 2011- 2015 au fost foarte mici, terenurile arabile și viile având o ușoară scădere iar pășunile și livezile o ușoară scădere. 
III.1.2. Terenuri afectate de diverși factori limitativi 
 
Calitatea solului este afectată de una sau mai multe restricţii. Influenţele dăunătoare ale acestora se reflectă în deteriorarea caracteristicilor şi funcţiilor solului, respectiv în capacitatea lor bioproductivă, dar ceea ce este şi mai grav, asupra calităţii produselor agricole şi a securităţii alimentare.
Restricţiile calităţii solurilor, cu referire la degradare şi potenţial productiv redus, se regăsesc în următoarele grupări de soluri:
a) Soluri sărăturate sau afectate de sărăturare:
- soluri halomorfe (solonceacuri, soloneţuri, complex de solonceacuri-soloneţuri), având un potenţial productiv foarte redus (pajişti foarte slabe);
- cernozomuri sărăturate (salinizate şi alcalizate);
- soluri aluviale sărăturate (salinizate şi alcalizate).
Dacă solurile halomorfe în majoritate au origine primară, procesele de sărăturare pe cernozomuri şi soluri aluviale sunt de origine antropică (secundară) şi au apărut în condiţiile îndiguirii şi neaplicării lucrărilor ameliorative pe lunci şi în condiţiile pierderilor de apă din amenajările de irigaţie, ridicării pânzei freatice şi neaplicării tehnologiilor ameliorative corespunzătoare.
b) Soluri afectate de exces de umiditate
În luncă excesul periodic de apă se produce cu precădere în zonele controlate de fluviu şi râuri (lunci şi zone depresionare de câmpie) şi sub incidenţa aportului de apă din precipitaţii sau irigaţii.
c) Soluri afectate de compactare
În luncă aceste soluri sunt frecvente. S-au format datorită configuraţiei litologice favorabile (prezenţa cu preponderenţă a fracţiunilor fine în stratul arabil) cât şi prin efectuarea lucrărilor agricole în condiţii de umiditate ridicată, toamna târziu.
În câmpie procesele de compactare sunt localizate frecvent la adâncimea părţii inferioare a stratului arabil (talpa plugului) datorându-se agrotehnicii necorespunzătoare aplicate.
d) Soluri afectate de eroziune eoliană
Sunt soluri nisipoase situate majoritatea în câmpia Călmăţuiului şi pe terasele râului Buzău. Datorită texturii grosiere, a fertilităţii reduse şi a vegetaţiei slab reprezentate, aceste soluri sunt frecvent supuse deflaţiei, reclamând intervenţii de fixare şi aplicarea unor sisteme de agricultură ameliorativă specifice. După anul 1991, odată cu defrişările intense ale plantaţiilor de vii şi tăierea necontrolată a perdelelor forestiere, fenomenul de eroziune prin deflaţie pe aceste soluri s-a accentuat.
e) Zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole
La sfârşitul anului 2008 a fost emis Ordinul nr. 1.552/743  al Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile şi al Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru aprobarea listei localităţilor, pe judeţe, unde există surse de nitraţi din activităţi agricole. În judeţul Brăila acestă listă cuprinde 40 de localităţi. 
Pentru exploataţiile agricole cu un număr de animale cuprins între 8 şi 100 UVM de pe raza localităţilor vulnerabile la poluarea cu nitraţi este obligatorie aplicarea măsurilor din Programul de acţiune pentru zonele vulnerabile la nitraţi din surse agricole. Consiliile locale au elaborat planuri de acţiune locale care cuprind măsuri pentru protecţia apelor şi solului împotriva poluării cu nitraţi pentru localităţile respective.
Pentru o mai bună gospodărire a solului în zonele identificate drept vulnerabile se aplică obligatoriu „Codul de bune practici agricole”. Totodată, s-a organizat „Sistemul naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi” .
Pentru două comune – Vădeni și Chiscani - au fost realizate două platforme de depozitare și gospodărire a gunoiului de grajd în cadrul proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi,” derulat de autoritatea centrală pentru protecția mediului, lucrările fiind deja finalizate și recepționate în februarie 2015.
 
III.2. Zone critice sub aspectul deteriorării solurilor
III.2.1 Zone afectate de procese naturale
Din inventarierea efectuată de Oficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Brăila, calitatea solului este afectată de una sau mai multe restricţii. Influenţele dăunătoare ale acestora se reflectă în deteriorarea caracteristicilor şi funcţiilor solului, respectiv în capacitatea lor bioproductivă, dar ceea ce este şi mai grav, asupra calităţii produselor agricole şi a securităţii alimentare.
Aceste restricţii sunt determinate fie de factori naturali (climă, forme de relief, caracteristici edafice etc.), fie de acţiuni antropice agricole şi industriale. Factorii menţionaţi pot acţiona sinergic în sens negativ, având ca efect scăderea calităţii solurilor şi chiar anularea funcţiilor acestora.
Inventarul terenurilor afectate de diferite procese este redat în tabelul de mai jos, conform informațiilor furnizate de OSPA Brăila pentru anul 2013 este redat în tabelul de mai jos:
 
     Tabelul III.2.1-1 Inventarul terenurilor afectate de diferite procese naturale
 
Tip de proces
%
din totalul suprafeţei agricole
Suprafață
ha %
din suprafaţa afectată
Gleizare 33687,12 29,18 8,70
Salinizate 17469,75 15,13 4,51
Sodizate 6042,95 5,23 1,56
Salinizare + sodizare 35939,99 31,13 9,28
Eroziune 770,00 0,67 0,20
Relief de dune 21540,00 18,66 5,60
Total 115451,81 100,00 29,82
 
III.3. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor din județul Brăila
       III.3.1. Utilizarea și consumul de îngrăşăminte
Îngrăşămintele de orice natură, aplicate în mod raţional, ocupă un loc prioritar pentru menţinerea şi sporirea fertilităţii solului, pentru creşterea producţiilor agricole. În cazul în care sunt folosite fără a se lua în considerare natura solurilor, condiţiile meteorologice concrete şi necesităţile plantelor, pot provoca dereglarea echilibrului ecologic.
 
Utilizarea îngrăşămintelor în anii 2011-2015 este redată în tabelul și graficele de mai jos.
                     Tabelul III.3.1-1 
Anul Îngrăşăminte chimice folosite
(tone substanţă activă) N+P2O5+K2O
( kg/ha ) Îngrăşăminte
organice
(tone)
N P2O5 K2O Total Arabil
2011 8.177 6.343 1.512 16.032 65,60 693.000
2012 8.575 6.723 1.285 16.583 67,60 693.000
2013 7.908 6.150 571 14.629 48,60 668.700
2014 8.085 6.290 429 14.804 62,40 668.700
2015 12005 9150 7131 27.701 78,74 668.700
 
 
 
 
 
    
 
 
 
 
                        
 
Fig. III.3.1-1 Utilizarea îngrăşămintelor în anii 2011-2015
 
            Fig. III.3.1-2 Tendințele în utilizarea îngrășămintelor chimice în agicultură în perioada 2011-2015
         Tabelul III.3.1- 2 Utilizarea îngrăşămintelor pe tipuri de culturi
Nr
crt.
Tipuri de culturi Suprafaţa
( ha ) Îngrăşăminte chimice
N
(kg s.a./ha) P2O5
(kg s.a./ha) K2O
(kg s.a./ha)
1. Cereale boabe din care: 147.671 256 264 10
Grâu 58.465 60 45 10
Porumb 72.164 66 40 -
Orz 15.162 50 40 -
Orzoaică de toamnă 1.200 40 40 -
Orzoaică de primăvară 680 40 40 -
Ovăz - - - -
Sorg pentru boabe - - - -
Mei boabe - - - -
2. Plante uleioase din care: 80585 110 110 40
Floarea soarelui 51.263 30 30 -
Rapiţă 15.162 60 40 20
Soia 14.160 20 40 20
3. Leguminoase pentru boabe din care: - - - -
Mazăre boabe 3200 20 40 15
Fasole boabe 400 20 40 15
4. Cartofi 156 45 45 45
5. Legume 915 45 45 45
6. Plante medicinale 500 20 20 5
7. Pepeni 20 20 5 -
8. Plante de nutreţ 120 0 0 -
9. Pasuni naturale - - - -
III.3.2. Consumul de produse de protecţia plantelor 
Produsele fitosanitare includ următoarele categorii de substanţe chimice: 
erbicidele – substanţe chimice utilizate pentru combaterea buruienilor;
insecticidele – utilizate pentru combaterea insectelor dăunătoare;
fungicidele, bactericidele şi virucidele. 
Monitorizarea activităţii operatorilor economici în ceea ce priveşte utilizarea substanţelor fitosanitare este realizată de Unitatea fitosanitară din cadrul Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Brăila.
Produsele fitosanitare aplicate în perioada 2011-2015 sunt redate în tabelul de mai jos.
   Tabelul III.3.2-1 
Nr.
crt. Anul Produs fitosanitar, tone Total
(tone) Suprafaţă
(ha)
Erbicide Fungicide Insecticide
1. 2011 56,298 41,382 10,463 108,143 528.372
2. 2012 56,043 41,092 10,553 107,688 368.722
3. 2013 43,136 38,737 9,942 91,815 444.131
4. 2014 36.718 33,221 9,002 78,941 486.206
5. 2015 36,733 33,221 9,002     78,956 309.100
 
În cursul anului 2015 s-au aplicat produse fitosanitare în cantitate totală de 78,956 tone substanţă activă. Se constată scăderea a cantităţii totale de produse fitosanitare în perioada 2011-2015. Cele mai mari cerinţe de utilizare s-au înregistrat pentru combaterea buruienilor.
Variația anuală a consumului total de pesticide este redat în graficul de mai jos( exprimat în kg/ha):
 
 
 
 
 
Fig. III.3.2-1
Variația anuală a consumului pe sorturi de pesticide în perioada 2011-2015 este redată în figura III.3.2-2. Se observă o scădere a consumului de erbicide și fungicide 2012-2014.
 
 
 
Fig. III.3.2-2
 
III.3.3. Evoluția suprafețelor de îmbunătățiri funciare
Utilizarea irigaţiilor a devenit indispensabilă în condiţiile climatului arid şi secetos specific judeţului Brăila. Regimul de uscăciune a fost accentuat totodată de creşterea presiunii demografice şi a schimbărilor climatice.Abaterile de la regimul optim de irigare pot avea efecte negative asupra solului. Modificări însemnate pot avea loc din cauza calităţii apei de irigare folosite, fiind posibilă apariţia fenomenelor de salinizare şi alcalinizare, (în situaţia apelor conţinând săruri), sau modificarea texturii (în măsura în care apa conţine aluviuni în suspensie).
 
        Tabel III.3.3-1  Suprafaţa irigată în anii 2011- 2015:
 
Anul 2011 2012 2013 2014 2015
Suprafaţa irigată (ha) 64.598 258.259 213.736 168237 236010
Volum de apă consumată (mii mc) 126652 159108 207269 155441 201791
   
Fig. III .3.3. -1 Evoluţia suprafeţelor irigate în perioada 2011- 2015 este redată mai jos:
 
 
 
 
  
 
Din evoluţia suprafeţelor irigate prezentate mai sus se observă scăderea acestora în anii 2012-2014 iar a volumelor de apă consumate în 2013-2014. În 2011-2012 și 2014-2015 au crescut atât suprafeţele irigate, cât şi volumele de apă consumate pentru irigaţii.
                             
     Tabel III.3.3-2 Situaţia suprafeţelor amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare                                                                                               
Nr.
crt. Denumirea
filială
Suprafaţa amenajată la 31.12.2015
(ha)
Irigaţii Desecare C.E.S.
Brută Netă Brută Netă Brută Netă
1 Filiala judeţeană Brăila 377077 357488 268100 247914 0 0
NOTA:      C.E.S.= combaterea eroziunii solului   
 III.4 Prognoze și acțiuni întreprinse pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor
Inventarul siturilor contaminate
 
În cursul anului 2008 au fost realizate acţiuni în scopul identificării preliminare a siturilor contaminate. Conform HG 1408/2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului, Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila a transmis chestionare unui număr de 54 de operatori economici şi 44 primării. Chestionarele primite (48 de la operatorii economici şi 43 de la primăriile care au răspuns solicitărilor) au fost verificate, completate şi transmise Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului.
Pentru a inventaria siturile contaminate a fost creată o bază de date „on-line”, CoSIS 2.0, accesibilă pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, secţiunea „Inventar Naţional, situri contaminate – faza pilot”, în care agenţiile teritoriale au completat datele privind siturile potenţial contaminate. În urma analizării şi evaluării informaţiilor deţinute de APM Brăila au fost introduse date cu privire la 26 amplasamente posibil contaminate. 
În cursul anului 2009, în scopul identificării preliminare a siturilor potenţial contaminate (zone definite geografic, delimitate în suprafaţă şi adâncime, poluate cu substanţe biologice sau chimice) au fost analizate şi evaluate informaţiile deţinute şi au fost introduse completări în baza de date „on-line”. Conform  Planului de implementare a HG nr. 1408/2007 au fost întocmite şi transmise către ARPM Galaţi propunerile APM Brăila privind lista siturilor contaminate şi lista siturilor potenţial contaminate din judeţul Brăila; cele două liste conţin 21 situri contaminate/potenţial contaminate.  
În luna august 2015 Guvernul României a aprobat, prin Hotărârea de Guvern nr. 683/2015, Strategia Națională și Planul Național de Acțiune pentru gestionarea Siturilor Contaminate din România, document ce stabilește necesarul de investiţii şi priorităţile de finanţare pentru sectorul situri contaminate aferente perioadei de finanţare 2014-2020.
 
Acţiuni întreprinse pentru remedierea terenurilor contaminate 
Modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului se vor stabili potrivit HG 1408/2007 utilizând metode specifice geologice şi pedologice, în baza metodologiilor de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului. 
Investigarea, evaluarea şi refacerea siturilor contaminate se va realiza prin: 
   - întocmirea inventarului de situri contaminate, bazat pe completarea chestionarelor;
   - stabilirea modalităţilor de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului;
  - realizarea celor trei etape principale ale investigării şi evaluării poluării mediului geologic,   având ca finalitate identificarea şi caracterizarea siturilor contaminate: 
analiza şi interpretarea datelor existente, 
etapa de investigare şi evaluare preliminară (ale cărei rezultate sunt cuprinse în raportul geologic de evaluare şi investigare preliminară), 
etapa de investigare şi evaluare detaliată (ale cărei rezultate sunt cuprinse în raportul geologic final de evaluare şi investigare).
Au fost reglementate trei proiecte de decontaminare pentru depozitele OMV Petrom Brăila Oraş, Făurei şi Ianca. 
Primul este în derulare, se realizează monitorizarea lucrărilor de remediere a solului care se vor continua până la atingerea obiectivelor de remediere. Lucrările de decontaminare a apelor subterane nu au fost încă iniţiate urmând să se desfăşoare după obţinerea avizului privind gospodărirea apelor. 
La depozitul Făurei s-au recepționat lucrările de remediere, iar rapoartele de monitorizare analizate în cursul anilor 2014-2015 (perioada de monitorizare postremediere) au relevat încadrarea tuturor indicatorilor în limitele impuse prin actul de reglementare, ca urmare considerându-se a fi remediat.
Pentru batalurile de reziduuri petroliere închise au fost realizate investigaţii privind poluarea solului şi a fost finalizat în cursul anului 2014 proiectul de remediere pentru batalul nou Oprișenești.
Pentru sondele de extracţie petrol care au fost abandonate, OMV Petrom a întocmit documentaţiile necesare reglementării din punctul de vedere al protecţiei mediului şi stabilirii obligaţiilor de mediu, după caz. Au fost reglementate proiecte de dezafectare şi remediere a terenului pentru sondele la care, ca urmare a analizelor chimice efectuate, s-au constatat depăşiri ale indicatorului hidrocarburi totale din petrol, conform prevederilor Ord. MAPPM 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului.
 
IV. UTILIZAREA TERENURILOR
IV.1. Stare și tendințe
  Solul se formează printr-un proces foarte lent, el poate fi considerat ca resursă neregenerabilă. El serveşte drept platformă pentru activităţile umane, arhivă culturală şi joacă un rol esenţial pentru habitat. Solul depozitează, filtrează şi transformă multe substanţe, incluzând apa, nutrienţii şi carbonul. Solul este principalul suport al tuturor activităţilor socio-economice şi constituie factorul de mediu expus cel mai uşor la poluare.
Calitatea solului este determinată de factori naturali cum sunt relieful, clima, vegetaţia,  dar şi de factori antropici. Astfel, practicile agricole neadaptate la condiţiile de mediu, tratamentele şi fertilizările făcute fără fundamentare agro-pedologică, agrotehnică, deversările de substanţe chimice periculoase, depozitările de deşeuri de toate categoriile, reprezintă factori antropici care modifică sensibil şi rapid calitatea solurilor.
Terenurile sunt o resursă finită și modul în care sunt exploatate reprezintă unul dintre principalii factori determinanţi ai schimbărilor de mediu, cu impact semnificativ asupra calităţii vieţii şi a ecosistemelor, precum şi asupra gestionării infrastructurii. 
Utilizarea terenurilor este determinată de o serie de factori importanţi: 
creşterea cererii pentru spaţii de locuit/persoană; 
legătura dintre activitatea economică, creşterea mobilităţii şi creşterea infrastructurii de transport care conduce la absorbţia de teren în zona urbană;
creşterea cererii pentru spaţii de recreere şi petrecerea timpului liber, etc.
 
             IV.1.1. Repartiţia terenurilor pe categorii de acoperire/utilizare 
Fondul funciar reprezintă cea mai importantă resursă naturală a ţării şi cuprinde totalitatea terenurilor, indiferent de destinaţie, de titlul pe baza căruia sunt deţinute sau de domeniul public sau privat din care fac parte. Fondul funciar a fost reglementat prin Legea nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare.
În funcţie de destinaţie, terenurile sunt :
terenuri cu destinaţie agricolă ;
terenuri cu destinaţie forestieră ;
terenuri aflate permanent sub ape ;
terenuri din intravilan, aferente localităţilor urbane şi rurale pe care sunt amplasate construcţiile, alte amenajări ale localităţilor, inclusiv terenurile agricole şi forestiere ;
terenuri cu destinaţii speciale cum sunt cele folosite cele pentru transporturile rutiere, feroviare, navale şi aeriene, plajele, rezervaţiile, monumentele naturii, ansamblurile şi siturile arheologice şi istorice etc.
În categoria terenurilor cu destinaţie agricolă intră :
terenurile agricole productive – terenurile arabile, viile livezile, pepinierele viticole, pomicole,  păşunile, fâneţele, serele, solariile, răsadniţele etc.
terenurile cu vegetaţie forestieră dacă nu fac parte din amenajamentele silvice, păşunile împădurite;
terenurile ocupate cu construcţii şi instalaţii agrozootehnice, amenajări piscicole şi de îmbunătăţiri funciare, drumuri tehnologice etc.
terenuri neproductive care pot fi amenajate şi folosite pentru producţia agricolă.
Tabelul IV.1.1-1Structura fondului funciar din judeţul Brăila (date furnizate de Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Brăila): 
 
Tipuri de folosinţă Suprafaţa
ha %
Terenuri agricol, din care: 
 
Teren arabil
 
Terenuri neagricol, din care:
 
Păduri
Ape
Drumuri şi căi ferate
Curţi şi construcţii
Neproductive
 
Total 389.907
 
 351.783   
  
 86.665
 
30047
26417
  8136
14094
  7971
  
476576 81,81
      
 73,81
 
18,19
 
6,30
5,14
1,72
2,96
1,67
   
100,00
 
Ponderea principală a terenurilor din judeţul Brăila o deţin terenurile agricole (81,81%), urmate de păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră (6,3%) și ape (5,14%). Alte categorii de terenuri ocupă 11,89 % (ape, drumuri şi căi ferate, curţi şi construcţii etc.)
 
 
Fig.IV.1.1-1
 
Fig. nr. IV.1.1- 2
 
 
Tabelul IV.1.1. - 2 Utilizarea terenurilor agricole la nivelul anului 2015
Tipuri de folosinţă Suprafaţa
ha %
Agricol
arabil
păşuni
vii
livezi 389.907
351.782
33.151
4.287
687 100,00
90,22
8,50
1,10
0,18
 
Ponderea principală a terenurilor agricole din județul Brăila o deţin terenurile agricole arabile (90,63%).
 
Fig. IV.1.1- 3 - Utilizarea terenurilor agricole la nivelul anului 2015
 
 
             IV.1.2 Tendințe privind schimbarea destinației utilizării terenurilor
 
 
Tabel IV.1.2. -1 Schimbări în acoperirea/utilizarea terenurilor în perioada 2011-2015
 
Categoria
de acoperire Suprafaţa (ha) Schimbări în acoperirea terenurilor
2011-2015(ha) Schimbări în acoperirea terenurilor
% din anul 2011)
2011 2012 2013 2014 2015
TOTAL 476576 476576 476576 476576 476576
Terenuri agricole 387.363 387.160 387.598 387.750 389.907 2544 0,65
Arabil 350.447 350625 350.862 351.420 351.782 1335 0,38
Păşuni 31.733 31332 31.538 31.132 33.151 1418 -4,46
Fâneţe şi pajişti naturale 0 0 0 0 0 0 0
Vii 4.529 4545 4560 4560 4287 -242 -5,34
Livezi 654 658 638 638 687 -33 -5,04
Terenuri  neagricole 89.213 89.416 88.978 88.826 86.665 -2548 -2,86
Păduri 28.383 28552 28653 28687 30047 1664 5,86
Ape 30.672 30.590 30556 30331 26417 -4255 -13,86
Drumuri şi căi ferate 8.587 8597 8592 8586 8136 -451 -5,25
Curţi şi construcţii 13.058 13.066 13267 13294 14094 1036 7,93
Neproductive 8.513 8616 8110 7928 7971 -542 -6,36
 
 
 
    Fig. IV.1.2-1 Schimbări în acoperirea/utilizarea terenurilor, în perioada 2011-2015 (ha) 
 
Fig. IV.1.2-2 Schimbări în acoperirea/utilizarea terenurilor, în perioada 2011-2015 (% din anul 2011)
 
 
 
 
 
  
 
Fig. nr. IV.1.2- 3 - Evoluţia suprafeţei agricole la nivelul județului Brăila în perioada 2011 – 2015 (ha și respectiv- procente din anul 2011).
 
 
 
Fig. nr. IV.1.2- 4 - Evoluţia suprafeţei terenurilor cu altă destinație decât agricolă la nivelul județului Brăila în perioada 2011 - 2014
 
În ceea ce privește utilizarea terenurilor cu altă destinație decât agricolă în perioada analizată se constată 
ușoară scădere a terenurilor neproductive în ultimii doi ani, după ce în perioada 2011-2012 se observă o ușoară creștere a acestora;
o ușoară scădere a terenurilor ocupate de ape.   
 
 
 
 
Fig. nr. IV.1.2.5 - Evoluţia suprafeţei terenurilor urbane și artificiale la nivelul județului Brăila în perioada 2011 – 2015
 
În ceea ce privește terenurile urbane și artificiale (curți și construcții și drumuri și căi ferate) se constată o ușoară creștere a acestora în perioada 2011 – 2014 iar în 2015 o creștere accentuată a terenurilor curți construcții și o scădere ușoară a terenurilor drumuri și căi ferate.
 
 IV.2. Impactul schimbării utilizării terenurilor asupra mediului
 
           IV.2.1. Impactul schimbării utilizării terenurilor asupra terenurilor agricole
Din datele furnizate de Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Brăila, conform graficului de mai jos (figura IV.2.1.-1) se constată că în 2011-2015 suprafața terenurilor agricole din județul Brăila a crescut ușor în timp ce în ultimul  an aceasta a crescut într-o măsură mai mare.
 
Fig. nr. IV.2.1-1 - Evoluţia suprafeţei agricole la nivelul județului Brăila în perioada 2011 – 2015
 
În anul 2015 Direcția pentru Agricultură a Județului Brăila a verificat și aprobat documentații depuse pentru scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a terenurilor conform Ordinului comun al MADR și MAI nr. 897/2005 pentru o suprafață totală de cca. 7,4 ha. Motivația scoaterii terenurilor din circuitul agricol: construcții anexe pentru exploatații agricole, construcție ciupercărie, construcție fermă pui, montaj echipament auxiliar eoliene, foraj sonde gaze. 
 
Ponderea terenurilor agricole convertite în suprafețe artificiale în perioada 2011-2015 este reprezentată în tabelul de mai jos:
 
Tabel IV.2.1-1
An
 
 
Suprafața 2011 2012 2013 2014 2015
Terenuri agricole (ha) 387.363 387.160 387.598 387.750 389.907
Suprafața scoasă din circuitul agricol (ha) 51,01 10,45 10,45 10,52 7,4
% Suprafață scoasă din circuit agricol din suprafața teren agricol 0,013 0,003 0,003 0,003 0,002
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
După cum se observă suprafețele de teren scoase din circuitul agricol au scăzut în 2011-2015.
Deși în perioada analizată au fost scoase din circuitul agricol suprafețe mici de teren suprafața totală de teren agricol a crescut cu 2544 de hectare ceea ce reprezintă doar 0,65% din suprafața agricolă a anului 2011. 
      IV.2.2. Impactul schimbării utilizării terenurilor asupra habitatelor
 
Modul de utilizare a terenurilor s-a schimbat subtanțial în ultimul secol. Schimbările au afectat suprafețele arealelor naturale și semi-naturale, crescând în acest mod gradul de fragmentare a arealelor naturale și semi-naturale. Acest indicator oferă informații cu privire la evoluția suprafețelor arealelor naturale și semi-naturale, calculând valorile derivate din hărțile de acoperire a terenurilor. 
Pe lângă fenomenul de distrugere integrală a habitatelor, apare şi cel de fragmentare prin drumuri, terenuri agricole, medii urbane ori construcţii. Fragmentarea habitatelor este procesul prin care o suprafaţă mare şi continuă a unui habitat este divizată în două sau mai multe fragmente. 
O cauză principală a fragmentării arealelor naturale și seminaturale este reprezentată de conversia terenurilor în scopul dezvoltării infrastructurii urbane, industriale, agricole, turistice sau de transport, aceasta reprezentând cauza principală a pierderii de biodiversitate, ducând la degradarea, distrugerea şi fragmentarea habitatelor şi implicit la declinul populaţiilor naturale. 
În judeţul Brăila s-au manifestat în anii trecuţi cu predilecţie extinderea şi intensificarea sistemelor de producţie agricolă prin transformarea unor ecosisteme naturale sau semi-naturale în terenuri arabile şi amenajarea lor pentru aplicarea tehnologiilor de producţie intensivă. Astfel, Lunca Dunării a fost parţial îndiguită şi transformată în ecosisteme agricole, ca şi o mare parte din păşunile cu vegetaţie de stepă de pe terenuri cu exces de umiditate, care au fost asanate. 
Consecinţele îndiguirii sunt: 
- modificarea regimului hidrologic al Dunării prin creşterea amplitudinii viiturilor;
- reducerea capacităţii de retenţie a nutrienţilor de către zonele inundabile;
- sărăturarea terenurilor desecate din cauza fluctuaţiilor nivelului pânzei freatice din sol;
- reducerea zonelor de reproducere a speciilor de peşti semimigratori;
- reducerea capturilor de peşte.
Secarea multor ecosisteme acvatice ca efect al adâncirii cu ani în urmă, în scop piscicol, a canalelor de comunicare cu Dunărea, a produs modificări în regimul de circulaţie al apei. În mod natural Dunărea inunda uscatul şi alimenta bălţile, iar după stoparea viiturii luciile de apă se menţineau o perioadă mult mai îndelungată, putând fi afectate doar de evapotranspiraţia excesivă pe timp de secetă. Canalele realizate în scop piscicol determină în prezent scurgerea prematură a apei către Dunăre, fenomen generat de faptul că, în timp, fundul bălţilor s-a ridicat prin depunerea aluviunilor aduse de fluviu. 
    Modificarea ecosistemelor a fost cauzată şi de utilizarea unor metode şi tehnici agricole inadecvate precum folosirea pesticidelor, păşunatul intensiv sau neorganizat, arderea miriştilor.  
       Substituirea pădurilor aluviale naturale din Balta Brăilei prin culturi uniclonale plopicole şi salicicole, îndiguirile, desecările şi întinsele monoculturi agricole practicate în ultimele decenii ale secolului trecut au dus la profunde modificări calitative şi cantitative asupra biodiversităţii judeţului. 
 
IV.3. Factorii determinanți ai schimbării utilizării terenurilor
 
     IV.3.1. Modificarea densității populației
 
În ultimii ani populaţia judeţului Brăila s-a aflat într-o continuă scădere cu o rată constant ajungându-se de la 321212 număr de locuitori  în 2011, la 308176  în anul 2015. Evoluţia populaţiei stabile a judeţului Brăila pe medii (urban și rural) în perioada 2011 - 2015 este evidenţiată în tabelul de mai jos:
Tabel IV.3.1-1 - Evoluţia populaţiei stabile a judeţului Brăila pe medii (urban și rural) în perioada 2011 – 2015 (date furnizate de Institutul Național de Statistică): 
 
Anul Total Urban Rural Locuitori /km2
2011 321212 200765 120447 67,39
2012 319674 199634 120040 67,08
2013 315598 196563 119035 66,22
2014 312089 194025 118064 65,49
2015 308176 191230 116946 64,65
 
Tendința de scădere a populației județului Brăila este mai vizibilă în mediul urban.
Modificarea populației urbane în perioada 2011- 2015 (% față de anul 2011) este redată în graficul de mai jos:
 
Figura nr.1.3-1
Modificări ale densității populației județului Brăila în perioada 2011-2015 s-au înregistrat conform graficului de mai jos. Se observă o scădere continuă în această perioadă.
 
Figura nr.1.3- 2
 
Densitatea populației județului Brăila s-a modificat cu 4,10% în anul 2015 față de anul 2011.
     IV.3.2. Expansiunea urbană
Impactul urbanizării depinde de suprafaţa de teren ocupată şi de intensitatea de utilizare a terenurilor, de exemplu, gradul de impermeabilizare a solului şi densitatea populatiei.
Ocuparea terenului prin extinderea urbană şi a infrastructurii respective este, în general, ireversibilă şi conduce la impermeabilizarea solului ca urmare a acoperirii terenurilor cu locuinţe, drumuri şi alte lucrări de construcţii. Ocuparea terenurilor urbane consumă cea mai mare parte din suprafaţa terenurilor agricole, şi reduce spaţiul pentru habitate şi ecosisteme care furnizează servicii importante, cum ar fi reglarea echilibrului apei şi protecţia împotriva inundaţiilor.
  Terenurile ocupate de suprafeţele construite şi infrastructura densă conectează aşezările umane şi fragmentează peisajele. Acest lucru fiind, de asemenea, o sursă importantă de poluare a apei, solului şi a aerului.
 
Evoluţia suprafeţei terenurilor urbane și artificiale la nivelul județului Brăila în perioada 2011 – 2015 este redată în figura de mai jos. 
 
Fig. nr. IV.3.2-1
 
 
 
 
           Fig. nr. IV.3.2. - 2- Evoluţia suprafeţei terenurilor urbane și artificiale la nivelul județului Brăila în perioada 2011 - 2015
 
În ceea ce privește terenurile urbane și artificiale (curți și construcții și drumuri și căi ferate) se constată o ușoară creștere a acestora în perioada 2011 – 2015.
 
IV.4.  Prognoze și acțiuni întreprinse privind utilizarea terenurilor
La nivel national, reducerea presiunilor datorate schimbării destinaţiei terenurilor şi care conduc la pierderea habitatelor naturale şi semi-naturale reprezintă unul dintre obiectivele prevăzute în Strategia Naţională şi Planul de Acţiune pentru Conservarea Biodiversităţii 2013 – 2020, obiective care sunt preluate și la nivel județean. 
Deciziile politice care modifică utilizarea terenurilor implică compromisuri între interesele de dezvoltare ale sectoriale, inclusiv industrie, transport, energie, minerit, agricultură şi silvicultură. Se impune promovarea sistemelor de folosire integrată a terenurilor la nivel local şi regional, dublată de introducerea ghidurilor şi codurilor de bună practică prevăzută în cadrul Planului naţional de acţiune privind schimbările climatice, prin acţiunea Utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor şi silvicultură va  permite utilizarea durabilă a terenurilor.
Deşi, nu există obiective cantitative în ceea ce priveşte ocuparea terenurilor prin dezvoltarea urbană la nivel european, mai multe documente reflectă necesitatea unei mai bune planificări pentru a controla dezvoltarea urbană şi extinderea infrastructurilor. 
Politicile referitoare la problemele de utilizare rațională a terenurilor şi la planificarea fizică şi spaţială a acestora sunt în responsabilitatea autorităţilor locale. 
În ceea ce privește utilizarea terenurilor în județul Brăila se constată în ultimii ani o tendință de creștere ușoară a terenurilor agricole de scădere a terenurilor neproductive și o ușoară creștere a  terenurilor urbane și artificiale care probabil se va păstra în perioada următoare.
Modul de utilizare a terenurilor s-a schimbat substanţial în ultimul secol, determinând astfel creşterea gradului de fragmentare a peisajelor naturale şi semi-naturale. Principala cauză a fragmentării arealelor naturale şi semi-naturale este reprezentată de conversia terenurilor în scopul extinderii urbane, dezvoltării infrastructurii de transport, dezvoltării industriale, agricole și turistice.
Datele privind schimbarea utilizării terenurilor agricole vor fi disponibile pe geo-portalul INSPIRE al României (http://geoportal.ancpi.ro/geoportal/catalog/main/home.page), coordonat de ANCPI conform Ordonanţei Guvernului nr. 4/2010 cu modificările şi completările ulterioare, ce a transpus în legislaţia naţională prevederile Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului de instituire a unei infrastructuri pentru informaţii spaţiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE). Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) în colaborare cu alte instituţii reponsabile pentru anumite teme de date spaţiale conforme cu INSPIRE - MMSC (acoperirea terenurilor), INS (repartizarea populaţiei demografice), MDRT (utilizarea terenurilor), MT (reţele de transport) - este responsabilă pentru realizarea seturilor de date spaţiale din România. 
 
 V.   PROTECȚIA NATURII ȘI BIODIVERSITATEA
Noţiunea de biodiversitate este complexă şi se referă atât la varietatea organismelor vii, specii de plante (floră) şi animale (faună), fie ele terestre sau acvatice care populează Pâmântul şi formează biosfera, cât şi la varietatea complexelor ecologice din care fac parte –ecosistemele, la varietatea peisajelor, dar şi la diversitatea culturală umană. Deci, biodiversitatea este compusă din diversitatea ecosistemelor, a speciilor şi cea genetică, dar şi cea etnoculturală. Umanitatea este ea însăşi o parte a biodiversităţii şi existenţa noastră în lume ar fi imposibilă fără aceasta. Calitatea vieţii, competitivitatea economică, forţa de muncă şi securitatea, toate se bazează pe acest capital natural. 
România a ratificat Convenţia privind Diversitatea Biologică (denumită în continuare "Convenţia" sau CBD), semnată la Rio de Janeiro, în 5 iunie 1992, prin Legea nr.58/1994. Conform Convenţiei, prin biodiversitate înţelegem varietatea de expresie a lumii vii, variabilitatea organismelor vii din toate sursele, inclusiv, printre altele, a ecosistemelor terestre, marine şi a altor ecosisteme acvatice şi a complexelor ecologice din care acestea fac parte; aceasta include diversitatea în cadrul speciilor, dintre specii şi a ecosistemelor
Cele trei obiective ale CBD sunt următoarele: 
conservarea diversităţii biologice 
utilizarea durabilă a componentelor diversităţii biologice 
împărţirea corectă şi echitabilă a beneficiilor rezultate din utilizarea resurselor genetice. 
România a participat continuu la politica internaţională de mediu, semnând şi ratificând cele mai importante convenţii, rezoluţii, declaraţii şi acorduri de mediu. Astfel, a participat la: Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Protecţia Mediului Înconjurător, Stockholm 1972, în 1992 la Conferinţa Naţiunilor Unite de la Rio de Janeiro, ratificând, în 1994, Convenţia Diversităţii Biologice, în anul 2002, la Conferinţa Naţiunilor Unite de la Johanesburg. 
Totodată, România a ratificat Convenţia privind Importanţa Internaţională a Zonelor Umede (Ramsar,1991), Convenţia de la Berna privind Conservarea speciilor sălbatice şi habitatelor naturale (1993), Convenţia privind comerţul internaţional cu specii ale faunei şi florei sălbatice pe cale de dispariţie (CITES, 1994), Convenţia de la Bonn privind Conservarea Speciilor Migratoare (1998), Convenţia Carpatică (2003). De asemenea, ţara noastră a aderat la Strategia şi Planul de Acţiune Pan - European privind Conservarea Diversităţii Biologice şi a „landscape-ului”, la Acordul privind Conservarea Cetaceelor Mici din Marea Mediterană şi Marea Neagră. 
Ca o consecinţă a poziţionării sale geografice, România se bucură de existenţa unei biodiversităţi unice, atât la nivelul ecosistemelor şi speciilor, cât şi la nivel genetic. Pe teritoriul ţării noastre se reunesc nu mai puţin de cinci regiuni biogeografice, dintre care două, cea stepică şi cea pontică, reprezintă elemente naturale noi adăugate la zestrea Uniunii Europene, marcând introducerea a numeroase noi tipuri de habitate şi specii. 
Cele cinci regiuni biogeografice sunt (figura nr. V-1.): 
continentală (53%); 
alpină (23%); 
stepică (17%); 
panonică (6%); 
pontică (1%). 
 
 
 
Figura V-1. Regiunile biogeografice ale României
Judeţul Brăila deţine o mare varietate de ecosisteme terestre şi acvatice (păduri specifice de luncă, pajişti, bălţi şi lacuri, canale cu maluri aluviale), caracteristice regiunii biogeografice stepice. Vegetaţia naturală de stepă se mai găseşte în prezent pe versanţii depresiunilor de tasare, în spaţiile dintre parcelele agricole, pe marginile drumurilor, în zonele necultivate temporar. În Balta Mică a Brăilei, zonă cu statut de protecţie, în ciuda modificărilor survenite în structura sistemelor ecologice, ecosistemele naturale sunt conservate în procent de cca 50%. Astfel, peste jumătate din păsările observate în ţară se regăsesc în judeţul Brăila, acesta fiind situat pe cel mai important culoar de migraţie al păsărilor din bazinul inferior al Dunării de Jos, la jumătatea rutelor de migraţie între locurile de cuibărit din nordul Europei şi refugiile de iernat din Africa.
Habitatele naturale
Conform OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu completările ulterioare habitatele naturale sunt zone terestre, acvatice sau subterane, în stare naturală sau seminaturală, ce se diferenţiază prin caracteristici geografice, abiotice şi biotice. Principalele tipuri de habitate din judeţul Brăila sunt caracteristice regiunii biogeografice stepice şi sunt atât acvatice, cât şi terestre (păduri şi pajişti):
Habitatele de pădure.
Habitatele cu vegetaţie forestieră reprezintă circa 5% din suprafaţa judeţului şi sunt situate:
- 80% în luncile inundabile ale fluviului Dunărea şi ale râurilor Buzău şi Siret (predominant din plop şi salcie); 
- 20% sunt păduri de terasă pe raza judeţului, compuse preponderent din salcâm şi stejar, cele mai importante fiind trupurile: Viişoara, Colţea, Tătaru, Râmnicelu, Romanu, Rubla şi Lacu Sărat.
Tipuri de habitate forestiere:
- Stejăret (Quercus pubescens) pe soluri sărăturoase în stepă;
- Păduri stepice cu stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora);
- Amestec de şleau de luncă cu stejar pedunculat (Quercus robur);
- Frăsinet de haşmac (păduri dispuse în fâşii înguste) cu Fraxinus excelsior;
- Ulmet de luncă cu Ulmus campestris;
- Păduri aluviale (zăvoaie) de plopi albi (Populus alba) din luncă;
- Zăvoaie de plop negru (Populus nigra) din luncă;
- Zăvoaie amestecate de Populus alba şi P. nigra din luncă;
- Zăvoaie de salcie (Salix alba) din luncă;
- Zăvoaie amestecate de plopi şi salcie din luncă;
    - Zăvoaie de salcie şi cătină (Tamarix ramosissima) din lunci, pe soluri sărăturoase.
 
Habitatele de pajişti (pajişti de stepă, pajişti de luncă şi tufărişuri)
Pajiştile stepice sunt puternic modificate, cu graminee şi ierburi xerofile, printre care Festuca valesiaca (păiuş), Stipa lessingiana (colilie), Stipa capillata (năgară). Pe pârloagele stepice (terenuri agricole necultivate) sunt  întâlnite specii ca Cynodon dactylon (pir gros), Bromus tectorum, Salsola ruthenica şi Artemisia austriaca (peliniţă) .                                                                                 
Habitatele de pajişti naturale sunt mai bine reprezentate în perimetrul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei, afectate în trecut de păşunatul animalelor lăsate în stare semisălbatică (vaci, cai, dar mai ales porci), precum şi de păşunatul ovinelor, prin acumularea şi descompunerea dejecţiilor de ovine, rămânând doar speciile rezistente la acidifierea solului.
Tufărişurile au cea mai mică dezvoltare, fie aparţinând pajiştilor, fie existând izolat, pe arii restrânse, în zone de luncă cu maluri nisipoase.
 Habitatele acvatice sunt reprezentate prin:
lacuri (sărate şi dulci)
bălţi (permanente şi temporare)
mlaştini
zone mlăştinoase
canale
Habitatele acvatice sunt destul de diverse, mergând ca reprezentare de la braţele Dunării şi luciile de apă din lunca inundabilă până la diverse lacuri dulci sau sărate situate pe teritoriul judeţului, fiind totodată şi cele care, în pofida impactului antropic, au conservat cel mai bine diversitatea biologică naturală caracteristică regiunii.
Lacurile din judeţul Brăila sunt de trei categorii: clasto-carstice (lacurile cantonate în  depresiuni de tasare în loess sau crovuri), numite şi lacuri de crov, limanuri fluviatile (lacurile de meandru) şi lacuri de luncă. 
Lacurile de meandru şi de braţ părăsit se găsesc îndeosebi în lunca Dunării (Blasova), pe terasa Călmăţuiului, precum şi în apropiere de Brăila (Lacul Sărat Brăila).
O importantă categorie a apelor de suprafaţă o constituie lacurile terapeutice sărate, cu nămol sapropelic. Acestea sunt: Lacul Sărat Brăila, Lacurile Câineni Băi şi Movila Miresii.
Lacul Sărat Brăila, este un vechi curs al Dunării, blocat acum, situat în sudul municipiului Brăila. Apa are o salinitate mare, iar fundul lacului este acoperit cu nămol terapeutic sapropelic. Morfologic este alcătuit din două compartimente (I şi II) separate de DJ 212, acestea putând comunica la nivele mari printr-o subtraversare a drumului. Lacul Sărat I Brăila, este singurul lac terapeutic din judeţ ale cărui resurse (apă sărată și nămol sapropelic) sunt valorificate la ora actuală. Valoarea terapeutică a apei şi a nămolului este cunoscută de multă vreme de către locuitorii acestei regiuni şi din vecinătăţi.
Habitate de interes European
Habitatele naturale de interes comunitar sunt acele tipuri care:
a) sunt în pericol de dispariţie în arealul lor natural;
b) au un areal natural redus ca urmare a restrângerii acestuia sau suprafaţa sa este redusă în mod natural;
c) sunt eşantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe dintre cele 5 regiuni biogeografice: alpină, continentală, panonică, stepică şi pontică.
Unele dintre acestea sunt habitate naturale prioritare deoarece sunt în pericol de dispariţie, iar pentru conservarea lor Uniunea Europeană are o responsabilitate particulară, ţinând cont de proporţia arealului lor natural de răspândire.
Dintre habitatele protejate pe plan european pentru conservarea unor specii de floră şi faună rare sau pe cale de dispariţie, cele caracteristice zonelor umede sunt cel mai bine reprezentate, diversitatea cea mai mare existând în lunca inundabilă a Dunării.
 
 Tabel nr. V-1. Inventarul tipurilor de habitate de interes comunitar identificate în judeţul Brăila
Nr. crt. Tip habitat
conform OUG 57/2007 Cod
Natura
2000 Zona în care a fost identificat
1. Comunităţi cu Salicornia şi alte specii anuale care colonizează terenurile umede şi nisipoase 1310 Balta Albă, Lacul Jirlău, Lacul Sărat Câineni, Lacul Movila Miresii, Comăneasca, Lacul Sărat Brăila, Mihai Bravu
2. Stepe şi mlaştini sărăturate panonice 1530 Balta Albă, Lacul Jirlău, Lacul Sărat Câineni, Valea Călmăţuiului, Lacul Movila Miresii, Comăneasca, Lacul Sărat Brăila, lunca Buzăului, Mihai Bravu
3. Ape stătătoare, oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Litorelletea uniflorae şi/sau Isoeto-Nanojuncetea 3130 Parcul Natural Balta Mică a Brăilei (PNBMB), lunca Braţului Măcin, lunca Buzăului
4. Ape puternic oligo-mezotrofice cu vegetaţie bentonică de Chara sp. 3140 Balta Albă, Lacul Jirlău, Lacul Sărat Câineni
5. Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de tip Magnopotamion sau Hydrocarition 3150 PNBMB: lacuri şi bălti,
mlaştini împădurite
6. Cursuri  de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion 3260 Lunca Siretului
7. Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri si Bidention 3270 PNBMB-canale cu maluri aluviale, lunca Braţului Măcin, lunca Siretului
8. Stepe ponto-sarmatice - habitat prioritar 62CO lunca Braţului Măcin
9. Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) 6410 PNBMB - Mlaştini cu vegetaţie de Molinia pe soluri luto-argiloase
10. Asociaţii de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor până la cel montan şi alpin 6430 PNBMB,  lunca Braţului Măcin
11. Pajişti aluviale din Cnidion dubii 6440 PNBMB - mlaştini de-a lungul văii Dunării; lunca Braţului Măcin, lunca Siretului
12. Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) 6510
PNBMB - păşuni umede, depresiuni mlăştinoase;
 lunca Braţului Măcin
13. Păduri  aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) 91EO Lunca Siretului
14. Păduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) 91FO PNBMB, lunca Siretului
15. Galerii cu Salix alba şi Populus alba 92AO PNBMB, lunca Braţului Măcin, lunca Buzăului, lunca Siretului
16. Galerii  ripariene  şi tufărişuri (Nerio-Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae) 92DO lunca Buzăului
 
Flora sălbatică
Într-un trecut mai îndepărtat vegetaţia caracteristică din judeţul Brăila era reprezentată prin stepă în zonele de câmpie şi prin vegetaţie de luncă şi baltă în Balta Brăilei. Stepa a fost desţelenită şi înlocuită cu vegetaţie de cultură (culturi agricole) în proporţie de peste 95%. Aceasta se mai găseşte astăzi doar insular, pe pajiştile naturale, precum şi pe marginea drumurilor, de-a lungul digurilor şi canalelor de irigaţie. Asociaţiile vegetale caracteristice sunt cele de pajişti xerofile presărate din loc în loc cu tufărişuri constituite din arbuşti de stepă.
Datorită umidităţii mari a solului, vegetaţia de lunca este mult mai bogată, aici dezvoltându-se o vegetaţie arborescentă de esenţă moale şi ierboasă dispusă pe benzi longitudinale sau concentrice, în cazul depresiunilor lacustre, în funcţie de gradul de umiditate. 
Din Balta Brăilei doar o treime din suprafaţă a rămas în regim liber de inundaţie, restul de peste 60000 de ha constituind actualmente incinta agricolă îndiguită Insula Mare a Brăilei. Vestigii ale florei acestui vast teritoriu de zonă umedă se găsesc acum în cele 10 insule din zona inundabilă care constituie Parcul Natural Balta Mică a Brăilei. Vegetaţia palustră a ostroavelor se remarcă prin specii rare, cum sunt nuferii albi şi galbeni, specii care doar în Delta Dunării sunt mai des întâlnite.
Din cele 230 de specii de floră sălbatică inventariate în judeţul Brăila nu au fost identificate specii de interes naţional sau comunitar (listate în anexele 3-5 ale OUG 57/2007).
Există și două specii endemice, și anume Campanula rotundifolia L., ssp. Romanica Savulescu Hayeck (clopoţel) şi Achillea coarctata Poir (coada şoricelului cu flori galbene), care cresc numai pe Popina Blasova-martor de eroziune hercinică (monument al naturii declarat la nivel judeţean), vestigiu al unui lanţ muntos din care s-au păstrat Munţii Măcin.
 
Fauna sălbatică
Zoocenozele sunt specifice tipurilor de habitate descrise anterior, cele mai complexe fiind caracteristice pădurilor (de amestec) şi bălţilor permanente. Nevertebratele sunt reprezentate prin cel mai mare număr de specii, la nivelul tuturor tipurilor de ecosisteme, având o distribuţie relativ uniformă. Vertebratele sunt mai puţin numeroase, atât ca număr de specii, cât şi ca număr de indivizi.
Păsările sunt cele mai numeroase dintre vertebrate, cu o repartiţie neuniformă. Ele se concentrează mai ales în zona pădurilor de amestec, în bălţi şi în zonele mlăştinoase. Foarte multe specii aparţin, din punct de vedere fenologic, grupului migrator (oaspeţi de vară, de iarnă sau de pasaj), foarte puţine sunt cele sedentare, care rămân pe timpul iernii în interiorul ostroavelor din lunca Dunării sau pe unele balţi din terasa Dunării. 
Procentual, avifauna din Parcul Natural Balta Mică a Brăilei reprezintă peste jumătate din cea a României, respectiv 53%. Dintre acestea, 169 de specii sunt protejate pe plan european (prin Convenţia de la Berna), 58 de specii sunt păsări migratoare protejate prin Convenţia de la Bonn şi 6 specii protejate prin Convenţia CITES. De asemenea, 68 de  specii figurează în anexa I din Directiva Păsări. Faptul că zona inundabilă brăileană face parte din reţeaua internaţională de locuri de cuibărire şi pasaj, situată pe culoarul estic de migraţie dunărean, a fost unul dintre cele mai importante motive pentru care această zonă a fost  declarată arie protejată şi ulterior recunoscută ca sit Ramsar -zonă umedă de importanţă internaţională.
 
Specii de interes comunitar
În judeţul Brăila au fost inventariate un număr de 90 de specii, considerate de interes comunitar în conformitate cu OUG 57/2007, Anexa 3, pentru care se desemnează arii speciale de conservare şi arii speciale de protecţie avifaunistică (Tabelul nr. V-2), din care o specie este prioritară (nurca-Mustela lutreola),  iar 49 de specii sunt cu regim de protecţie strictă. 
Din totalul de 305 specii de vertebrate inventariate la nivelul judeţului, 160 de specii necesită o protecţie strictă, din care 121 de specii sunt de interes comunitar, iar 39 de interes naţional. 
 
Tabelul nr. V- 2.
Nr.
crt. Grupa
de specii Nr.
spe
cii OUG 57/2007
Anexa 3-
Specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică Anexa 4A-
Specii de interes comunitar care necesită o protecţie strictă Anexa 4B -
Specii de interes naţional care necesită o protecţie strictă Anexa 5A-
Specii de interes comunitar a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management Anexa 5B-
Specii de animale de interes naţional a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management
1. Peşti 67 16 5 5 7 -
2. Amfibieni 7 3 3 - 2 -
3. Reptile 5 1 5 - - -
4. Păsări 208 64 - 25 - -
5. Mamifere 18 6 6 - 3 9
Total 305 90 19 30 12 9
 
Prezenţa în anumite zone din judeţul Brăila a speciilor listate pe anexele 3-5 ale OUG nr. 57/2007 a stat la baza declarării siturilor Natura 2000.
Dintre cele 67 de specii de peşti inventariate, 4 specii sunt vulnerabile şi 4 sunt periclitate, o specie - păstrăvul de mare (Salmo trutta labrax)- fiind critic periclitată. 2 specii de amfibieni din cele 7 inventariate la nivelul judeţului sunt vulnerabile, 3 sunt aproape ameninţate, iar tritonul cu creastă dobrogean (Triturus dobrogicus) este periclitat fiind observat în lunca Dunării, în zone ce fac parte din siturile de importanţă comunitară ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei şi ROSCI0012 Braţul Măcin. 
Dintre speciile de păsări, 22 sunt vulnerabile, 13 specii sunt periclitate şi 3 critic periclitate (gârliţă mică, codalb şi acvilă ţipătoare mare). 
Din totalul speciilor de mamifere inventariate, 6 specii sunt vulnerabile.
Situaţia privind starea de conservare a vertebratelor inventariate pentru judeţul Brăila poate fi sintetizată conform tabelului nr. V - 3 :
 
Tabel nr. V- 3. Situaţia privind starea de conservare a vertebratelor inventariate pentru judeţul Brăila
Nr. crt. Grupa de vertebrate Nr. specii Statut
Vulnerabile Periclitate Critic periclitate Aproape ameninţate
1 Peşti 67 4 4 1 -
2 Amfibieni 7 2 1 - 3
3 Reptile 5 1 - - -
4 Păsări 208 22 13 3 -
5 Mamifere 18 6 - - -
Total 305 35 18 4 3
 
Păsările sunt cele mai numeroase dintre vertebrate, cu o repartiţie neuniformă. Ele se concentrează mai ales în zona pădurilor de amestec, în bălţi şi în zonele mlăştinoase. Foarte multe specii aparţin, din punct de vedere fenologic, grupului migrator (oaspeţi de vară, de iarnă sau de pasaj), foarte puţine sunt cele sedentare, care rămân pe timpul iernii în interiorul ostroavelor din lunca Dunării sau pe unele bălţi din terasa Dunării. 
 
V.1. Amenințări pentru biodiversitate și presiuni exercitate asupra biodiversității
  V.1.1. Speciile invazive
Conform OUG 57/2007 cu modificările și completările ulterioare specii invazive sunt speciile indigene sau alohtone (străine), care şi-au extins arealul de distribuţie sau au fost introduse accidental ori intenţionat într-o arie şi/sau s-au reprodus într-o asemenea măsură şi atât de agresiv încât influenţează negativ/domină/înlocuiesc unele dintre speciile indigene, determinând modificarea structurii cantitative şi/sau calitative a biocenozei naturale, caracteristică unui anumit tip de biotop.
Convenţia privind Diversitatea Biologică defineşte o specie alogenă ca fiind "o specie, subspecie sau un taxon inferior, introdus în afara răspândirii sale naturale din trecut sau prezent, incluzând orice parte, gameţi, seminţe, ouă sau mijloace de răspândire a acestor specii, care pot supravieţui şi se pot reproduce ulterior", în timp ce o specie alogenă invazivă este "o specie alogenă a cărei introducere şi/sau răspândire ameninţă diversitatea biologică". 
Aceste specii sunt raspandite la scara geografica larga si pot fi intalnite in toate tipurile de ecosisteme. Cele mai multe astfel de specii care afecteaza ecosistemele terestre apartin unor grupuri de organisme vii cum sunt plantele, mamiferele și insectele.  Amenințarea pe care aceste specii o reprezintă pentru biodiversitate la nivel global este considerată ca ocupând locul secund, după pericolul reprezentat de pierderea sau degradarea habitatului.
O specie invazivă este considerată aceea care are o creștere și o distribuție spațială rapidă și care în unele cazuri ocupă spații foarte mari. Datorita faptului că factorii biotopului sau caracteristici locale ale structurii biocenozei în care erau integrate nu mai actioneaza similar in noile conditii de viata, speciile introduse pot deveni invazive ca urmare a unei cresteri numerice rapide si necontrolate in noul mediu. Acest fapt se repercuteaza negativ asupra unor specii de plante si animale autohtone care nu au timp sa-si dezvolte masuri de aparare adecvate.  
Invazia speciilor străine este recunoscută, în prezent, ca una dintre principalele ameninţări la adresa biodiversităţii , structurii şi funcţiilor ecosistemelor, conservării arealelor protejate şi determină costuri mari în agricultură, silvicultură, piscicultură şi alte ramuri economice, precum şi în sănătatea umană.
În vederea protejarii habitatelor naturale si a speciilor indigene, introducerea de specii alohtone, interventiile asupra speciilor invazive, precum si reintroducerea speciilor indigene prevazute în anexele nr. 4 A si 4 B se reglementeaza prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului si padurilor.   
Comisia Europeană a publicat in 09.09.2013 o propunere de regulament pentru prevenire şi management privind introducerea şi răspândirea speciilor alogene invazive. Propunerea urmăreşte să abordeze problema speciilor alogene invazive într-o manieră cuprinzătoare, astfel încât să protejeze biodiversitatea nativă şi a serviciilor de ecosistem (servicii de mediu), precum şi pentru a reduce şi a atenua impactul economic şi asupra sănătăţii umane pe care aceste specii le pot avea
Conform Strategiei Europene pentru Biodiversitate, se prevede ca până în 2020 să fie identificate şi prioritizate speciile alogene invazive şi căile lor de răspândire, să fie controlate sau eradicate speciile prioritare şi să se prevenină introducerea de noi specii invasive. Odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului se vor întocmi baze de date şi se va putea monitoriza progresul acţiunilor întreprinse pentru limitarea efectelor negative generate de speciile invazive
În prezent la nivel național nu există o bază de date care să conţină speciile invazive. Baza de date europeană DAISIE (http://www.europe-aliens.org/) este completată în mod benevol de către specialiştii din domeniu. 
Pentru județul Brăila nu există informații relevante cu privire la aceste specii. Pe traseul Dunării de Jos cea mai expansivă specie alohtonă invazivă este Amorpha fruticosa, un arbust originar din America de Nord, asemănător salcâmului care a fost introdus în România ca arbust ornamental și pentru stabilizarea solurilor degradate și erodate. În timp s-au constatat efecte negative asupra mediului, prin concurența făcută speciilor autohtone, ceea ce a condus chiar la eliminarea unora dintre acestea pe arealele afectate. Prezentă în habitate seminaturale ea a coborât acum până în sălcete unde tinde să înlocuiască salcia autohtonă. Îndepărtarea tufărișului de amorfă din habitatele naturale invadate, în scopul regenerării acestora, este deosebit de dificilă, din cauza prolificității deosebite a speciei, presupunând, de asemenea, resurse financiare foarte mari.
În ariile protejate situate în Lunca Siretului Inferior a fost observată apariția și extinderea invazivă a speciei Trachemys scripta -țestoasa de apă cu tâmple galbene însă cu semnalări punctuale, izolat și cu caracter ocazional. Specia intră în competiție cu broasca țestoasă europeană, Emys orbicularis, înlocuind-o treptat din habitatele respective. De asemenea, în același areal este semnalată extinderea invazivă a speciilor introduse prin practicile silvice, salcâm, glădiță, oțetar, specii care înlocuiesc treptat vegetația nativă, intrând în competiție cu speciile corespunzătoare tipului de stațiune existent, alterând habitatele și capacitatea acestora de susținere a speciilor de interes conservativ precum și alterarea habitatelor .
 
V.1.2 Poluarea și încărcarea cu nutrienți
Toate formele de poluare ameninţă biodiversitatea, dar mai ales încărcarea cu nutrienţi (azot şi fosfor), care reprezintă o cauză majoră şi în continuă creştere a pierderii de biodiversitate şi a degradării ecosistemelor. Emisiile de azot în atmosferă au crescut substanţial în ultimii 100 de ani, mai ales sub formă de amoniu din agricultură şi de oxizi de azot din industrie. Ca urmare a depunerilor din atmosferă, aceste forme de azot sunt depozitate, afectând habitatele sensibile. 
În plus, compuşii cu azot pot produce şi eutrofizarea ecosistemelor, manifestată prin scăderea bogăţiei de specii și creșterea numerică a populațiilor speciilor rezistente. Astfel, eutrofizarea apelor (lacuri, ape marine) constă în dezvoltarea excesivă a algelor plantonice, ceea ce conduce la creşterea acumulării de materie organică. Această acumulare poate fi asociată cu modificări în compoziţia speciilor, alterând astfel funcţionarea lanţurilor trofice.
Se consideră că biodiversitatea este ameninţată de poluare acolo unde sunt depășite anumite încărcări considerate critice pentru anumiți indicatori care reflectă cantitatea de nutrienți ( azot și fosfor) , sulf sau expunerea la ozon.
 
V.I.3 Schimbările climatice
Schimbări climatice sunt schimbări de climat care sunt atribuite direct sau indirect unei activităţi omeneşti care alterează compoziţia atmosferei la nivel global şi care se adaugă variabilităţii naturale a climatului observat în cursul unor perioade comparabile.
Studiile ştiinţifice de impact au pus în evidenţă modificările produse de schimbarea climei asupra sistemelor naturale şi au analizat măsurile de adaptare pentru ca aceste modificări să fie minime, astfel încât să se asigure resursele de hrană şi dezvoltarea pe termen lung a societăţii  şi economiei.
Biodiversitatea este afectată de schimbările climatice, cu consecinţe negative pentru umanitate. În acelaşi timp, biodiversitatea, prin serviciile de ecosistem pe care le susţine, are o contribuţie importantă atât la atenuarea, cât şi la adaptarea la schimbările climatice. Cu alte cuvinte, conservarea şi gestiunea adecvată a biodiversităţii este o chestiune critică în privinţa schimbărilor climatice. 
 
V.1.4 Modificarea habitatelor 
              V.1.4.1. Fragmentarea ecosistemelor 
 
Extinderea în spaţiu a sistemului socio-economic uman, creşterea complexităţii subsistemelor componente precum şi sporirea conexiunilor dintre acestea duc la distrugerea, degradarea şi fragmentarea sistemelor ecologice naturale şi seminaturale. Fragmentarea habitatelor este procesul prin care o suprafaţă mare şi continuă a unui habitat este divizată în două sau mai multe fragmente. Alterarea sistemelor ecologice naturale terestre şi a apelor curgătoare este considerată una din cele mai grave ameninţări asupra biodiversităţii la nivel global. 
Cea mai vizibilă şi cu un impact major este distrugerea directă a sistemelor ecologice (ex. tăierea unei păduri, drenarea unui zone umede, construirea unui baraj, transformarea zonelor de stepă/preerie/savană în agroecosisteme). Deseori impactul distrugerii directe este mult amplificat de fragmentarea sistemelor ecologice rămase. 
Fragmentarea poate duce la întreruperea continuităţii structurale sau funcţionale a sistemelor ecologice, datorită distribuirii habitatului rămas în parcele mici, izolate. Rezultatul final al dezvoltării componentelor sistemului socio-economic uman într-o regiune sunt un ansamblu de zone naturale şi seminaturale, cu suprafaţă redusă, izolate, adevărate insule într-o “mare” de agroecosisteme, ecosisteme urbane şi rurale. Conversia terenurilor în scopul dezvoltării urbane, industriale, agricole, turistice sau pentru transport, poate determina degradarea, distrugerea şi fragmentarea habitatelor. Se reduce astfel spaţiul pentru habitate şi ecosisteme care furnizează servicii importante, cum ar fi reglarea echilibrului apei şi protecţia împotriva inundaţiilor. 
Fragmentarea antropică a habitatelor are loc mai ales prin conversia terenurilor agricole, urbanizare, poluare, despăduriri şi introducerea de specii alogene. 
Fragmentarea ecosistemelor este cauza cea mai importantă a distrugerii biodiversităţii, prin reducerea bogăţiei de specii şi a diversităţii taxonomice, respectiv prin reducerea funcţiilor ecosistemelor. Fragmentarea poate produce izolarea unor specii până la reducerea la minim a mărimii viabile a unei populaţii, aceasta fiind în pericol de extincţie. În alte cazuri, populaţia unei specii poate să crească într-un habitat complex fragmentat, pentru că este specie dominantă sau pentru că au fost eliminate alte specii prin fragmentare.
În judeţul Brăila s-au manifestat în anii trecuţi cu predilecţie extinderea şi intensificarea sistemelor de producţie agricolă prin transformarea unor ecosisteme naturale sau semi-naturale în terenuri arabile şi amenajarea lor pentru aplicarea tehnologiilor de producţie intensivă. Astfel, Lunca Dunării a fost parţial îndiguită şi transformată în ecosisteme agricole, ca şi o mare parte din păşunile cu vegetaţie de stepă pe terenuri cu exces de umiditate, care au fost asanate. 
Consecinţele îndiguirii sunt: 
modificarea regimului hidrologic al Dunării prin creşterea amplitudinii viiturilor;
reducerea capacităţii de retenţie a nutrienţilor de către zonele inundabile;
sărăturarea terenurilor desecate din cauza fluctuaţiilor nivelului pânzei freatice din sol;
reducerea zonelor de reproducere a speciilor de peşti semimigratori;
reducerea capturilor de peşte.
Secarea multor ecosisteme acvatice ca efect al adâncirii cu ani în urmă, în scop piscicol, a canalelor de comunicare cu Dunărea, a produs modificări în regimul de circulaţie al apei. În mod natural Dunărea inunda uscatul şi alimenta bălţile, iar după stoparea viiturii luciile de apă se menţineau o perioadă mult mai îndelungată, putând fi afectate doar de evapotranspiraţia excesivă pe timp de secetă. Realizarea canalelor în scop piscicol determină în prezent scurgerea prematură a apei către Dunăre, fenomen favorizat şi de faptul că, în timp, fundul bălţilor s-a ridicat prin depunerea aluviunilor aduse de fluviu. 
Modificarea ecosistemelor a fost cauzată şi de utilizarea unor metode şi tehnici agricole inadecvate precum folosirea pesticidelor, păşunatul intensiv sau neorganizat, arderea miriştilor, ş.a.. 
Substituirea pădurilor aluviale naturale din Balta Brăilei prin culturi uniclonale plopicole şi salicicole, îndiguirile, desecările şi întinsele monoculturi agricole practicate în ultimlele decenii au dus la profunde modificări calitative şi cantitative asupra biodiversităţii judeţului. 
 
V.1.4.2. Reducerea habitatelor naturale şi semi-naturale 
Terenurile ocupate de suprafeţele construite şi infrastructura densă conectează aşezările umane şi fragmentează peisajele. Acest lucru fiind, de asemenea, o sursă importantă de poluare a apei, solului şi a aerului.
Gradul de conversie a terenurilor se poate exprima prin schimbarea cantitativă a ocupării terenurilor agricole, împădurite, semi-naturale şi naturale, prin expansiunea terenurilor urbane şi artificiale.
În privinţa suprafeţelor scoase din circuitul agricol, acestea au primit alte folosinţe, în special pentru construirea canalizării pentru apa menajeră şi a staţiilor de epurare a apelor uzate, amplasarea de parcuri eoliene, staţii telefonie mobilă, precum şi pentru alte construcţii. În general, zonele ocupate de construcţii s-au extins în detrimentul celorlalte categorii de acoperiri de terenuri, cu excepţia pădurilor şi a corpurilor de apă. 
Toate investiţiile mari, dar şi cele mici, amplasate în zone naturale, trebuie să ţină cont, în primul rând, de impactul negativ asupra florei şi a faunei sălbatice. În acest sens, se impun studii de impact bine documentate, elaborate de către specialişti în domeniu, punându-se accent pe efectele pe termen mediu şi lung. 
Extinderea intravilanului în zonele din imediata vecinătate a ariilor naturale protejate sau chiar în interiorul acestora cu scopul de realizare ulterioara a unor zone rezidenţiale sau chiar staţiuni turistice generează o presiune puternică asupra ariilor naturale protejate. 
De multe ori efectele acţiunilor antropice sunt greu sesizabile, însă în unele împrejurări, când afectează biocenoze întregi, pot fi de-a dreptul catastrofale pentru existenţa populaţiilor umane, din zonele respective. Dispariţia sau scăderea până la un nivel critic a speciilor este cauzată de supraexploatare (vânătoare, pescuit, suprapăşunat), însă, de multe ori, este consecinţa distrugerii habitatului lor prin construirea diverselor obiective urbane şi industriale. Exploatarea excesivă a unor resurse naturale, precum şi fragmentarea unor habitate naturale, duc la periclitarea vieţii sălbatice.
 
V.1.5 Exploatarea excesivă a resurselor naturale
Utilizarea nesustenabilă a resurselor naturale şi supra-exploatarea lor, care apare când consumul depăşeşte puterea de reproducere a plantelor şi animalelor, este una din ameninţările majore pentru  biodiversitate.
Supraexploatarea resurselor naturale regenerabile pentru a alimenta procesele de producţie din economie, se poate realiza prin:
agricultura intensivă, este concentrată pe monocultură, cu minimizarea speciilor asociate. Aceste sisteme oferă producţii mari pentru un singur produs, dar depind de utilizarea fertilizatorilor şi a pesticidelor. 
exploatarea unor specii prin vânătoare sau pescuit, braconajul piscicol având drept consecinţe diminuarea necontrolată a populaţiilor de peşti în sensul depăşirii capacităţii de suport, capturarea neselectivă a ihtiofaunei (mai ales folosind pentru pescuit dispozitive cu curent electric şi plase  monofilament), produc dezechilibre în lanţurile trofice; 
supraexploatarea masei lemnoase şi tăierile ilegale din pădurile de curând retrocedate şi care nu sunt în prezent administrate corespunzător reprezintă o ameninţare la adresa biodiversităţii;
suprapăşunatul ce are un impact negativ semnificativ asupra fitocenozelor, cauzând descreşterea biomasei vegetale şi a numărului de specii cu valoare nutritivă;
presiunile asupra resursei de apă au crescut în ultimii ani din cauza dezvoltării agriculturii, sectorului energetic, industriei, alimentării cu apă şi a turismului, necesarul de apă depăşind de multe ori cantităţile existente. Creşterea volumelor de apă stocate artificial reduce apa alocată sistemelor naturale şi creşte fragmentarea din cauza barajelor. Extracţia excesivă de apă şi perioadele prelungite de secetă au redus debitele râurilor, au redus nivelul lacurilor şi al apelor freatice şi au secat zonele umede. 
Creşterea populaţiei poate cauza un impact asupra biodiversităţii atât direct prin supraexploatarea resurselor naturale, cât şi indirect prin intensificarea utilizării terenurilor, care poate duce în timp la modificări ale peisajelor.
Turismul practicat în zonele împădurite poate afecta fondul forestier prin gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor, dar şi prin distrugerea florei, deteriorarea locurilor de reproducere/odihnă sau perturbarea faunei sălbatice sau producerea de incendii.  
 
V.1.5.1 Exploatarea forestieră
Raportul dintre creşterea şi tăierea arborilor poate oferi o imagine asupra sustenabilității producţiei de masă lemnoasă în timp, cât şi asupra disponibilității actuale a masei lemnoase şi potenţialul acesteia. Pentru o dezvoltare durabilă, tăierile anuale nu trebuie să depăşească creşterea anuală netă. Creşterea fondului forestier este o indicaţie a maturizării pădurilor. Raportul dintre creştere şi tăieri în pădurile de exploataţie este cel mai bun indicator pentru potenţialul producţiei de masă lemnoasă şi pentru starea biodiversităţii, a sănătăţii şi funcţiilor pădurilor.
Suprafaţa fondului forestier al judeţului Brăila este de 28026 ha, ceea ce reprezintă numai 5,88 % din suprafaţa judeţului, din care cea mai mare parte este proprietate de stat. Potrivit Codului silvic (Legea nr. 46/2008) judeţul Brăila este zonă deficitară în păduri deoarece suprafaţa acestora reprezintă mai puţin de 16% din suprafaţa totală a judeţului.În aceste condiții modul de planificare a producției devine un aspect foarte sensibil al planificării gestionării pădurilor de care trebuie ținut cont la momentul proiectării și aprobării amenajamentelor silvice.
 
Tabel nr. V.1.5.1.- 1 Evolutia cresterii fondului forestier comparativ cu taierea masei lemnoase la nivelul judetului Braila in perioada 2011-2015 (mc/an/ha);
Anul Cresterea anuala a fondului forestier (mc/an/ha) Cantitatea de masa lemnoasa recoltata anual (mc/an/ha)
2011 5,5 5,0
2012 5,5 5,4
2013 5,5 5,2
2014 5,5 5,5
2015 5,5 5,3
 
 
 
 
 
 
 
 
Pentru pădurile din județul Brăila cantitatea de masă lemnoasă recoltată anual s-a situat sub valoarea stabilită de creșterea anuală, excepție fiind anul 2014 în care cantitatea recoltată a fost este egală cu  creșterea anuală.
Figura nr. V.1.5.1.1- Evolutia cresterii fondului forestier comparativ cu taierea masei lemnoase la nivelul judetului Braila in perioada 2011-2015 (mc/an/ha);
 
 
Ca urmare, în județul Brăila nu se poate vorbi de o supraexploatare a fondului forestier.
V.2.Protecţia naturii şi biodiversitatea: prognoze şi acţiuni întreprinse       
V.2.1.Reţeaua de arii protejate 
În România au fost desemnate, în scopul asigurării măsurilor speciale de protecţie şi conservare in situ a bunurilor patrimoniului natural, următoarele categorii de arii naturale protejate, definite la art. 5, alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu completările ulterioare:
a) de interes naţional: parcuri naţionale, monumente ale naturii, rezervaţii naturale, parcuri naturale;
b) de interes internaţional: zone umede de importanţă internaţională, rezervaţii ale biosferei;
c) de interes comunitar sau situri "Natura 2000" parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România: 
arii de protecţie specială avifaunistică -SPA (Special Protection Areas) desemnate pentru specii de păsări; 
situri de importanţă comunitară -SCI (Sites of Community Importance) desemnate pentru habitate naturale şi specii de floră şi faună sălbatică, altele decât păsări 
d) de interes judeţean sau local: stabilite numai pe domeniul public/privat al unităţilor administrativ-teritoriale.
Desemnarea ariilor naturale protejate a inceput în județul Brăila din anul 1994 cănd prin HCJ Brăila nr. 20/1994 privind zonele naturale protejate și monumentele naturii de pe raza județului Brăila au fost desemnate 5 arii naturale protejate, cu o suprafață totală de aproape 17511ha. 
Prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, secţiunea III-Arii protejate, o parte din ariile desemnate pe plan local în 1994 au fost încadrate la categoria arii  protejate de interes național (Tabelul nr. V.2.1-1.).În alte două etape, 2007 și 2011 au fost desemnate ariile protejate de interes comunitar, 7SPA și 4 SCI în 2007 la care s-au mai adăugat 2 SPA și 5 SCI în 2011 (Tabelele nr. V.2.1- 2 și V.2.1-3). 
Totodată, au fost desemnate și două situri Ramsar (zone umede de importanţă internaţională ca habitat al păsărilor acvatice migratoare), Insula Mică a Brăilei în  anul 2001 și Dunărea Veche Brațul Măcin în anul 2013.
În anul 2015 Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), prin Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD) a avut în curs de implementare proiectul “Consolidarea Reţelei Natura 2000”. Acest proiect a avut ca scop îndeplinirea obligaţiilor ce revin Romaniei ca stat membru al Uniunii Europene în domeniul protecţiei naturii, cu privire la implementarea Directivelor Habitate şi Păsări prin asigurarea suficienţei siturilor Natura 2000 desemnate și în vederea rezolvării calificativelor de insuficiență primite în cadrul seminariilor biogeografice din anul 2011.
În acest sens, pentru județul Brăila au fost propuse două noi arii de protecţie specială avifaunistică precum și extinderea altor 5 situri existente în cadrul rețelei de arii naturale protejate Natura 2000 (un sit de importanță comunitară și 4 arii de protecţie specială avifaunistică), propuneri care până la sfârșitul anului nu s-au aprobat). 
Ca urmare, s-a ajuns la un total de 25 de arii naturale protejate desemnate: 
3 de interes naţional: Parcul Natural Balta Mică a Brăilei și Rezervațiile Naturale Camnița și Jirlău-Trup vișani
2 de interes judeţean şi local: Rezervația Forestieră Pădurea Viișoara și Popina Blasova, monument al naturii, martor de eroziune hercinică, 
2 de interes internaţional : cele două situri Ramsar 
18 de interes comunitar (9 arii de protecție specială avifaunistică-SPA și 9 situri de importanță comunitară -SCI). 
Aceste arii se suprapun parţial astfel încât acelaşi teritoriu poate avea statut dublu sau triplu de protecţie. Unele arii cum sunt Parcul natural Balta Mică a Brăilei și o parte a celor de interes comunitar acoperă și suprafețe din județele învecinate. Cu un total de aproximativ 62000 ha, suprafața ocupată de ariile protejate  reprezinta aproximativ 13% din suprafaţa judeţului Brăila.
 
      Figura nr. V.2.1.1. Numărul de arii naturale protejate desemnate în perioada 1994 - 2015 
 
 
Figura nr.V.2.1.- 2 Evoluţia suprafeţei totale a ariilor naturale protejate în perioada 1994 - 2013 
Arii naturale protejate de interes naţional 
În judeţul Brăila există 3 arii naturale protejate de interes naţional (un parc natural şi 2 rezervaţii naturale) declarate prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, secţiunea III - Arii protejate, prezentate în tabelul următor:
Tabel nr. V.2.1-1. - Ariile  naturale protejate de interes naţional din judeţul Brăila
Nr. crt. Denumire Actul de declarare Categoria ariei protejate Supra-faţa
(ha)
Localizare Administrator
1 Balta
Mică a Brăilei Legea 5/2000
Parc natural
 
24.123 În lunca cu regim natural de inundaţie a fluviului Dunărea, UAT Chiscani, Gropeni, Stăncuţa, Berteştii de Jos, Măraşu RNP Romsilva prin structură de administrare special constituită
 
2 Lacul
Jirlău –Trup Vișani Legea 5/2000 Rezervaţie naturală 838,66 UAT Jirlău, Vişani şi Galbenu -
3 Pădurea Camniţa Legea 5/2000 Rezervaţie naturală 1,2 UAT Râmnicelu -
 
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei
Amplasament
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei este situat în lunca cu regim natural de inundaţie a fluviului Dunărea, între Vadu Oii şi municipiul Brăila, fiind delimitat de fluviul şi braţele Dunării la cotele maxime de inundaţie. Parcul  integrează toate cele 10 ostroave (insule) situate între braţele Dunării: O. Vărsătura, O. Popa, O. Crăcănel (Chiciul), O.Orbul, O. Calia (Lupului), O. Fundu Mare, O. Arapu, precum şi braţele adiacente ale Dunării.Se poate spune că este o deltă interioară pe traseul inferior al Dunării de Jos.
Suprafaţa
În Legea nr. 5/2000, această arie naturală protejată este menţionată cu o suprafaţă de 17529 ha. Având în  vedere prevederile HG nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora, conform căreia limita „este reprezentată de fluviul şi braţele Dunării la cotele maxime de inundaţie între podul de la Giurgeni - Vadul Oii şi până la sud de Brăila”, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Brăila a reevaluat suprafaţa la 24.123 ha.
Valori naturale protejate
În ciuda modificărilor survenite atât în structura sistemelor ecologice integratoare cât şi la nivelul ei, Balta Mică a Brăilei conservă importante valori ecologice, fiind o importantă componentă a Sistemului Dunării Inferioare, situată în amonte de Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Este singura zonă rămasă în regim hidrologic natural (zonă inundabilă), după îndiguirea, în proporţie de cca. 75%, a fostei Bălţi a Brăilei şi crearea incintei agricole Insula Mare a Brăilei.
Datorită atributelor sale – zonă umedă în regim hidrologic natural, complex de ecosisteme în diferite stadii succesionale şi zonă tampon, Balta Mică a Brăilei reprezintă un sistem de referinţă al fostei delte interioare şi baza pentru reconstrucţia ecologică în Sistemul Dunării Inferioare.
Din suprafaţa totală, cca 56,5% o ocupă pădurile aluviale, 0,3% păşunile inundabile şi 43% zonele umede (25% braţele Dunării, 13,1% lacuri permanente şi 4,9% mlaştini). Habitatele terestre sunt reprezentate prin păduri, pajişti şi tufărişuri. Pădurile pot fi cultivate cu plop euroamerican sau sunt păduri de sălcii sau de amestec cu plop alb, plop negru şi salcie. Pajiştile sunt instalate pe şesurile depresionare mai înalte (pajişti de stepă) sau în apropierea pădurilor de amestec (pajişti de luncă). Tufărişurile sunt destul de slab reprezentate, în structura pajiştilor sau izolate pe suprafeţe restrânse în zona malurilor nisipoase. 
Habitatele acvatice sunt reprezentate prin privaluri (canale naturale ce fac legătura dintre Dunăre şi bălţi), lacuri permanente şi bălţi temporare, mlaştini (care fac trecerea între bălţi şi ecosistemele terestre) şi zone mlăştinoase (la limita dintre uscat şi apă).
Jumătate din ecosistemele identificate – bălţi şi păduri specifice de luncă inundabilă- sunt naturale, această zonă conservând în cea mai mare parte structura şi funcţiile vechii Bălţi a Brăilei din anii ’50. Acestea sunt totodată habitate naturale de interes comunitar faţă de care s-au stabilit priorităţi de conservare.
Balta Mică a Brăilei este bine cunoscută pentru importanţa ei ornitologică, deoarece se situează pe cel mai important culoar de migraţie al păsărilor din bazinul inferior al Dunării de Jos, la jumătatea rutelor de migraţie între locurile de cuibărit din nordul Europei şi refugiile de iernat din Africa. Au fost inventariate 207 specii de păsări, acestea reprezentând jumătate din speciile de păsări caracteristice României. Dintre speciile observate, 61 sunt conservate la nivel european. 
Pentru că o mare parte dintre acestea sunt păsări acvatice, în anul 2001 Balta Mică a Brăilei a fost declarată sit RAMSAR (poziţia 1074 pe lista Ramsar), al doilea după Delta Dunării, conform Convenţiei Ramsar prin care se protejează zonele umede de importanţă internaţională ca habitat al păsărilor acvatice, convenţie la care România este parte semnatară.
Din anul 2007 Parcul Natural Balta Mică a Brăilei a fost inclus în Rețeaua europeană de arii naturale protejate Natura 2000 fiind declarată atât ca arie de protecţie specială avifaunistică (cod ROSPA0005), cu o suprafaţă totală extinsă în anul 2011 la 25856 ha, din care 24821 în judeţul Brăila, cât şi ca sit de importanţă comunitară (cod ROSCI0006), cu o suprafaţă de 20872 ha (integral în judeţul Brăila), ambele cu denumirea Balta Mică a Brăilei.
Zonarea funcţională, detaliată în planul de management aprobat prin HG nr. 538/2011, împarte suprafaţa parcului natural în cele 4 categorii de zone definite prin OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011 cu completările ulterioare: zone cu protecţie strictă, de protecţie integrală, de management durabil şi de dezvoltare durabilă a activităţilor umane. Cea mai mare suprafaţă este ocupată de cele 8 zone de management durabil (zone tampon), însumând 9027,8 ha, care cuprind toate păşunile din arie şi terenuri forestiere pe 7.289,9 ha. Cele mai multe lacuri din parc au statut de zone de protecţie integrală, iar braţele Dunării sunt cuprinse integral în zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane.     
Asupra complexelor de ecosisteme din Parcul Natural Balta Mică a Brăilei trebuie luate în considerare următoarele presiuni antropice :
braconajul piscicol şi supraexploatarea piscicolă fără o fundamentare a efortului de pescuit – una dintre cele mai mari ameninţări asupra biodiversităţii, având drept consecinţe: diminuarea necontrolată a populaţiilor de peşti în sensul depăşirii capacităţii de suport, recoltarea neselectivă a ihtiofaunei (mai ales braconajul cu curent electric), dezechilibrarea lanţurilor trofice;
păşunatul abuziv în regim semisălbatic, are ca efect deteriorarea unor habitate de interes comunitar prin distrugerea vegetaţiei, în special a celei lemnoase prin roaderea scoarţei şi a vârfului lăstarilor de plop şi salcie; 
delictele silvice (pot avea implicaţii în echilibrul trofic al ecosistemului): recoltarea ilegală a unor elemente din flora şi fauna parcului care poate conduce la afectarea efectivelor unor specii .
turismul necontrolat practicat în special în week-end are ca efect acumularea de deşeuri de tip menajer (în special ambalaje tip PET) mai ales în zonele dig-mal. În zonele de protecţie integrală turismul poate deranja unele specii de păsări în special în perioada clocitului când poate determina părăsirea locurilor de cuibărit şi poate reprezenta un factor de stres în timpul pasajului; 
 
Rezervaţia Naturală Pădurea Camniţa
Localizare
Rezervaţia are o suprafaţă de 1,2 ha şi este amplasată în comuna Râmnicelu, în apropierea satului Constantineşti, între DJ 221 şi râul Buzău. Această rezervaţie este situată în cuprinsul pădurii Camniţa, pădure ce ocupă circa 550 ha, formată preponderent din salcâm, plop alb şi negru şi salcie. 
Valori naturale protejate
Pădurea este un arboret natural de frasin - hibrizi de frasin de Pennsylvania (Fraxinus pennsylvanica şi Fraxinus angustifolia), în amestec cu salcâm, de origine necunoscută. A fost declarată rezervaţie pentru că frasinul constituie o raritate în peisajul judeţului Brăila.
Anul declarării şi documentele prin care a fost declarată
1994 - H.C.J. Brăila nr. 20/1994 - rezervaţie forestieră
2000 - Legea nr. 5/2000 pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – secţiunea a III-a – zone protejate - rezervaţie naturală, cod 2259.
Starea ecosistemelor
În general această arie protejată nu este supusă unor influenţe antropice semnificative, conservarea acestui trup de pădure fiind afectată doar de climatul secetos al ultimilor ani. Menţinerea stării de conservare este favorizată şi de lipsa practicării turismului pe teritoriul rezervaţiei. la nivelul anului 2015 nu au fost semnalate evenimente deosebite care sa afecteze negativ starea de conservare a ariei protejate .
 
Rezervaţia Naturală Lacul Jirlău Vişani
Localizare 
Rezervaţia este situată în vestul judeţului Brăila, pe malul stâng al râului Buzău, pe teritoriul comunelor Jirlău, Vişani şi Galbenu, având o  suprafaţă de 838,66 ha.
Anul declarării şi actele prin care a fost declarată
1994 - H.C.J. Brăila nr. 20/1994 - refugiu ornitologic
2000 - Legea nr. 5/2000 pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – secţiunea a III-a – zone protejate - rezervaţie naturală, cod 2260.
Valori naturale protejate
Rezervaţia este un lac eutrof, puţin adânc, cu vegetaţie tipică de baltă permanentă, cu asociaţii în care predomină stuful, papura şi pipirigul. Lacul asigură habitate de pasaj, hrănire, şi cuibărire pentru o serie de specii de păsări migratoare şi sedentare, de zonă umedă. Prezenţa unor habitate şi specii de interes comunitar a motivat includerea zonei în  aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0004 Balta Albă-Amara-Jirlău, precum şi în situl de importanţă comunitară ROSCI0005 Balta Albă-Amara-Jirlău-Lacul Sărat Câineni.
Starea ecosistemelor
Ecosistemele din aria protejată nu au fost afectate de eroziunea antropică (depozitări de deşeuri pe malul lacului, păşunat sau vânătoare) în schimb seceta reduce coonsiderabil luciul de apă mai ales în perioadele calde ale anului. 
 
Arii naturale protejate de interes internaţional 
Potrivit OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu completările ulterioare, ariile naturale protejate de interes internaţional sunt reprezentate prin situri naturale ale patrimoniului natural universal, geoparcuri, zone umede de importanţă internaţională, rezervaţii ale biosferei.
Conform Convenţiei Ramsar prin care se protejează zonele umede de importanţă internaţională ca habitat al păsărilor  acvatice, convenţie la care România este parte semnatară, în anul 2001 teritoriul declarat Parcul Natural Balta Mică a Brăilei a fost declarată sit RAMSAR (poziţia 1074 pe lista Ramsar) sub denumirea de Insula Mică a Brăilei.
Această zonă este bine cunoscută pentru importanţa ei ornitologică, deoarece se situează pe cel mai important culoar de migraţie al păsărilor din bazinul inferior al Dunării de Jos, la jumătatea rutelor de migraţie între locurile de cuibărit din nordul Europei şi refugiile de iernat din Africa. Au fost inventariate 207 specii de păsări, reprezentând jumătate din speciile de păsări migratoare caracteristice României, dintre care 169 de specii protejate pe plan internaţional, prin Convenţiile de la Berna, Bonn şi Ramsar. 
Măsurile de protecţie ce derivă din legislaţia referitoare la siturile RAMSAR sunt integrate planului de management pe care îl implementează Administraţia Parcului Natural Balta Mică a Brăilei.           
În 2013 a fost declarat și situl Ramsar Dunărea Veche Brațul Măcin, (poziţia 2116 pe lista Ramsar) astfel încât județul Brăila contribuie semnificativ la conservarea păsărilor migratoare acvatice, pe teritoriul acestuia existând două din cele 12 situri desemnate în România. Acest sit  Ramsar are o suprafață totală de 26792ha  cuprinzând terenuri situate și în județele Tulcea și Constanța. Cu ecosisteme de râuri, lacuri, mlaștini, turbării, stepe, pajiști naturale, terenuri arabile cultivate, păduri de foioase situl asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare.
 
Arii naturale protejate, de interes comunitar 
Conform OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu completările ulterioare ariile naturale protejate de interes comunitar (siturile Natura 2000) sunt reprezentate prin ariile de protecţie specială avifaunistică, siturile de importanţă comunitară şi ariile speciale de conservare. Acestea formează reţeaua Natura 2000 creată la nivelul Uniunii Europene in vederea implementării Directivelor Habitate (Directiva CE 92/43 privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice) şi Păsări (Directiva CE 2009/147 privind conservarea păsărilor sălbatice). Astfel, această reţea protejează habitatele naturale şi speciile de plante şi animale sălbatice vulnerabile, periclitate, rare sau endemice la nivel european.
Ariile de protecţie specială avifaunistică (SPA) au drept scop conservarea, mentinerea şi, acolo unde este cazul, readucea într-o stare de conservare favorabilă a tuturor speciilor de păsări şi a habitatelor specifice. Desemnarea acestora în România s-a realizat prin H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare. 
Conform acestei hotărâri pe teritoriul judeţului Brăila sunt desemnate 9 arii de protecţie specială avifaunistică, totalizând o suprafaţă de 59788,37 ha şi reprezentând 12,54% din suprafaţa judeţului, aşa cum se poate observa în tabelul nr. V.2.1-2:
 
Tabel nr. V.2.1- 2. - Arii de protecţie specială avifaunistică din judeţul Brăila
 
Nr. crt. Denumire Cod Suprafaţă totală a ariei
(ha) Suprafaţa (ha)
la nivelul judeţului Unităţi administrativ teritoriale din judeţul Brăila în care este localizată aria
1. Balta Albă-Amara-Jirlău ROSPA0004 2023 1213,8 Galbenu, Gradiştea, Jirlău, Vişani
2. Balta Mică a Brăilei ROSPA0005 25856
24821,76 Berteştii de Jos, Brăila, Chiscani, Gropeni, Măraşu, Stăncuţa
3. Balta Tătaru ROSPA0006 9981 8583,66 Bărăganul, Ciocile, Cireşu, Dudeşti, Roşiori, Ulmu, Însurăţei
4. Dunărea Veche-Braţul Măcin ROSPA0040 18759 6228,05 Frecăţei, Măraşu
5. Ianca-Plopu-Sărat ROSPA0048 1982 1982 Ianca, Movila Miresii, Traian, Gemenele, Tudor Vladimirescu
6. Lunca Siretului Inferior ROSPA0071 36492 1824,6 Măxineni, Siliştea, Vădeni
7. Măxineni ROSPA0077 1504 1504 Măxineni
8. Berteştii de Sus - Gura Ialomiţei ROSPA0111 6890 2962,7 Berteştii de Jos, Victoria, Însurăţei
9. Valea Călmăţuiului ROSPA0145 20515 10667,8 Bordei Verde, Cireşu, Însurăţei, Surdila-Greci, Ulmu, Zăvoaia, Dudeşti
 
 
Siturile de importanţă comunitară (SCI) reprezintă acele arii care, în regiunea sau în regiunile biogeografice în care există, contribuie semnificativ la menţinerea sau restaurarea la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale sau a speciilor de interes comunitar şi care pot contribui astfel semnificativ la coerenţa reţelei "NATURA 2000" şi/sau contribuie semnificativ la menţinerea diversităţii biologice în regiunea ori regiunile biogeografice respective. Pentru speciile de animale cu areal larg de raspândire, siturile de importanţă comunitară ar trebui să corespundă zonelor din areal în care sunt prezenţi factori abiotici şi biotici esenţiali pentru existenţa şi reproducerea acestor specii.
În România au fost desemnate prin Ord. M.M.D.D. nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare - Ord. MMP 2387/2011.În baza recunoaşterii lor de către Comisia Europeană, siturile de importanţă comunitară vor fi declarate arii speciale de conservare prin hotărâre de guvern. Acestea au scopul de a conserva, menţine şi, acolo unde este cazul, de a readuce într-o stare de conservare favorabilă habitatele şi speciile de interes comunitar pentru care au fost desemnate.
Pe teritoriul judeţului Brăila au fost declarate 9 situri de importanţă comunitară, totalizând o suprafaţă de 43318,74 ha şi reprezentând 9,08% din suprafaţa judeţului, aşa cum se poate observa în tabelul nr. tabelul nr. V.2.1-3.:
 
Tabel nr. V.2.1- 3. - Situri de importanţă comunitară din judeţul Brăila
Nr. crt. Denumire Cod Suprafaţă totală a sitului
(ha) Suprafaţa (ha)
la nivelul judeţului Unităţi administrativ teritoriale din judeţul Brăila în care este localizată aria
1. Balta Albă-Amara-Jirlău-Lacul Sărat Câineni ROSCI0005 6300 2835 Galbenu, Gradiştea, Jirlău, Vişani
2. Balta Mică a Brăilei ROSCI0006 20872 20872 Berteştii de Jos, Brăila, Chiscani, Gropeni, Măraşu, Stăncuţa
3. Braţul Măcin ROSCI0012 10235 4503,4 Frecăţei, Măraşu
4. Lunca Buzăului ROSCI0103 6987 978,18 Făurei, Galbenu, Jirlău, Surdila-Greci, Vişani
5. Lunca Siretului Inferior ROSCI0162 25081 1755,67 Măxineni, Siliştea, Vădeni
6. Valea Călmăţuiului ROSCI0259 17923 8603,04 BordeiVerde, Cireşu, Însurăţei, Surdila-Greci, Ulmu, Zăvoaia
7. Ianca - Plopu - Sărat - Comăneasca ROSCI0305 3222 3222 Ianca, Movila Miresii, Romanu, Traian, Tudor Vladimirescu
 8. Lacul Sărat – Brăila ROSCI0307 377 377 Brăila, Chiscani, Tichileşti
9. Sărăturile de la Gura Ialomiţei - Mihai Bravu ROSCI0389 3449 172,45 Berteştii de Jos, Victoria
 
 
Managementul ariilor naturale protejate .
Conform OUG 57/2007 cu modificările ulterioare, administrarea ariilor naturale protejate se asigură prin structuri de administrare special constituite sau persoane fizice și juridice care au calitatea de custode. Conform Ord. MMSC nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrării şi a custodiei ariilor naturale protejate, ariile naturale protejate care necesită structuri de administrare proprii se atribuie în administrare de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, pe bază de contract de administrare, iar ariile care nu necesită structuri de administrare proprii se atribuie în custodie de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, pe bază de convenţie de custodie.
În județul Brăila din 25 arii protejate, numai 11 sunt atribuite în administrare (conform tabelului nr. V.2.1-4): trei arii de interes naţional, 7 arii de interes comunitar, şi o arie de interes internaţional, existând 5 administratori (o structură de administrare și 4 custozi):
RNP Romsilva – Administraţie - pentru Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, situl Ramsar Insula Mică a Brăilei, ROSPA0005 și ROSCI0006  Balta Mică a Brăilei 
Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice Focșani custode pentru ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior și ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior;
Universitatea Ecologică Bucureşti custode pentru ROSCI0103 Lunca Buzăului
Asociaţia Maximilian Buzău – custode pentru și ROSCI0005 Balta Albă-Amara-Jirlău-Lacul Sărat Câineni care include ROSPA0004 Balta Albă-Amara-Jirlău și Rezervația naturală Lacul Jirlău-Trup Vișani cod 2260
Direcția Silvică Brăila –custode pentru Rezervația Naturală Camnița (până la 23.02.2015)
 
Balta Mică a Brăilei - parc natural, arie de protecţie specială avifaunistică ROSPA0005, sit de importanţă comunitară ROSCI0006, zonă umedă de importanţă comunitară (Sit Ramsar).
Administrarea parcului a fost încredinţată prin contract de către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor Regiei Naţionale a Pădurilor „Romsilva” (RNP) în anul 2003. Structura de administrare a parcului natural este stabilită prin HG 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora şi cuprinde 13 posturi. Această structură este funcţională, îndeplinindu-şi atribuţiile conform "Regulamentului de organizare şi funcţionare al structurii de administrare", avizat de către R.N.P. Romsilva.Regulamentul şi planul de management realizate în cadrul proiectului LIFE 99NAT/RO/006400 şi aprobate prin Ord. MAPM nr. 1456/2003 au fost revizuite, iar noua formă a acestora a fost aprobată prin H.G. nr. 538/2011. 
Începând cu februarie 2011  administraţia parcului a implementat proiectul ”Managementul capitalului natural din Balta Mică a Brăilei prin abordare integrată, evaluare şi conştientizare” finanţat în cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu, Axa 4, care a avut ca obiective:
Îmbunătăţirea managementului Parcului Natural Balta Mică a Brăilei în contextul instituirii statutului de sit de importanţă comunitară şi arie de protecţie specială avifaunistică pentru această arie naturală protejată şi creşterea capacităţii instituţionale de gestionare a reţelei Natura 2000;
Creşterea magnitudinii biodiversităţii Parcului Natural Balta Mică a Brăilei după modelul complexelor de ecosisteme acvatice şi terestre existente înainte de deceniul 6 şi îmbunătăţirea serviciilor oferite de ecosisteme;
Îmbunătăţirea percepţiei în rândul celor 4 grupuri ţintă-comunităţile locale, elevi, vizitatori, utilizatori de resurse şi servicii oferite de ecosistemele din parc,despre valoarea patrimoniului natural din Parcul Natural Balta Mică a Brăilei.
Beneficiarul proiectului este administraţia parcului natural, iar APM Brăila şi Muzeul Brăilei sunt parteneri în implementarea acestuia.
Rezervaţia Naturală Pădurea Camniţa 
Începând din anul 2003 Regia Naţională a Pădurilor Romsilva-Direcţia Silvică Brăila a fost  custode al Rezervaţiei Naturale Camniţa până la data de 23.02.2015 când a încetat contractul de drept. Planul de management a fost  elaborat de către Asociaţia Judeţeană a Pescarilor Sportivi Galaţi în cadrul proiectului cu finanțare POS Mediu ”Conservarea biodiversităţii în ariile naturale protejate Pădurea Breana Roșcani, Pădurea Pogănești, Pădurea Fundeanu, Pădurea Tălășmani, Pădurea Camniţa” şi depus în scopul aprobării la autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului. 
Lunca Siretului Inferior – arie de protecţie specială avifaunisică şi sit de importanţă comunitară. Ariile sunt atribuite în custodie Asociaţiei pentru Conservarea Diversităţii Biologice. În cadrul proiectului ”Siretul Verde – crearea sistemului de management integrat Natura 2000 pentru SPA Lunca Siretului Inferior și ariile protejate suprapuse” a fost realizat planul de management integrat care s-a supus procedurii de evaluare strategică de mediu (derulată de APM Galați), fiind în curs de aprobare.
Situl de importanţă comunitară SCIROSCI0103 Lunca Buzăului este din anul 2011 în custodia Universității Ecologice Bucureşti. În cursul anului 2014 s-a finalizat planul de management.
ROSPA0004 Balta Albă-Amara-Jirlău și ROSCI0005 Balta Albă-Amara-Jirlău-Lacul Sărat Câineni sunt din anul 2014 în custodia Asociației Maximilian Buzău.
Conform deciziei Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului pentru ariile naturale protejate de interes comunitar neatribuite în custodie, competenţa de management revine Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) pe al cărui judeţ se regăseşte cea mai mare suprafaţă din arie. Pentru judeţul Brăila situaţia este următoarea:
APM Brăila pentru 5 arii: ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat, ROSCI0305 Ianca - Plopu - Sărat – Comăneasca, ROSPA0006 Balta Tătaru, ROSCI0307 Lacul Sărat – Brăila şi ROSPA0077 Măxineni 
APM Buzău pentru 2 arii: ROSPA0145 Valea Călmăţuiului şi ROSCI0259 Valea Călmăţuiului 
APM Ialomiţa pentru 2 arii: ROSPA0111 Berteştii de Sus - Gura Ialomiţei şi ROSCI0389 Sărăturile de la Gura Ialomiţei - Mihai Bravu.
APM Tulcea  pentru SPA Dunărea Veche – Braţuil Măcin şi SCI Braţul Macin;
Numai pentru  Parcul Natural Balta Mică a Brăilei care se suprapune cu  ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei şi ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei și cu Situl Ramsar cu aceeași denumire, există plan de management aprobat prin HG 538/2011.
Sunt în derulare 4 proiecte cu finanțare europeană (POS Mediu-Axa Prioritară 4-Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii) 
Prin proiectul ”Evaluarea stării de conservare a ariilor de protecţie speciale avifaunistice ROSPA0006, ROSPA0038, ROSPA0048, ROSPA0077, ROSPA0058 şi ROSPA0064” - asociația OTUS pentru: ROSPA0006 Balta Tătaru, ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat şi ROSPA0077 Măxineni, s-au realizat planuri de management  pentru 3  arii protejate din Județul Brăila care au fost supuse în anul 2015 evaluârii strategice de mediu.
Până la elaborarea planului de management, custozii au obligația de a aplica planul de acțiuni prevazut în dosarul de candidatură cu care au participat la sesiunea de atribuire în custodie.
În ceea ce privește întocmirea regulamentelor ariilor care au administrator situația se prezintă astfel:
Pentru Parcul Natural Balta Mică a Brăilei (și celelalte arii cu care există suprapuneri) regulamentul este aprobat prin HG 538/2011.
Pentru celelalte arii care au custozi regulamentele sunt elaborate dar nu au fost încă aprobate de autoritatea centrală pentru protecția mediului.
 
Pentru ariile protejate de interes comunitar care nu au custode au fost elaborate măsuri minime de conservare (care se aprobă de către autoritatea centrală pentru protecția mediului), pentru care competenţa de management revine autorităţilor de mediu: 5 arii-APM Brăila, 2 arii APM Buzău, 2 arii APM Tulcea și 2 arii APM Ialomiţa. 
 
 
 
Tabel nr. V.2.1- 4- Asigurarea managementului ariilor naturale protejate din judeţul Brăila
Legendă:
Albastru-SCI - situri de importanţă comunitară
Verde-SPA arii de protecție specială avifaunistică
Roșu- arii protejate de interes național
Mov-arii protejate de interes internațional
 
Denumirea ariei naturale protejate Categoria ariei naturale protejate
cod Aria naturală protejată cu care se suprapune Nume administrator
/custode Regulament Plan de management
Elabo-rat Apro-
bat Ne-elaborat Elabo-rat Apro-
bat Ne-elaborat
Insula Mică a Brăilei de interes internaţional
Sit Ramsar
1074 Parcul Natural Balta Mică a Brăilei,
ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei,
ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei Administraţia Parcului Natural Balta Mică a Brăilei X X X X
Balta Mică a Brăilei de interes naţional
parc natural ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei,
ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei Administraţia Parcului Natural Balta Mică a Brăilei X X X X
Balta Mică a Brăilei de interes comunitar
SPA
ROSPA0005 Parcul Natural Balta Mică a Brăilei,
ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei Administraţia Parcului Natural Balta Mică a Brăilei X X X X
Balta Mică a Brăilei de interes comunitar
SCI
ROSCI0006
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei,
ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei Administraţia Parcului Natural Balta Mică a Brăilei X X X X
Lunca Siretului Inferior de interes comunitar
SPA
ROSPA0071
ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice X X
Lunca Siretului Inferior de interes comunitar
SCI
ROSCI0162 ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice X X
Lunca Buzăului de interes comunitar
SCI
ROSCI0103 - Universitatea Ecologică Bucureşti X X
Pădurea Camniţa de interes naţional
rezervaţie naturală
2259 - Direcţia Silvică Brăila X X
Balta Albă-Amara-Jirlău de interes comunitar
SPA
ROSPA0004 ROSCI0005 Balta Albă-Amara-Jirlău-Lacul Sărat Câineni,  Cuprinde Rezervaţia naturală Lacul Jirlău Vişani cod 2260 Asociaţia Maximilian Buzău X X
Balta Albă-Amara-Jirlău-Lacul Sărat Câineni de interes comunitar
SCI
ROSCI0005 ROSPA0004 Balta Albă-Amara-Jirlău
Cuprinde Rezervaţia naturală Lacul Jirlău Vişani cod 2260 Asociaţia Maximilian Buzău X X
Lacul Jirlău Vişani de interes naţional
rezervaţie naturală
2260 ROSPA0004 Balta Albă-Amara-Jirlău, ROSCI0005 Balta Albă-Amara-Jirlău-Lacul Sărat Câineni Asociaţia Maximilian Buzău X X
Dunărea Veche-Braţul Măcin de interes internaţional
Sit Ramsar
ROSCI0012
Braţul Măcin 
ROSPA0040 Dunărea Veche-Braţul Măcin - X X
Dunărea Veche-Braţul Măcin de interes comunitar
SPA
ROSPA0040 ROSCI0012
Braţul Măcin - X X
Braţul Măcin de interes comunitar
SCI
ROSCI0012
ROSPA0040 Dunărea Veche-Braţul Măcin - X X
Ianca-Plopu-Sărat de interes comunitar
 
SPA
ROSPA0048 ROSCI0305
Ianca - Plopu - Sărat - Comăneasca - X X
Ianca - Plopu - Sărat - Comăneasca de interes comunitar
SCI
ROSCI0305 ROSPA0048 Ianca - Plopu - Sărat - X X
Balta Tătaru de interes comunitar
SPA
ROSPA0006 - - X X
Măxineni de interes comunitar
SPA
ROSPA0077 - - X X
Berteştii de Sus-Gura Ialomiţei de interes comunitar
SPA
ROSPA0111 ROSCI0389 Sărăturile de la Gura Ialomiţei - Mihai Bravu
Cuprinde Rezervaţia forestieră pădurea Viișoara 
(de interes județean) - X X
Sărăturile de la Gura Ialomiţei - Mihai Bravu de interes comunitar
SCI
ROSCI0389 ROSPA0111 Berteştii de Sus-Gura Ialomiţei - X X
Valea Călmăţuiului de interes comunitar
SPA
ROSPA0145 ROSCI0259 Valea Călmăţuiului - X X
Valea Călmăţuiului de interes comunitar
SCI
ROSCI0259 ROSPA0145 Valea Călmăţuiului - X X
Lacul Sărat – Brăila de interes comunitar
SCI
ROSCI0307 - - X X
 
 
VI. PǍDURILE
 
VI.1. Fondul forestier național : stare și consecințe
    VI.1.1. Evoluţia suprafeţei fondului forestier 
Fondul forestier cuprinde păduri şi alte terenuri împădurite, clasificat în funcţie de tipul de pădure şi de disponibilitatea de furnizare a lemnului. Fondul forestier naţional cuprinde totalitatea pădurilor, a terenurilor destinate împăduririi, a terenurilor cu destinaţie forestieră şi neproductivă, cuprinse în amenajamentele silvice la 01.01.1990 sau incluse ulterior, în condiţiile legii, indiferent de forma de proprietate. Sunt considerate păduri, în sensul Codului Silvic şi sunt incluse în fondul forestier naţional, terenurile cu o suprafaţă de cel puţin 0,25 ha, acoperite cu arbori; arborii trebuie să atingă o înălţime minimă de 5 m la maturitate în condiţii normale de vegetaţie.
Tabelul nr. VI.1.1. - 1  Evoluţia fondului forestier în judeţul Brăila, în perioada anilor  2010-2015
2011 2012 2013 2014 2015
Fond forestier (ha) 27267 27787 27835 27414 28026
 
 
Figura nr.   VI.1.1. - 1 Evoluţia fondului forestier în judeţul Brăila, în perioada anilor  2011-2015
Conform datelor furnizate de către Garda Forestieră Focşani suprafaţa fondului forestier al judeţului Brăila era în anul 2015 de 28026 ha din care cea mai mare parte este proprietate de stat (24011ha). 
Repartizarea pe forme de proprietate a suprafeţelor din fondul forestier în perioada 2011-2015 este redată în tabelul următor:
Tabelul nr. VI.1.1. - 2 Repartiția fondului forestier în judeţul Brăila, pe forme de proprietate, în perioada anilor 2011-2015
Forma de proprietate Suprafeţe (ha) pe ani
2011 2012 2013 2014 2015
Proprietate de stat 24226 24075 24048 24049 24011
Proprietate publică a UAT 253 382 449 449 449
Proprietate privată a persoanelor juridice 935 1395 1520 1520 1566
Proprietate privată a persoanelor fizice 1853 1938 1818 1396 2000
Total 27267 27787 27835 27414 28026
% din suprafaţa judeţului 5,72 5,83 5,84 5,75 5,88
 
Tabelul nr. VI.1.1. - 3   Evoluţia fondului forestier în judeţul Brăila, în perioada anilor  2011-2015
2011 2012 2013 2014 2015
Fond forestier/populaţie ( ha/loc) 0,073 0,074 0,074 0,073 0,075
 
 
Figura nr.   VI.1.1. - 2  Evoluţia fondului forestier (ha/loc) în judeţul Brăila, în perioada anilor  2011-2015
Raportul dintre creşterea şi tăierea arborilor arată sustenabilitatea producţiei de masă lemnoasă în timp, disponibilitatea actuală a masei lemnoase şi potenţialul acesteia. Pentru o dezvoltare durabilă, tăierile anuale nu trebuie să depăşească creşterea anuală netă. Creşterea fondului forestier este o indicaţie a maturizării pădurilor. Raportul dintre creştere şi tăieri în pădurile de exploataţie este cel mai bun indicator pentru potenţialul producţiei de masă lemnoasă şi pentru starea biodiversităţii, a sănătăţii şi funcţiilor pădurilor.
 
Tabelul nr. VI.1.1. - 4 Evoluţia creşterii anuale a fondului forestier comparativ cu tăierea masei lemnoase, în judeţul Brăila, în perioada anilor 2011-2015
 
2011 2012 2013 2014 2015
Creşterea anuală a fondului forestier  (m3/ha/an)
suprafaţa x creşterea medie anuală (0-2 m3/ha/an pt păduri naturale; 2-18 m3/ha/an pt plantaţii de pădure) 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5
Tăieri - cantitatea de masă lemnoasă recoltată anual (m3/ha/an) 
(cuprinde tăieri pentru industrie, pentru alte utilizări, reziduuri de la rărire şi curăţare) 5,0 5,4 5,2 5,5 5,3
 
 
 
Figura nr.   VI.1.1. - 3  Evoluţia creşterii anuale a fondului forestier comparativ cu tăierea masei lemnoase
 
Tabelul nr. VI.1.1. - 5 Masa lemnoasă pusă în circuitul economic în funcţie de tipul produselor şi esenţă
Tipul produselor Esenţa (mii mc)
Plop Salcie Alte esenţe
Principale 33,9 22,1 3
Secundare 4 2 2
Accidentale 0 0 0
Total 37,9 24,1 5
 
 
               Figura nr.   VI.1.1. - 4    Masa lemnoasă pusă în circuitul economic
 
Tabelul nr. VI.1.1. - 6  Ponderea compoziţiei fondului forestier  în judeţul Brăila în perioada anilor  2011-2015
2011 2012 2013 2014 2015
Păduri de foioase(%) 98,0 98,0 98,0 98,0 98,0
Păduri de cvercinee(%) 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0
Alte terenuri (%) 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0
 
 
 
Figura nr.   VI.1.1. - 5 Ponderea compoziţiei fondului forestier
 
 
         VI.1.2. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief
 
Judeţul Brăila este situat integral în zona de câmpie, în lunca inundabilă a fluviului Dunărea (reprezentând cca. 57 % din suprafaţa totală de fond forestier), în luncile râurilor interioare Buzău şi Siret (cca. 21% din suprafaţa totală de fond forestier) şi 10% pe terasă. Terenurile ocupate cu păduri sau destinate împăduririi, distribuite neuniform pe suprafaţa judeţului în trupuri izolate ocupă o suprafaţă redusă. Dacă în trupurile izolate şi pe terasă predomină esenţele tari (ulm, stejar, frasin, salcâm), pădurile din luncă sunt alcătuite din plop şi salcie.
Tabelul nr. VI.1.2. -1 Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief 
Principalele forme de relief Ponderea pădurilor după principalele forme de relief (%)
Câmpie 28026
 
Tabelul nr. VI.1.2. - 2 Distribuţia pădurilor pe specii şi grupe de specii 
Principalele tipuri Ponderea speciilor  (%)
Fag 0
Stejar 1,0
Diverse tari 12,0
Diverse moi 87,0
 
Tabelul nr. VI.1.2. -1 Distribuţia pădurilor, grupe de specii, după principalele forme de relief  
                                                                                                                  (ha)                                                                                  
Răşinoase Fag Cvercinee Foioase tari Foioase moi
Câmpie 0 0 2304 3207
22515
 
 
Funcţia economică a pădurilor
Pădurea îndeplineşte multiplele funcţii: ecologice, economice şi sociale, este un bun de interes naţional, care condiţionează diverse domenii de activitate, de la protecţia mediului, până la cele legate de valorificarea resurselor naturale. 
Lemnul constituie principalul produs valorificabil al pădurilor. Acesta este, deopotrivă, materie primă în industria de prelucrare şi industria materialelor de construcţii, cât şi combustibil.
Cea mai mare suprafaţă a pădurilor din judeţul Brăila se încadrează în grupa a II –a funcţională, (1010,47 ha) având rol de producţie şi protecţie şi doar 482 ha (zona Insula Mică a Brăilei) au rol exclusiv de protecţie, încadrându-se în grupa a I-a de protecţie.
Tabelul nr. VI.1.2. - 2 Distribuţia pădurilor pe tipuri funcţionale 
Tipuri functionale Suprafata (ha)
T1 - protectie 482
T2- productie si protectie 1010,47
 
 
 
Tabelul nr. VI.1.2. - 3 Păduri cu funcţii speciale de protecţie
 
Nr. crt. Tipul de pădure Suprafaţa (ha)
 
1. De protecţie a apelor 12560
2. De protecţie a terenurilor degradate 364
3. De protecţie contra factorilor climatici 150
4. Pentru recreere 320
5. Rezervaţii seminţe 47
6. Destinate ocrotirii unor specii de faună 14585
 
 
Figura nr. VI.1.2. -1 Distribuţia pădurilor cu funcţii speciale de protecţie
  
         VI.1.3. Starea de sănătate a pădurilor
Masa lemnoasă uscată/moartă afectează în mod semnificativ fluxul de materie, energie şi nutrienţi în ecosistem. Lemnul mort este un indicator pentru biodiversitatea nevetrebratelor. De asemenea, joacă un rol important în reciclarea nutrienţilor şi a materiei organice, ca şi în crearea unei mari varietăţi de microhabitate pentru regenerarea speciilor de plante şi pentru alte organisme. Este un foarte bun indicator pentru valoarea de conservare a unei păduri. 
Lemnul mort din păduri reprezintă un sistem de microhabitate care evoluează continuu în timp, până la degradare. Cantitatea de lemn mort din păduri depinde de compoziţia speciilor de arbori, de tipul şi frecvenţa perturbărilor naturale din zonă, de sol şi de condiţiile climatice şi de tipul de gestiune forestieră (EEA, 2008). Cantitatea variază considerabil între pădurile naturale, virgine şi cele gestionate. În pădurile virgine există o mare cantitate şi varietate de lemn mort. În general, lemnul mort căzut la pământ este mai bogat în specii decât cel pe picior. Dar ambele tipuri de lemn mort sunt importante. Creşterea cantităţii de lemn mort în păduri este considerată o măsură potenţială pentru creşterea biodiversităţii. 
În general, în majoritatea ţărilor europene, cantitatea de lemn mort are o tendinţă crescătoare în ultimii ani. Această tendinţă poate fi datorată fie efectelor politicii de gestiune a pădurilor care stimulează managementul forestier orientat pe păstrarea naturaleţii pădurilor şi menţinerea pădurilor necurăţate de lemnul mort, fie unor perturbări puternice cum ar fi furtunile.În viitor, o sursă importantă de date va redeveni Inventarul Forestier Naţional, administrat de ICAS, care urmează să colecteze şi prelucreze inclusiv date referitoare la lemnul mort din păduri. Acest indicator este important şi pentru că reprezintă una din rezervele de carbon din păduri, gestionate de inventarul LULUCF. 
               VI.1.4. Suprafeţe de păduri regenerate
Conform datelor furnizate de către Garda Forestieră Focşani, în anul 2014 în judeţul Brăila a  fost împădurită o suprafaţă de 444 ha, mai mare faţă de anul 2013, iar prin regenerare naturală s-a împădurit suprafaţa de 574 ha.
Tabelul nr. VI.1.4. -1  Evoluţia suprafeţelor de păduri regenerate la nivel judeţean (ha)
Tip 2010 2011 2012 2013 2014
 
Impădurire 218 236 221 280 444
Regenerare naturală 164 182 112 191 130
Total suprafeţe regenerate 382 418 333 471 574
 
                                                    
Figura nr. VI.1.4. – 1 Evoluţia suprafeţelor de păduri regenerate la nivel judeţean
       VI.1.5. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire
Judeţul Brăila este zonă deficitară în păduri deoarece suprafaţa acestora reprezintă numai 5,88% din suprafaţa totală a judeţului.
 
Tabelul nr. VI.1.5. -1 Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire
Judeţ Procent de ocupare cu păduri (%)
Brăila 5,88
 
VI.2. Ameninţări şi presiuni exercitate asupra pădurilor, anul 2015
Principalele ameninţări care afectează pădurile sunt: 
defrişările (în exces, în scopuri industriale sau pentru obţinerea de energie  biocombustibili, dar mai ales cele ilegale; de asemenea, tăierile datorate conversiei pădurilor la terenuri agricole au rol important) 
fragmentarea ecosistemelor 
degradarea pădurilor, din cauza dăunătorilor sau bolilor sau a speciilor invazive 
schimbările climatice, inclusiv incendiile de pădure 
turismul negestionat. 
 
Sensibilizarea publicului
Metodele folosite pentru informarea publicului asupra rolului şi importanţei pădurii pentru societatea omenească au constat în amplasarea de panouri informative şi de conştientizare, confecţionarea de pliante informative şi distribuirea acestora, precum şi acţiuni de patrulare ale personalului silvic în zonele de turism de week-end, în scopul prevenirii şi combaterii fenomenelor de agresiune asupra zonelor împădurite. Informarea publică se amplifică în perioada 15 martie - 15 aprilie, când se desfăşoară acţiuni specifice Lunii Pădurii la nivel naţional. Pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea infracţiunilor şi contravenţiilor silvice referitoare la tăieri ilegale de arbori, braconaj, păşunat abuziv şi altele, personalul silvic în colaborare cu organele de poliţie organizează permanent acţiuni de patrulare, pânde fixe şi controale ale circulaţiei materialului lemnos. 
        VI.2.1. Suprafeţe de pădure parcurse cu tăieri
Tabelul nr. VI.2.1. -1  Suprafaţa parcursă de tăieri pe tipul de tăieri în perioada 2011-2015
Tipul de tăieri Suprafața parcursă cu tăieri (ha)
2011 2012 2013 2014 2015
Tăieri de regenerare în crâng 57,8 70,7 64,8 46,7 59,2
Tăieri de substituiri-refacere a arboretelor slab productive şi degradate 57,8 70,7 64,8 46,7 59,2
Tăieri de conservare 0 0 0 0 0
 
 
                 Figura nr. . VI.2.1. -1  Suprafaţa parcursă de tăieri pe tipul de tăieri
VI.2.2. Schimbarea utilizării terenurilor
         VI.2.2.1. Fragmentarea ecosistemelor (arealelor naturale şi seminaturale)
Modul de utilizare a terenurilor s-a schimbat substanţial în ultimul secol, determinând astfel creşterea gradului de fragmentare a peisajelor naturale şi semi-naturale. Principala cauză a fragmentării arealelor naturale şi semi-naturale este reprezentată de conversia terenurilor în scopul extinderii urbane, dezvoltării infrastructurii de transport, dezvoltării industriale, agricole, turistice.
Datele privind schimbarea utilizării terenurilor agricole vor fi disponibile pe geo-portalul INSPIRE al României (http://geoportal.ancpi.ro/geoportal/catalog/main/home.page), coordonat de ANCPI conform Ordonanţei Guvernului nr. 4/2010 cu modificările şi completările ulterioare, ce a transpus în legislaţia naţională prevederile Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului de instituire a unei infrastructuri pentru informaţii spaţiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE). Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) în colaborare cu alte instituţii reponsabile pentru anumite teme de date spaţiale conforme cu INSPIRE - MMSC (acoperirea terenurilor), INS (repartizarea populaţiei demografice), MDRT (utilizarea terenurilor), MT (reţele de transport) - este responsabilă pentru realizarea seturilor de date spaţiale din România. 
VI.2.3. Schimbările climatice
Evoluţia suprafeţei forestiere din judeţul Brăila parcurse de incendiile de pădure 2011-2015
Tabelul nr. VI.2.3. -1  Evoluția suprafețelor parcurse cu incendii de pădure în anii 2011-2015
2011 2012 2013 2014 2015
Suprafaţa forestieră afectată (ha) 1,4 2,3 1,6 2,2 0,2
 
 
Figura nr. VI.2.3. – 1 Evoluţia suprafeţei forestiere parcurse de incendiile de pădure 2011-2015
 
 
VII. RESURSELE MATERIALE ȘI DEȘEURILE
    VII.1. Generarea şi gestionarea deşeurilor: tendinţe, impacturi şi prognoze
Date generale
Deşeurile reprezintă una din problemele cele mai acute legate de protecţia mediului. În fiecare an se generează mari cantităţi de deşeuri atât din producţie cât şi de la populaţie, deşeurile municipale nepericuloase şi periculoase (deşeurile menajere şi asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii), la care se adaugă alte câteva fluxuri speciale de deşeuri: deşeurile de ambalaje, deşeurile din construcţii şi demolări, nămoluri de la epurarea apelor uzate, vehicule scoase din uz şi deşeuri de echipamente electrice şi electronice care au un mod de gestionare specific.
Generarea deşeurilor urmează, de obicei, tendinţele de consum şi de producţie, de exemplu, generarea deşeurilor menajere (cantitate/locuitor) creşte odată cu creşterea nivelului de trai. Oferta largă şi diversitatea produselor pe care le găsim astăzi în magazine au provocat totodată şi o creştere îngrijorătoare a cantităţii de deşeuri. Dacă cineva ar avea curiozitatea să vadă ce fel de resturi conţin „gunoaiele” din ultimii ani, ar constata că aproximativ jumătate din volumul ocupat de deşeuri este format din ambalaje.
Creşterea producţiei economice, de asemenea, conduce la generarea de cantităţi mai mari de deşeuri. Operatorii economici au obligaţia de a valorifica deşeurile proprii prin reciclare, valorificare energetică, tratare (pentru diminuarea gradului de periculozitate) şi, doar în ultimul rând, soluţia aleasă să fie, eliminarea prin incinerare sau depozitare. Informaţiile privind generarea deşeurilor şi practicile actuale de gestionare a acestora sunt importante în identificarea riscurilor potenţiale pentru mediu şi sănătate umană, cât şi pentru verificarea modului de respectare a gestionării deşeurilor impuse prin legislaţia în vigoare. 
Gestionarea deşeurilor cuprinde toate activităţile de colectare, transport, tratare, valorificare şi eliminare a deşeurilor, inclusiv supravegherea acestor operaţii şi îngrijirea zonelor de depozitare după închiderea acestora. 
De la 1 ianuarie 2014 a intrat în vigoare Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor 2014-2020, document ce a fost aprobat prin HG 870/2013.
Prevederile noii strategii se aplică pentru toate tipurile de deșeuri reglementate prin Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor, respectiv:
- deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţii colectate separat;
- fluxuri specifice de deşeuri: biodeşeuri, deşeuri de ambalaje, deşeuri din construcţii şi demolări, vehicule scoase din uz, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, baterii şi acumulatori uzaţi, uleiuri uzate, anvelope uzate, deşeuri cu conţinut de PCB/PCT, deşeuri cu conţinut de azbest, deşeuri rezultate din activităţi medicale şi activităţi conexe.
Există o ierarhie a opţiunilor de gestionare a deşeurilor:
prevenirea( minimizarea cantităţilor generate);
pregătirea pentru reutilizare;
reciclarea;
alte operaţiuni de valorificare, de exemplu valorificarea energetică;
eliminarea (depozitarea).
Responsabilitatea pentru activităţile de gestionare a deşeurilor revine: 
generatorilor acestora în conformitate cu principiul “poluatorul plăteşte” și
producătorilor, în conformitate cu principiul “responsabilitatea producătorului.
Împreună cu Planul Național de Gestionare a Deșeurilor care va aborda, cu măsuri specifice, fiecare flux de deşeuri, strategia îşi propune să creeze cadrul naţional de planificare necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui management integrat/durabil al deşeurilor.
În vederea realizării rapoartelor statistice către comisia statistică a Uniunii Europene EUROSTAT, privind gestionarea deșeurilor, începând cu anul 2005, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a implementat și perfecționat în timp o bază de date națională privind generarea și gestionarea deșeurilor. Noua aplicație dezvoltată în cadrul Sistemului Integrat de Mediu ( SIM ), componenta Statistica deșeurilor, cuprinde 5 tipuri de chestionare ce sunt completate de operatorii economici, astfel:
PRODDES – este completat de operatorii economici generatori de deşeuri
MUN – completat de operatorii economici care desfășoară activități de salubritate
TRAT- se adresează operatorilor economici care dețin autorizație de mediu pentru instalații de tratare a deşeurilor
COLECTARE/TRATARE- este completat de operatorii economici  autorizați să desfășoare activități sub codul CAEN rev. 2 38 și 4677.
NĂMOL- se adresează operatorilor economici care dețin staţii de epurare orăşeneşti, respectiv industriale, din a căror activitate rezultă nămoluri.
 
Pentru realizarea acestui capitol au fost folosite datele validate de Agenția pentru Protecția Mediului Brăila rezultate din aplicația Statistica deșeurilor pentru anul 2014.
Alte tipuri de date şi informaţii specifice legate de generarea şi gestionarea deşeurilor ce nu fac obiectul bazei de date, au fost însă colectate cu o frecvenţă mai mare şi se referă la anul 2014. 
 
        VII.1.1.  Generarea şi gestionarea deşeurilor municipale
 
Cantităţi şi compoziţie
Deşeurile municipale reprezintă totalitatea deşeurilor generate în mediul urban şi rural din gospodării, instituţii, unităţi comerciale, unităţi economice (deşeuri menajere şi asimilabile), deşeuri stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi, precum şi deşeuri din construcţii şi demolări colectate de operatorii de salubrizare.
Din totalul cantităţii de deşeuri municipale cel mai mare procentaj îl deţin deşeurile menajere şi asimilabile. Acestea au o varietate de surse de provenienţă dintre care cele mai importante ar fi gospodăriile, unităţile economice și instituţiile. 
Deşeurile municipale şi asimilabile rezultate în judeţul Brăila sunt de tipul: 
deşeuri menajere colectate în amestec şi separat de la populaţie;
deşeuri asimilabile celor menajere colectate din industrie, comerţ şi instituţii;
deşeuri stradale;
deşeuri din pieţe;
deşeuri din grădini şi parcuri
deşeuri din construcţii şi demolări.
 
În tabelul VII. 1.1.1 și figura VII.1.1.1 este prezentată evoluția generării deșeurilor municipale în județul Brăila pentru perioada 2009-2014, anul 2014 fiind ultimul an pentru care există date validate de către ANPM .
Astfel, la nivelul anului 2014, în judeţul Brăila au fost colectate 96000 tone de deşeuri municipale, în amestec şi separat de la populaţie şi operatori economici.
 
Tabel VII.1.1.1  Cantități de deşeuri municipale generate în perioada 2009-2014 (mii tone)
Deşeuri municipale 2009 2010 2011 2012 2013 2014
1 Deşeuri menajere colectate 48.6
59.5 50.7 49.3 53.8 46.9
1.1 în amestec 48.6 59.4 50.6 49.2 53.7 46.8
1.2 selectiv 0 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1
2 Deşeuri din servicii municipale (stradale, pieţe, grădini, parcuri şi spaţii verzi) 18.01 14.2 14.1 16.7 18.8
18.6
3 Deşeuri din construcţii şi demolări 12.8 10.8 10 4.9 4.4 30.5
 
4=1+2+3 Total deşeuri municipale colectate 79.41 84.6 74.8 70.9 77 96
5 Deşeuri menajere generate şi necolectate (estimat)* 39.9 33.2 9.6 7.3 7.5 10.1
6= 4+5 Total deşeuri municipale generate 119.31 117.7 84.4 78.2 84.5 106.1
 
A fost estimată de asemenea, cantitatea de deșeuri generată dar necolectată din zonele județului care nu au fost deservite de servicii de salubrizare, utilizând următorii indicatori de generare stabiliţi de ANPM:
mediul urban: 0,9 kg/loc./an
mediul rural: 0,4 kg/loc./an
Sursa de date  Baza de date Medius si SIM-SD- Statistica deseurilor 2013-2014
 
Figura VII.1.1.1 Structura deșeurilor municipale generate în perioada 2009-2014
 
 
Compoziţia procentuală, pe tip de material, a deșeurilor menajere colectate în 2014 este ilustrată în tabelul și figura VII.1.1.2. Datele privind compoziţia deşeurilor menajere sunt estimate pe baza datelor primite de la operatorii de salubritate, nefiind determinată prin măsurători. 
 
Tabel VII.1.1.2  Compoziția deșeurilor menajere colectate de pe raza municipiului Brăila
MATERIAL PROCENT %
Hârtie/carton 11
Sticlă 5
Metale 5
Materiale plastice 10
Biodegradabile 52
Lemn 3
Inerte 2
Altele 12
Total 100
 
Figura VII.1.1.2 Compoziţia procentuală, pe tip de material, a deșeurilor menajere colectate în 2014
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Cantitatea de deșeuri biodegradabile este majoritară în deșeurile menajere, reprezentând aprox. 52% din total. De asemenea, remarcăm ca ridicată ponderea deșeurilor reciclabile de aprox. 30% din total, deșeuri ce ar fi trebuit să se regăsească în circuitul colectării selective.
Deşeurile reprezintă o pierdere uriaşă de resurse sub formă de materiale şi energie. Cantitatea deşeurilor generate poate fi privită ca un indicator a cât de eficienţi suntem noi ca societate, în special cu privire la utilizarea resurselor naturale şi la operaţiile de tratare a deşeurilor. 
Deşeurile municipale sunt în prezent cel mai bun indicator disponibil pentru descrierea dezvoltării generale a generării şi tratării deşeurilor în România.
Indicatorul RO 16 – Generarea deşeurilor municipale
Indicatorul prezintă generarea deşeurilor municipale, exprimată în kg/cap de locuitor. Deşeurile municipale reprezintă totalitatea deşeurilor generate în mediul urban şi rural din gospodării, instituţii, unităţi comerciale, unităţi economice (deşeuri menajere şi asimilabile), deşeuri stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi, precum şi deşeuri din construcţii şi demolări colectate de operatorii de salubrizare.
 
Tabelul şi figura VII.1.1.3 reprezintă evoluţia indicatorului de generare a deşeurilor municipale la nivelul judeţului Brăila, comparativ cu situaţia la nivel naţional şi european.
 
 Tabel VII.1.1.3 Indicatorul de generare a deșeurilor municipale
Indicatorul RO 16: Generarea deșeurilor municipale Kg/loc/an 2009 2010 2011 2012 2013 2014
218,13 164,60 142,78 139,85 170,49
150,27
 
Figura VII.1.1.3 Evoluția indicatorului de generare a deșeurilor municipale, 2009-2014
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Sursa  Baza de date Medius şi SIM-SD- Statistica deşeurilor 2013-2014
 
Colectarea și transportul deșeurilor
După provenienţa lor, deşeurile municipale includ:
- deşeuri menajere de la populaţie şi agenţi economici
- deşeuri din servicii publice (deşeuri stradale, din pieţe, grădini, parcuri şi spaţii verzi)
- deşeuri din construcţii şi demolări (inclusiv alte categorii de deşeuri neclasificate)
 
În anul 2014 au fost colectate de către municipalităţi, prin intermediul operatorilor de salubrizare autorizaţi sau al serviciilor de gospodărire din cadrul unor primării, o cantitate de 96000 tone deşeuri, (tabel VII.1.1.4)
Tabel VII.1.1.4 Deşeuri totale colectate de municipalităţi în anul 2014 (tone)
DEŞEURI  MUNICIPALE COLECTATE CANTITATE COLECTATĂ PROCENT %
Deşeuri menajere (1) 46900 49
Deşeuri din servicii publice (2) 18600 19,3
Deşeuri din construcţii şi demolări (3) 30500 31,7
Total 96000 100
Sursa  Baza de date SIM- SD- Statistica deşeurilor 2014
Distribuţia cantităţilor de deşeuri menajere colectate în amestec de la populaţie şi agenţi economici este prezentată în tabelul VII.1.1.5.
Tabel VII.1.1.5 Deşeuri menajere colectate în amestec în anul 2014 (tone)
DEŞEURI MENAJERE COLECTATE ÎN AMESTEC CANTITATE COLECTATĂ PROCENT %
Deşeuri menajere de la populaţie 41600 88
Deşeuri menajere de la agenţii economici 5300 12
Total 46900 100
Sursa de date  Baza de date SIM- SD- Statistica deseurilor 2014
Cea mai mare parte a deşeurilor menajere colectate, aproximativ 88% provine de la populaţie.
În municipiul Brăila colectarea deşeurilor menajere se efectuează în mod organizat prin intermediul a trei operatori de salubritate : S.C. ECO S.A., S.C. BRAI-CATA S.R.L., S.C. R.E.R. ECOLOGIC SERVICE S.R.L. care au în dotare următoarele mijloace de colectare şi transport al deşeurilor:
1. SC ECO SA – europubele 240 l - 400 buc; Eurocontainer 1100 l – 140 buc; eurocontainer 3800 l – 70 buc; europubelă 1200 l – 180 buc; 30 containere tip iglu cu un volum de 1500 l, pentru colectarea selectivă; autogunoiere compactoare 10 m3 – 1 buc.; autogunoiere compactoare 8 m3 – 2 buc.; autogunoiere compactoare 12 m3 – 2 buc.; autogunoiere compactoare 14 m3 – 2  buc.; autotransportoare cu container 3,8 m3 -  1 buc.
2. SC BRAI -  CATA SRL – pubele 240 l – 4850 buc; eurocontainere 1100 l – 21buc; container metalic de 1100 l – 275 buc; container metalic de 4000 l – 27 buc.; pentru colectarea selectivă 90 containere tip clopot, cu un volum de 2500 l pentru fiecare container;  autogunoiere - 12 buc cu o capacitate de 15 m3; autotransportoare 1 buc;
3. SC RER ECOLOGIC SERVICES SRL - europubele 240 l – 216 buc; eurocontainere din metal 1100 l - 104 buc; eurocontainer din plastic 1100 l – 129 buc; container de 7000 l – 10 buc; container de 1800 l – 10 buc; container de 2400 l – 2 buc; autogunoiere 6 buc; autotransportoare cu container 7 mc -  1 buc.; îcărcător frontal – 2 buc.
 
În oraşele Ianca şi Însurăţei colectarea şi transportul deşeurilor de la populaţie se realizează prin Direcţia Serviciilor Publice Ianca şi respectiv Serviciul Public Local de Salubritate Însurăţei. În oraşul Făurei, aceste servicii sunt prestate de SC Faursal Serv SRL Făurei (prin contract de delegare gestiune) .
La nivelul anului 2015, 33 comune din judetul Brăila au incheiate contracte de servicii de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare. 
În celelalte localităţi din mediul rural, datorită faptului că în iulie 2009 au fost închise toate platformele neorganizate unde se depozita gunoiul menajer, a apărut necesitatea identificării unei soluţii pentru colectarea deşeurilor, până la punerea în funcţiune a sistemului judeţean de management integrat al deşeurilor (SMID).
În acest sens, de la sfârşitul anului 2010 s-au amenajat 8 puncte de colectare zonale  (tabel VII.1.1.5 ) la care sunt arondate câte 2 până la 9 comune.  
Colectarea deşeurilor menajere şi transportul până la punctul de colectare se organizează de către fiecare Unitate Administrativ Teritorială în parte. Astfel colectarea se realizează prin: 6 operatori de salubritate care operează numai în zona rurală, 2 operatori care deservesc şi municipiul Brăila sau prin servicii proprii de salubrizare organizate de administraţia publică locală, astfel încât toate localităţile beneficiază de servicii de salubrizare.
Deşeurile menajere colectate în saci de plastic de la gospodăriile din localităţile rurale sunt transportate la punctele de colectare, unde sunt stocate temporar în containere metalice de mare capacitate (32 mc / 11 t). Transportul este realizat cu ajutorul unui cap tractor cu sistem de încărcare – descărcare – basculare cu cârlig echipat cu containere metalice de capacitate mare.După umplere containerele sunt transportate de către S.C. RECORWOOD S.R.L. (prin contract de delegare a gestiunii prin concesiune a serviciului de transport încheiat cu ADI  ECO DUNĂREA" Brăila) la depozitul Muchea pentru eliminare. Containerele vor fi integrate ulterior în sistemul noilor investiţii şi vor deservi localităţile din Insula Mare a Brăilei precum şi municipiul Brăila pentru deşeurile din parcuri şi grădini care vor fi compostate. 
Soluţia implementată a fost dimensionată astfel încât să asigure un grad de acoperire cu servicii de salubritate de 100% în mediul rural, dar cu caracter temporar, reprezentand o soluţie de tranziţie până la darea în exploatare a investiţiilor SMID proiectate.
 
Tabel VII.1.1.6 Rețeaua de puncte de colectare a deşeurilor menajere din mediul rural în anul 2014
Nr.
crt. Punctul de
colectare Comune arondate Distanţa de la punctul de colectare la depozit Muchea(km) Numărul de
locuitori
deserviți
1. Bărăganu Bărăganu, Victoria, Roșiori, Dudești, Ciocile 80 16413
2. Cireșu Cireșu, Ulmu. Zăvoaia 107 10386
3. Jirlău Jirlău, Galbenu, Vișani 97 9045
4. Măxineni Măxineni, Salcia Tudor, Scorțaru Nou, Frecăței, Mărașu, Grădiștea, Racovița, Romanu, Gemenele
18
19210
5. Movila Miresii Movila Miresii, Râmnicelu, Tudor Vladimirescu, Șuțești 38 13285
5. Surdila Găiseanca Surdila Găiseanca. Mircea Vodă 60 5861
7. Traian Traian, Unirea, Bordei Verde 35 8640
8. Tufești Tufești, Viziru, Stăncuța, Berteștii de Jos, Tichilești, Gropeni 50 25798
 
Tabel VII.1.1.7 Evoluția cantităților de deșeuri menajere și asimilabile colectate în județul Brăila în perioada 2009-2014
ANUL DEȘEURI MENAJERE ȘI ASIMILABILE COLECTATE
T O T A L
[tone] URBAN
[tone] RURAL
[tone]
2009 48570,00 78570,00 0,00
2010 59488,30 55789,30 3699,00
2011 50712,50 46294,50 4418,00
2012 49271,00 46846,00 2425,00
2013 53807,00 49656,21 4150,82
2014 46898,00 44322,25 2549,75
 
Fig VII.1.1.7 Evoluția cantităților de deșeuri menajere și asimilabile colectate în județul Brăila în perioada 2008-2014 
Tabel VII.1.1.8 Evoluția cantităților de deșeuri provenite din servicii municipale în perioada 2009-2014
ANUL T O T A L
[tone]
2009 18089
2010 14279
2011 14072
2012 16711
2013 18827
2014 18595
 
Fig. VII.1.1.8 Evoluția cantităților de deșeuri provenite din servicii municipale
 
 
Deşeuri din constructii şi demolări 
Legea 211/2011 privind regimul deşeurilori impune ca obligaţie producătorilor de deșeuri și autorităţilor administraţiei publice locale valorificarea deşeurilor nepericuloase provenite din activităţi de construcţie şi demolări. Mai mult, ținta stabilită pentru anul 2020 este atingerea unui nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială, inclusiv operaţiuni de umplere rambleiere care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantităţilor de deșeuri generate. Pentru lucrări de umplere/terasare se pot folosi numai deşeurile nepericuloase sortate. 
În municipiul Brăila, aceste deşeuri au fost valorificate ca material de umplutură pe diferite terenuri stabilite de către Primăria Brăila iar în oraşele Ianca şi Făurei se utilizează spaţii de stocare temporară până la valorificare neexistând la ora actuală instalaţii adecvate pentru sortare/tratare/reciclare.
Tabel VII.1.1.9 Evoluția cantităților de deșeuri provenite din construcții și demolări
ANUL T O T A L
[tone]
2009 12790
2010 10853
2011 10051
2012 4990
2013 4467
2014 30515
 
Fig. VII.1.1.9 Evoluția cantităților de deșeuri provenite din construcții și demolări
 
 
 
Tabel VII.1.1.10 Evoluția cantităților de deșeuri municipale generate și necolectate
 
ANUL T O T A L
[tone] URBAN
[tone] RURAL
[tone]
2009 39925.53 23715.83 16209.71
2010 33424.13 22509.87 10914.26
2011 12100.81 12032.53 68.28
2012 6644.11 6094.47 549.64
2013 7487.94 7262.81 225.13
2014 10113.46 7695.11 2418.34
 
Fig VII.1.1.10 Evoluția cantităților de deșeuri municipale generate și necolectate
 
 
 
Tabel VII.1.1.11 Evoluția gradului de acoperire cu servicii de salubritate pentru deservirea populaţiei
 
ANUL T O T A L
[ % ] URBAN
[ % ] RURAL
[ % ]
2009 49,13 69,17 11,90
2010 58,26 67,63 40,85
2011 80,24 70,36 96,60
2012 93,67 91,88 96,96
2013 92.26 88.75 98.70
2014 87.10 87.90 85.90
 
Fig.  VII.1.1.11. Evoluția gradului de acoperire cu servicii de salubritate pentru deservirea populaţiei
 
 
 
Colectarea selectivă și reciclarea deșeurilor
În conformitate cu prevederile Legii 211/2011 privind deșeurile, art. 17, alin1) “ utoritățile administrației publice locale au obligația ca, începând cu anul 2012, să asigure colectarea separată pentru cel puțin următoarele tipuri de deșeuri: hârtie, metal, plastic și sticlă.”
Pentru a reduce cantităţile de deşeuri care trebuie eliminate prin depozitare, având în vedere şi dificultăţile practice create prin sistarea depozitării pe depozite neconforme (depozitul Ianca și spațiile neecologice de depozitare rurale) autorităţi publice locale au implementat diverse soluții pentru  colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile, recurgând, în unele cazuri şi la selectarea din amestec a acestora. Colectarea selectiva la sursă a deşeurilor menajere de la populaţie se realizează încă în mică măsură. Prin diverse proiecte implementate anterior anului 2014 în localitățile din județul Brăila s-au asigurat și dotări necesare pentru colectare selectivă, respectiv europubele sau containere, amplasate în special în cartierele de blocuri sau în unele spații publice din cartiere (piețe, parcuri).
Orașele Făurei și Însurăței au implementat în perioada 2008-2009 proiectele PHARE “Reabilitarea sistemului de colectare şi transport a deşeurilor şi extinderea sistemului de colectarea selectivă în oraşul Făurei, judeţul Brăila” și respectiv “Implementarea unui sistem de management al deşeurilor în oraşul Însurăţei şi satele componente”  prin care. Pentru anul 2014, pentru aceste localități procentul de deșeuri colectate selectiv din deșeurile generate reprezintă 1,14 % (Făurei) și 2,15 % (Însurăței).
Ca urmare, situația containerelor este prezentată în tabelul VII.1.1.12 : Brăila 198, Ianca 38, Făurei 240, Însurăței 120 (total 596 containere). Cantitatea total colectată și valorificată a fost de 66,7 t :
Tabel VII.1.1.12 Dotări de colectare selectivă a deşeurilor municipale - 2014
Localitatea Fracţii de deşeuri colectate selectiv Număr containere pe tip de deşeu Cantitate colectată
t Cantitate valorificată
t
Brăila PET / plastic 86 buc 3,0 3,0
hârtie şi carton 85 buc 32 32
Sticlă 27 buc 12 12
Ianca
PET / plastic 28 buc 3,7 3,7
hârtie şi carton 10 buc 0,6 0
Făurei
PET / plastic 120 buc 7,5 7,5
hârtie şi carton 120 buc 2,8 2,8
Însurăţei PET / plastic 60 buc 3,3 3,3
hârtie şi carton 60 buc 2,4 2,4
Total județ Hartie/carton 275 37,8 37,2
PET / plastic 296 17,5 17,5
Sticla 27 12 12
 
Gradul de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile de la populaţie este destul de scăzut. În vederea creşterii cantităţilor de deşeuri colectate, se impune realizarea periodică de campanii de conştientizare a populaţiei în care să se promoveze sistemul de colectare selectivă a deşeurilor.
Deşeuri biodegradabile
O componentă majoră a deşeurilor municipale o reprezintă deşeurile biodegradabile (deşeurile organice care pot fi descompuse de către microorganisme). Din cauza poluării generate de descompunerea acestor deşeuri în depozite (în special emisia de gaze cu efect de seră şi levigat), se impune reducerea treptată a cantităţilor eliminate prin depozitare, astfel încât, în anul 2016 doar 35% din cantitatea de deşeuri biodegradabile eliminată în anul 1995 să mai poată fi depozitată.
 
Tabel VII.1.1.13 Evoluția cantităților de deșeuri biodegradabile depozitate
 
1995 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Cantitatea de deşeuri biodegradabile depozitată [ t ] 82763,73 41152,29 28746,56 29037,59 30916,015 52433,29 49282,29
Cantitatea de deşeuri biodegradabile depozitată față de 1995 [ % ] 49,72 
[ % ] 34,73 
[ % ] 35,08 
[ % ] 37,35
[ % ]
63,35
[ % ] 59,54
[ % ]
Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile generate faţă de 1995 [ % ] 50.28 
[ % ] 65,27 
[ % ] 64,92 
[ % ] 63,65
[ % ] 36,65
[ % ] 40,46
[ % ]
 
Conform Legii 211/2011, privind regimul deşeurilor, biodeşeurile sunt deşeuri biodegradabile provenite din grădini şi parcuri, deşeurile alimentare sau cele provenite din bucătăriile gospodăriilor private, restaurantelor, firmelor de catering ori din magazine de vânzare cu amănuntul, compatibile cu deşeurile provenite din unităţile de prelucrare a produselor alimentare.
Aceste deşeuri reprezintă un procent de aprox. 60% din cantitatea de deşeuri municipale în mediul urban şi 80% din cantitatea de deşeuri generată în mediul rural.
Soluţiile de recuperare/reciclare şi reducere a materiilor biodegradabile depozitate care se pot aplica sunt :
- compostarea (degradarea aerobă);
- degradarea anaerobă cu producerea şi colectarea de biogaz;
- tratare mecano - biologică (degradare aerobă) cu producere de deşeuri stabilizate, depozitabile
Compostarea deşeurilor menajere este o alternativă viabilă la incinerarea sau depozitarea deşeurilor după operaţia de separare. Este bine cunoscut faptul că materialele care ridică probleme în depozitele de deşeuri sunt deşeurile organice (biodegradabile), care prin transformare degajă metan ce contribuie la încălzirea globală, răspândesc mirosuri neplăcute şi acizi care devin toxici contaminând terenul şi apele subterane. Compostarea elimină aceste materiale organice din depozite şi este un proces mai ieftin şi mai ecologic decât incinerarea.
În municipiul Brăila nu se face o colectare separată a materialului biodegradabil, dar în mediul rural populaţia practică metode de reutilizare în gospodăriile proprii.
În anul 2006 Consiliul Judeţean în cadrul programului Phare CES 2004 a obţinut finanţare pe proiectul Staţie de compostare deşeuri biodegradabile oraş Ianca, obiectiv prevăzut în Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor. Scopul realizării staţiei este transformarea în îngrăşământ agricol a gunoiului de grajd provenit din gospodăriile oraşului Ianca şi ale localităţilor arondate, respectiv Perişoru, Berlescu, Târlele Filiu, Oprişeneşti şi Plopu. Deşeurile biodegradabile se colectează de la ţăranii care cresc animale şi se depozitează pe o platformă betonată, cu capacitatea de 17.000 metri cubi. Pentru colectarea gunoiului de grajd, în fiecare gospodărie, s-au amplasat europubele speciale. S-a achiziţionat un camion special pentru colectarea şi transportul deşeurilor biodegradabile. Acest proiect a fost realizat şi funcţionează din decembrie 2008. Capacitatea de depozitare a Staţiei de compost este de 17.000 m3 deşeu biodegradabil, rezultând o cantitate de peste 5.000 tone de compost/ciclu de productie (6 luni), din care un procent de peste 50% poate fi valorificat ca fertilizator agricol de către fermele locale, iar 50% este oferit populaţiei pentru fertilizarea terenurilor, proporţional cu cantitatea de gunoi de grajd predată.
În cadrul stației de compostare de la Ianca, în anul 2014 au fost procesate aprox. 1700 t de deșeuri biodegradabile rezultate din gunoiul de grajd și a fost obținut aprox. 720 t de compost.
 
Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale
În prezent, la nivelul judeţului nu există instalaţii de tratare mecano - biologică, fermentare anaerobă sau instalaţii de incinerare pentru deşeuri municipale. Cu excepţia a unei stații de compostare a gunoiului de grajd din localitatea Ianca, în judeţul Brăila nu există infrastructura specializată pentru tratarea deşeurilor. În orașul Însurăței deșeurile menajere colectate sunt sortate manual pe o platforma de stocare temporară, înainte de a fi depozitate. Cantitatea de material sortată în anul 2014 a fost foarte mică: 2,38t hârtie și carton,  3,17t PET / plastic și, 0,35t metal.Colectarea deşeurilor de hârtie, metal, mase plastice, în vederea reciclarii, se realizează în principal prin puncte de colecătre autorizate. Acestea primesc materiale separate de la colectori neautorizati, de la persoane private sau direct de la cei ce desfasoara activitati comerciale. Deşeurile colectate sunt predate către agenţii economici valorificatori. Valorificarea deşeurilor se realizează, în general, pentru deşeurile de mase plastice, metale, hârtie şi carton, anvelope, acumulatori, etc. Agenţii economici care colectează şi tratează deşeuri reciclabile sunt dotate cu prese de balotare, cântare, instalaţii de prelucrare pentru deşeuri din mase plastice, bascule pod electronice, macarale, truse tăiere, măcinatoare electrice.Valorificarea finală se realizează în fabrici unde sunt produse materiale noi precum hârtie - carton.
Gestionarea deşeurilor periculoase din deşeurile municipale    
Conform Planului Județean de Gestionare a Deșeurilor estimarea privind cantităţile specifice de deşeuri menajere periculoase, se bazează pe date din Germania (3 kg/persoană pe an) şi Irlanda (2.5 kg/persoană pe an). Se estimează că în zonele urbane rata de generare ar fi similară cu cea din Irlanda, de aproximativ 2,5 kg/persoană pe an, iar pentru regiunile rurale ar trebui să fie considerabil mai mică şi anume 1,5 kg/persoană pe an, prin reducerea cantităţii de produse fitosanitare utilizate.
Tabel VII.1.1.14 Cantitate de deşeuri menajere periculoase estimate în județul Brăila în anul 2013
Deşeuri specifice generate locuitori X Kg/ locuitor Cantitate totală de deşeuri t/an
Urban 194025 2.5 485,06 
Rural 118064 1.5 177,09 
Total Judeţ 312089 662,15 
 
Neexistând facilităţile pentru colectare selectivă, colectarea componentelor periculoase din deşeurile municipale nu se realizează. La ora actuală cea mai mare parte dintre acestea ajung fie la canalizare, fie pe depozitele de deşeuri, unde pot îngreuna procesul de descompunere, tratarea levigatului şi pot cauza poluarea gravă a apelor subterane. Din cauza naturii lor chimice, astfel de deşeuri sunt otrăvitoare sau iritante pentru om, pot exploda, sau pot lua foc, pot coroda metalele cu care vin în contact. Uleiul de motor, antigelul, vopselele, diluanţii, pesticidele, bateriile, detergenţii, medicamentele expirate, unele deşeuri electronice şi electrocasnice, deşeuri cu caracter infecţios, sunt câteva exemple de produse care ajung în deșeurile menajere și care pot conţine chimicale toxice, solvenţi, metale grele, produse petroliere, ceea ce le imprimă un caracter periculos. Sunt necesare campanii prelungite de conştientizare a publicului în legătură cu riscurile acestor deşeuri pentru mediu şi sănătatea umană. La început, eficienţa de colectare separată a deşeurilor periculoase va fi destul de scăzută şi va creşte doar prin educaţie continuă.
Eliminarea deşeurilor municipale
Ca urmare a gradului redus de colectare selectivă a deşeurilor municipale şi inexistenţei instalaţiilor pentru tratarea deşeurilor municipale, aprox. 88% din cantităţile generate sunt eliminate iar principala modalitate de eliminare a deşeurilor menajere şi asimilabile acestora este depozitarea.
În judeţul Brăila funcţionează două depozite de deşeuri municipale, unul conform situat în localitatea Muchea, administrat de SC Tracon SRL Brăila şi unul neconform situat în localitatea Făurei, administrat de Direcţia Serviciilor Publice Făurei, programat să sisteze depozitarea în anul 2017.
Depozitul Muchea funcţionează din anul 2002, deservind practic tot judeţul, excepţie făcând localităţile Făurei şi Ianca. Suprafaţa totală proiectată a depozitului este de 18.08 ha. În luna noiembrie 2013 s-a considerat atinsă capacitatea maximă de depozitare, s-a sistat depozitarea în celula nr. 1 și s-a pus în funcțiune celula nr. 2 a cărei construcția a fost finalizată din trim. III 2010. În paralel s-au demarat lucrările de acoperire provizorie a celului nr. 1.  Depozitul a fost proiectat să funcţioneze până în anul 2026. Cantitatea de deşeuri colectată de la populaţie şi eliminată anual pe acest depozit este prezentată în tabelul următor:
Tabel VII.1.1.15 Cantitatea de deşeuri eliminată în depozite ecologice
Denumire depozit Operator Cantitatea de  deșeuri depozitată
2009 2010 2011 2012 2013 2014
Muchea SC TRACON SRL
66020
62246
62837
72687
80642
76870
 
 
Fig. nr. VII.1.1.15 Cantitatea de deşeuri eliminată în depozite ecologice
 
 
 
Depozitul Făurei are o suprafaţă de 1.5 ha şi o capacitate de 33000 mc cu un grad de umplere de peste 95%.
Tabel VII.1.1.16 Deşeuri municipale depozitate în depozite urbane neconforme 
Denumire depozit Operator Cantitatea de deşeuri depozitată
2011 2012 2013 2014
Făurei Direcţia Serviciilor Publice Făurei 627 295 128,45 120,13
 
Fig VII.1.1.16  Deşeuri municipale depozitate în depozite urbane neconforme 
 
 
 
În localitatea Ianca a funcţionat un depozit neconform care a sistat activitatea la 16 iulie 2009 iar lucrările de închidere sunt au fost preluate pe lista investiţiilor din Masterplan deşeuri. Consliul Local Ianca a încheiat contract pentru depozitarea deşeurilor menajere și asimilabile la platforma ecologică Gălbinaşi din judeţul Buzău.
VII.1.2 Generarea şi gestionarea deşeurilor industriale
Deşeurile industriale rezultă în urma desfăşurării diferitelor activităţi economice. Pot avea caracter periculos sau nepericulos. Cantităţiile de deşeuri de producţie generate sunt inconstante de la an la an, datorită variaţiei activităţii generatoare de deşeuri, a retehnologizării, a preocupării crescânde de a minimiza cantitatea de deşeuri generată. 
Evidenţa şi gestiunea deşeurilor industriale revine în sarcina agentului economic generator. Generatorii de deşeuri industriale îşi gestionează prin mijloace proprii sau prin contracte încheiate cu operatori economici specializaţi şi autorizaţi conform legii, valorificarea sau eliminarea prin depozitare/incinerare a deşeurilor produse. 
Monitorizarea agenţilor economici care generează deşeuri de producţie se realizează lunar, semestrial sau anual în conformitate cu prevederile HG 856/2002, ale Legii 211/2011 privind regimul deşeurilor şi ale autorizaţiei de mediu. Cantităţiile de deşeuri de producţie generate anual sunt înregistrate şi raportate de către agenţii economici şi pe baza chestionarelor de anchetă statistică pe baza cărora se realizează ancheta statistică prin așa numita aplicație „MEDIUS”, pentru inclusiv anul 2011 și în aplicația electronică SIM-SD-Statistica deșeurilor începând cu datele aferente anului 2012. La nivel naţional se procedează la validarea acestor date, constituindu-se astfel baza de raportare a datelor către EUROSTAT.
 
Tabel VII.1.2.1 Deşeuri generate pe activităţi economice
Activitate economică Cantitate generată
2013
[ t ] Cantitate generată
2014
[ t ]
Industria metalurgică 3080.86 1552,33
Industria constructoare de mașini 8349.96 7329,67
Industria uşoară 245,74 269,36
Zootehnie 12175,32 3845,30
Industria alimentară 31,83 41,45
Industria energetică 823,29 502,06
Industria construcţiilor navale 6005,20 8200,15
Industria extractivă 20,46 3041,54
Comerţ 1014,38 2398,11
Altele 244,44 26907,61
 
Deşeurile generate de operatorii economici sunt depozitate temporar în vederea valorificării sau eliminării. La sfârşitul anului 2014 în Brăila nu existau stocuri semnificative de deşeuri de producţie în cadrul societăţilor generatoare, acestea fiind eliminate pe parcursul anului.      
 
Tabel VII.1.2.2 Deşeuri de producţie generate şi valorificate 
 
Anul Cantităţi generate
[ t ] Cantităţi valorificate 
[ t ] Cantităţi eliminate 
[ t ]
Stoc
[ t ]
2013 41701,19 23270,49 7582,88 1138,14
2014 81267,62 44230,79 8020,17 1836,64
 
 
Generarea deşeurilor de producţie periculoase
 
Principala categorie de deşeuri periculoase generate pe teritoriul judeţului Brăila este cea rezultată din activitatea de foraj şi extracţie petrol (şlam) desfăşurată de SNP PETROM SA Sucursala Brăila care desfășoară  activități de extracţie ţiţei pe structurile: Jugureanu -Padina; Lişcoteanca; Stăncuţa; Bordei Verde şi Oprişeneşti.  
Tabel VII.1.2.3 Deşeuri de producţie periculoase din industria extractivă
Judeţ Cantităţi generate 
[ t ] Cantităţi valorificate 
[ t ] Stoc
 
[ t ]
Brăila 3041,54 3019,06 22,48
 
Pentru transportul deşeurilor periculoase în anul 2015 au fost validate şi aprobate 237 formulare de aprobare transport deşeuri periculoase în conformitate cu prevederile HG 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase pe teritoriul României, majoritatea fiind realizate de SC Setcar SA Brăila şi OMV Petrom. S-au înregistrat în baza de date 711 formulare de expediţie/transport substanţe periculoase și s-au făcut raportările trimestriale solicitate de ANPM.
 
Eliminarea deşeurilor de producţie
Deşeurilor de producţie nepericuloase, provenite de la operatorii economici, asimilabile cu cele menajere sunt eliminate la depozitul ecologic Muchea al SC Tracon SA Brăila. Astfel, în anul 2014 au fost depozitate 11594,34 t de astfel de deşeuri. Celelalte tipuri de deşeuri nepericuloase care nu pot fi acceptate la depozitul ecologic Tracon sunt predate spre valorificare sau eliminare la operatorii economici autorizaţi.
 
Eliminarea deşeurilor de producţie periculoase 
În județul Brăila nu există depozite de deşeuri industriale periculoase în operare. În astfel de instalații au fost eliminate deşeurile de şlam petrolier însă au sistat activitatea la sfârşitul anului 2006 conform calendarului de închidere a depozitelor de deşeuri periculoase din industria extractivă a petrolului, prevăzut de HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor. Cele două bataluri sunt situate în localitatea Oprişeneşti (unul nou ecologic și unul vechi). Batalul nou s-a desfiinţat și s-a finalizat proiectul de umplere și remediere. La batalul vechi au fost procesate deșeurile însă nu au fost încă reglementate lucrările de remediere. 
Pentru tratarea deşeurilor cu conţinut de produse petroliere, funcționează din 2010 o staţie de bioremediere în localitatea Oprişeneşti administrată de OMV Petrom. Deşeurile ce pot fi tratate în staţia de bioremediere sunt: sol rezultat din lucrări de dezafectare/decontaminare, din contaminări accidentale (scurgeri de ţiţei), sediment din procesarea mecanică a şlamului petrolier şi alte deşeuri cu conţinut de substanţe periculoase din constrcţii şi demolări. Tratarea constă în biodegradarea aerobă iar materialul bioremediat poate fi folosit pentru umpluturi în lucrări de excavaţii din care a fost preluat solul contaminat iar cel ce nu se încadrează în limitele stabilite de Ord. 757/1997 se elimină pe un depozit de deşeuri nepericuloase. 
În judeţul Brăila există numai instalaţii de incinerare pentru deşeuri nepericuloase de origine animală provenite din zootehnie şi de la instalaţiile de procesare carne: trei incineratoare aferente unor ferme și alte trei instalații care deservesc linia de prelucrare carne . Acstea incinerează deci numai deșeurile proprii.
 
    VII.1.3 Fluxuri speciale de deşeuri
         VII.1.3.1 Deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE)
  În prezent, deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE) sunt considerate a fi unele dintre categoriile de deşeuri cu cea mai rapidă creştere. DEEE conţin o serie de substanţe periculoase care sunt în acelaşi timp şi materiale valoroase. Reglementările în vigoare stabilesc măsuri pentru a reduce generarea de DEEE şi pentru a spori gradul de colectare, reutilizare, reciclare şi valorificare prin responsabilizarea producătorului. 
Gestionarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice intră sub incidenţa Directivei 2002/96/CE a Parlamentului şi Consiliului European din 27 ianuarie 2003 care a fost transpusă în legislaţia românească prin OUG nr. 5/2015 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice Aceasta are ca obiectiv prevenirea producerii deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, precum şi reutilizarea, reciclarea şi alte forme de valorificare a acestora, astfel încât să se reducă volumul de deşeuri eliminate. 
Colectarea separată a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, recuperarea şi tratarea ulterioară într-un mod ecologic contribuie la reducerea impactului asupra mediului precum şi la o mai bună eficienţă a resurselor. 
Producătorii de echipamente electrice şi electronice trebuie să se înscrie în Registrul naţional al producătorilor de echipamente electrice şi electronice, care este gestionat de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, procedură care a demarat în anul 2006. Producătorii care nu deţin număr de înregistrare valabil nu pot introduce pe piaţă echipamente electrice şi electronice. La sfârşitul anului 2014 deţineau numere de înregistrare valabile 4 operatori economici producători / importatori de EEE, din judeţul Brăila.
Începând cu data de 31.12.2008 rata minimă de colectare trebuia să fie de cel puţin 4 kg DEEE/locuitor, fiind stabilite şi obiective de valorificare/reciclare a DEEE, pe tip de echipament.
 Pentru colectarea separată a DEEE şi atingerea obiectivelor naţionale de colectare, au fost înfiinţate puncte de colectare selectivă a acestor deşeuri. În acelaşi timp distribuitorii la furnizarea unui produs nou, la solicitarea cumpărătorului, sunt obligaţi să preia DEEE în sistem unul la unul, fără a solicita plata, în aceleaşi condiţii precum cele de livrare a produsului nou, dacă echipamentul este de tip echivalent şi a îndeplinit aceleaşi funcţii ca şi echipamentul nou furnizat.
Pentru anul 2015 în judeţul Brăila au funcționat 7 operatori economici autorizaţi pentru a desfăşura activitatea de colectare a DEEE:
Tabel nr. VII.1.3.1- 1 Agenţi economici autorizaţi pentru colectarea DEEE in judetul Braila:
Denumire operator economic Adresa punctului de colectare Acte de reglementare deţinute
S.C. Braicata SRL Brăila Brăila,  Calea Galați,  Km 6, lot 1, tel. 0239606008, persoana de contact: George Voiculeț Autorizatie de mediu, nr. 188 din 01.10. 2013, valabila 01.10.2018
SC Faursal Serv SRL Făurei Făurei,  str. Păcii, nr. 42
Autorizatia de mediu nr. 44 din 15.03.2011 valabilă 15.03.2021
SC Siremet SRL Sendreni judetul Galati - punct de lucru Brăila Braila, Sos. Brăila- Galați, Km. 12, tarlaua 73, parcela 379 persoana de contact Stoica Valeriu, tel. 0729155803 Autorizatia de mediu nr. 232 din  21.11.2013, valabila 12.11.2018
Asociatia Romana pentru Reciclare RoRec – Punct de  lucru  Braila BRAILA, str. Cimbrului nr. 41,  lot 2, persoana de contact: Dragos Gorun,  tel. 0751/302109 Autorizatia de mediu nr. 5 din 15.01.2014, valabila 15.01.2019
SC Recorwood SRL Maxineni Com.  Maxineni, str. Aleea Primaverii, nr. 21, jud. Braila, persoana contact: Ruse Robert, tel. 0742/353984 Autorizatia de mediu nr. 96 din 24.08.2010, revizuita la data de 05.02.2014, valabila 24.02.2020
Total Waste Management SRL Buzau – punct de lucru Braila BRAILA,str. Baldovinesti nr. 12, persoana contact: Bezdedeanu Rrazvan , tel. 720/770848 Autorizatia de mediu nr. 104 din 21.10.2014, valabila 21.10.2019
SC Recumed SRL Braila Braila, str. Rm. Sarat nr. 127, persoana de contact: Bordeianu Liliana, tel. 0728728419 Autorizatia de mediu nr. 255 din 24.12.2013, revizuita la data de 22.08.2014  valabila 24.12.2018
 
Asociatia ECOTIC Bucureşti organizaţie non-profit care preia responsabilităţile ce le revin producătorilor şi importatorilor de echipamente electrice şi electronice pentru realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare şi valorificare a DEEE a amplasat în Brăila 6 containere de  colectare  în perimetrul administrat de hipermarketuri, cantitatea colectată în 2015 fiind de190,07 tone DEEE din  care de la gospodarii 187,13tone și 2,94 tone din alte surse. Asociatia  ROREC a colectat individual 74,564t.
În tabelul de mai jos sunt redate cantitățile de DEEE colectate și trimise la tratare în anul 2015 de agenți economici autorizați pentru colectarea acestor deșeuri.
       Tabel nr. VII.1.3.1.- 2 Cantități de DEEE colectate în județul Brăila în perioada 2010-2015
Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Cantitatea de deșeuri DEEE colectată 8,13 114,32 108,81 30,75 106,75 288,8t
 
Figura nr. VII.I.3.1.-1 Cantități de DEEE colectate în județul Brăila în perioada 2011-2015
 
 
Totuși, cantităţile de DEEE colectate se situează  sub cele stabilite prin ţintele naţionale, fiind sub 4kg/locuitor/an.
 În judeţul Brăila nu există operatori economici autorizaţi pentru tratarea DEEE.
VII.1.3.2 Deşeuri de ambalaje 
Ambalajele implică o utilizare a resurselor şi de obicei au o durată de viaţă scurtă. Există impactul asupra mediului începând cu extracţia resurselor, producţia de ambalaje, colectarea deşeurilor de ambalaje şi tratarea acestora până la eliminarea lor. 
Deşeurile de ambalaje sunt prevăzute în reglementări naţionale specifice şi există ţinte specifice pentru reciclarea şi valorificarea lor. Informaţiile privind cantităţile de deşeuri de ambalaje generate oferă un indicator al eficienţei politicilor de prevenire a deşeurilor la nivel naţional.
În acest scop, în fiecare an, autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului realizează inventarul ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje pentru anul precedent, conform HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje cu modificările şi completările ulterioare şi a Ordinului nr. 794 din 6 februarie 2012 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje.
Inventarul cuprinde:
Operatorii economici, producători şi importatori de ambalaje de desfacere, producători/importatori de produse ambalate, precum şi cei care supraambalează produse ambalate;
Operatorii economici autorizaţi pentru desfăşurarea activităţii de colectare, reciclare sau valorificare a deşeurilor de ambalaje, comercianţii de deşeuri de ambalaje şi operatorii de salubritate care desfăşoară şi activitatea de colectare ca operator economic autorizat pentru colectarea deşeurilor de ambalaje;
Autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să transmită datele privind deşeurile de ambalaje colectate prin serviciul public de salubrizare a localităţii, în baza datelor furnizate de către operatorii serviciului de salubrizare care deservesc localitatea respectivă;
Implementarea noului Ordin privind procedura de raportare implică realizarea unei aplicații prin intermediul căreia trebuie introduse datele ce trebuie raportate. Această aplicație face parte din cadrul proiectului SIM (Sistem Integrat de Mediu) și permite introducerea datelor on-line direct de către operatorul economic. Aplicația  a fost implementată, operatorii economici s-au înscris în sistem și au făcut raportarea ”on-line” în baza de date creată de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului. Datele prezentate, sunt date statistice, înregistrate (introduse) în paralel de către agenția locală de mediu reprezentând cantitățile de ambalaje gestionate în anul 2014. Singurele date pe care le deținem sunt cele statistice privind raportorii care fac obiectul inventarului, precum și cantitățile de ambalaje gestionate. 
Astfel pentru anul 2014 au fost inventariaţi un număr de 110 operatorii economici care intră sub incidenţa legislaţiei menţionate, (dintre aceştia, 52 au predat responsabilitatea catre 6 operatori autorizaţi pentru preluarea responsabilităţii de realizare a obiectivelor de valorificare/reciclare) după cum urmează:
36 producători și importatori de ambalaje şi produse ambalate ;
6 producători de ambalaje; 
7 colectori de deşeuri de ambalaje;
6 operatori autorizaţi pentru preluarea responsabilităţii de realizare a obiectivelor de valorificare/reciclare;
Primariile Brăila, Ianca, Făurei şi Însurăţei.
 
Tabel nr. VII.1.3.2.1 Cantitatea de ambalaje colectate in județul Brăila
 
Anul Cantitatea de ambalaje colectată
[ t ]
2013 2640,87
2014 29370,71
 
Tabel nr VII.1.3.2.2 Deșeuri de ambalaje valorificate la nivel național 
Tip material 2010 2011 2012 2013 2014
[ t ] [ % ] [ t ] [ % ] [ t ] [ % ] [ t ] [ % ] [ t ] [ % ]
Sticlă 91031 56.78 83790 59.97 106192 66.26 73467 49.24 92088 55.97
Plastic 86945 30.93 120370 43.17 154778 51.93 158218 54.51 173084 51.39
Hârtie și carton 194751 73.22 199340 68.01 212648 70.16 239745 76.95 325139 83.79
Metal 36267 65.68 34410 62.30 32398 55.54 28732 52.81 36462 55.53
Lemn 62033 29.28 101950 45.20 102696 42.83 73886 29.71 89660 30.95
Altele 0 0.00 0 0.00 0 0.00 0 0.00 0 0.00
 
Tabel nr. VII.1.3.2.3  Deșeuri de ambalaje reciclate la nivel național 
Tip material 2010 2011 2012 2013 2014
[ t ] [ % ] [ t ] [ % ] [ t ] [ % ] [ t ] [ % ] [ t ] [ % ]
Sticlă 91031 56.78 83790 59.97 106192 66.26 73467 49.24 92088 55.97
Plastic 79391 28.24 112460 40.34 152852 51.29 149940 51.65 166279 49.37
Hârtie și carton 177636 66.78 191990 65.50 211698 69.84 232580 74.65 323767 83.43
Metal 36267 65.68 34410 62.30 32398 55.54 28732 52.81 36462 55.53
Lemn 38451 18.15 73390 32.54 98660 41.15 71902 28.92 77111 26.62
Altele 0 0.00 0 0.00 0 0.00 0 0.00 0 0.00
 
     VII.1.3.3. Vehicule scoase din uz (VSU) 
Gestiunea rațională a vehiculelor scoase din uz (VSU) prezintă o importanță majoră, deoarece autoturismele existente conţin materiale cum ar fi plumb, mercur, cadmiu, crom hexavalent şi alte substanţe nocive asupra mediului. În ceea ce priveşte greutatea, aproximativ trei sferturi din maşină sunt reprezentate din oţel şi aluminiu, care în mod normal trebuie reciclate. Restul, este reprezentat de materiale plastice, care sunt eliminate prin incinerare sau în depozitele de deşeuri. De asemenea autovehicule conţin substanţe lichide periculoase (antigel, lichid de frână, ulei, etc), care sunt nocive pentru mediu dacă nu sunt manipulate în mod corespunzător.
Contextul politicilor relevante de mediu: tinte si obiective 
Legea nr. 212/2015 privind modalitatea de gestionare a vehiculelor şi a vehiculelor scoase din uz este actul normativ prin care a fost transpusă în legislația națională Directiva 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz. Acest document: 
reglementează măsurile de prevenire a producerii de deşeuri provenite de la vehiculele scoase din uz şi reutilizarea, reciclarea, precum şi alte forme de valorificare a vehiculelor scoase din uz şi a componentelor acestora, în vederea reducerii cantităţii de deşeuri destinate eliminării. 
stabileşte măsuri pentru îmbunătăţirea din punct de vedere al protecţiei mediului a activităţilor agenţilor economici implicaţi în ciclul de viaţă al vehiculelor şi, în special, ale agenţilor economici direct implicaţi în tratarea vehiculelor scoase din uz. 
se aplică cu respectarea legislaţiei naţionale privind standardele de siguranţă, emisiile în atmosferă şi nivelul emisiilor de zgomot, precum şi cele referitoare la protecţia solului şi a apei. 
se aplică vehiculelor scoase din uz, inclusiv componentelor şi materialelor acestora, fără a se ţine seama de modul în care vehiculul a fost întreţinut sau reparat pe toată durata utilizării acestuia şi indiferent dacă acesta este echipat cu componente furnizate de producător sau cu alte componente a căror montare ca piese de schimb sau ca piese de înlocuire se realizează respectându-se reglementările naţionale în domeniu
Este de aşteptat ca numărul de vehicule scoase din uz să crească în mod semnificativ în România, acest lucru fiind justificat de tendinţa de creştere a numărului de vehicule scoase din uz din perioada 2005-2010, în care se observă iniţial o creştere ponderată, dar începând cu anul 2010-2011 creşterea a este semnificativă.
Există o reţea de companii comerciale, care desfăşoară operaţiuni de colectare, dezmembrare şi valorificare a VSU. La primirea vehiculului uzat, operatorul economic eliberează certificatul de distrugere pe baza căruia se realizează radierea vehiculului, precum şi o notă în care se menţionează părţile componente lipsă.
În judeţul Brăila sunt autorizaţi: 5 operatori economici pentru colectare VSU : SC Miorița Com SRL, SC APAN Auto SRL, SC APAN Motors SRL, SC Autobulserv SRL și SC Corsani  SRL. Dintre aceștia , 3 operatori sunt autorizați și pentru tratare (dezmembrare) VSU: SC Miorița Com SRL, SC Autobulserv SRL și SC Corsani  SRL.
Numărul total de vehicule scoase din uz, colectate şi tratate în anul 2014, a fost de 290 unităţi (tabel nr. VII.1.3.3.-1) . 
 
Tabel nr. VII.1.3.3.-1 VSU colectate si tratate in perioada 2005-2014 in judetul Brăila
 Anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
VSU colectate si tratate 134 238 391 508 485 2376 1838 607 98 290
 
Figura VII.1.3.3.-1 VSU colectate si tratate in perioada 2005-2014 in judetul Braila
 
 
Programul de reînnoire a parcului auto, desfăşurat în România (programul Rabla) este finanţat prin Administraţia Fondului pentru Mediu. Principalul deşeu valorificat rezultat din dezmembrarea vehiculelor colectate, a fost cel metalic. Celelalte părţi componente au fost fie valorificate către societăţi autorizate (de ex. acumulatori uzaţi, sticlă, ulei uzat, anvelope, componente mari de plastic), fie eliminate prin co-incinerare.
Tabel nr. VII.1.3.3.- 2 Cantităţi VSU colectate prin Programul de reînnoire a parcului auto”Rabla”
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Vehicule scoase din uz colectate (numar/an) 134 238 391 508 485
2376
1838
607
 
98
 
 
VII.1.4.Impacturi şi presiuni privind deşeurile
Toate activităţile implicate în sistemul de gestionare a deşeurilor, respectiv de colectare, transport, tratare, valorificare, eliminare şi dezafectare a infrastructurii aferente pot avea un impact negativ asupra mediului dacă nu sunt respectate normativele ce stabilesc condiţiile de gestionare ecologică.
Deşeurile industriale constituie surse de risc pentru sănătate datorită conţinutului lor în substanţe toxice precum metale grele (plumb, cadmiu), pesticide, solvenţi, uleiuri uzate. Problema cea mai dificilă o constituie materialele periculoase (inclusiv nămolurile toxice, produse petroliere, reziduuri de la vopsitorii, zguri metalurgice) dacă sunt depozitate în comun cu deşeuri solide orăşenești. Aceasta situaţie poate genera apariţia unor amestecuri şi combinaţii inflamabile, explozive sau corozive.
Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri municipale şi industriale, în ordinea în care sunt percepute de populaţie, sunt:
modificări de peisaj şi disconfort vizual; 
poluarea aerului; 
poluarea apelor de suprafaţă; 
modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile învecinate. 
Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care în termenii conceptului de “dezvoltare durabilă”, se întinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se însumează perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (15-30 ani), refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani).
Astfel, colectarea, stocarea şi transportul pot fi surse generatoare de emisii poluante pentru atmosferă, sol şi implicit pentru sănătatea oamenilor. Actualele practici utilizate în managementul deşeurilor urbane (colectare, transport, depozitare, etc), sunt încă necorespunzătoare, generând un impact negativ asupra factorilor de mediu şi facilitând înmulţirea şi împrăştierea agenţilor purtători de microbi.
Î n prezent, în România, eliminarea deşeurilor urbane se face aproape excusiv prin depozitare, cu excepţia unui procent de circa 3% (reprezentat mai ales de deşeurile comerciale) care se valorifică. Această situaţie se datorează în mare parte şi necunoaşterii compoziţiei actuale a deşeurilor urbane care a făcut să perpetueze depozitarea ca unică formă de eliminare. Depozitarea este însă soluţia aflată la nivelul cel mai de jos al ierarhiei opţiunilor de eliminare a deşeurilor.
Impactul asupra mediului este ireversibil. Perioadele de timp pentru descompunerea deşeurilor depozitate variază în funcţie de compoziţia fiecărui tip de deşeu astfel:
pentru hârtie şi carton – 3 până la 12 luni, 
pentru deşeuri biodegradabile din hrana vegetală – 3 luni, 
pentru ambalajele din sticlă – 1000 ani, 
pentru ambalajele din plastic tip PET – 100 până la 1000 ani, 
dozele din aluminiu – 10 până la 100 ani, 
textilele – 1 până la 7 ani, etc.
În termeni de biodiversitate, un depozit de deşeuri înseamnă eliminarea de pe suprafaţa afectată acestei folosinţe a unui numar de 30 - 300 specii / ha, fără a considera şi populaţia microbiologică a solului. În plus, biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică în sensul că:
în asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate; 
unele mamifere, păsări, insecte părăsesc zona, în avantajul celor care îşi găsesc hrana în gunoaie (şobolani, ciori). 
Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate în timp la durata exploatării depozitului, reconstrucţia ecologică realizată dupa eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial, evoluţia biosistemului fiind ireversibil modificată. Terenurile ocupate de depozitele de deşeuri sunt considerate terenuri degradate, care nu mai pot fi utilizate în scopuri agricole.
Datorită implicaţiilor deosebite pe care le are depozitarea în poluarea solului şi subsolului s-a impus sistarea depozitării pe depozitele neconforme de deşeuri municipale şi industriale. Ca urmare există un singur depozit neconform de deșeuri municipale în operare care este planificat să sisteze activitatea în anul 2017.
În ceea ce priveşte industria de foraj şi extracţie a petrolului deşeurile din acest domeniu sunt periculoase pentru om şi mediu. Depozitarea necontrolată duce la poluarea solurilor şi a apelor subterane. Un astfel de exemplu este batalul vechi de şlam petrolier de la Oprişeneşti, depozit neconform, unde s-a sistat depozitarea în anul 2006 dar amplasamentul este încadrat în lista siturilor contaminate. Pe lângă lucrările specifice de dezafectare sunt necesare lucrări de decontaminare pentru sol şi apa freatică. Urmează a se realiza un program de ecologizare deoarece în urma investigaţiilor s-a identificat contaminarea solului. 
Eliminarea deşeurilor menajere din mediul rural pe terenuri neamenajate a fost sistată la 16 iulie 2009 însă depozitările necontrolate nu au dispărut în totalitate. Aproximativ 80% din compoziţia deşeurilor care erau eliminate pe platformele rurale era reprezentată de dejecţiile de la animalele crescute în gospodăriile populaţiei.
 
Măsuri aplicate de către autorităţile administrației publice locale și județene pentru îmbunătăţirea managementului deşeurilor 
 
Prin implementarea prevederilor legale în activitatea curentă a agenţilor economici şi a administraţiilor publice locale, se preconizează că impactul gestionării deşeurilor asupra mediului şi sănătăţii umane se va reduce semnificativ.Obiectivul general al Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor este dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere economic şi care să asigure protecţia sănătăţii populaţiei şi a mediului.Aplicarea unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor implică schimbări majore ale practicilor actuale. În prezent priorităţile în gestionarea deşeurilor nu sunt în conformitate cu prevederile legislative care stabilesc următoarea ierarhie:
prevenirea( minimizarea cantităţilor generate);
pregătirea pentru reutilizare;
reciclarea;
alte operaţiuni de valorificare, de exemplu valorificarea energetică;
eliminarea (depozitarea).
 
Planul Judetean de Gestionare a Deşeurilor (PJGD) 
Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor (PJGD) aprobat în 2009 a prevăzut:
precolectare aport individual la platforme comune pe 4 fracții- colectarea deşeurilor de către populație din gospodării și depozitarea la puncte de colectare (recipienți de depozitare specializați)
colectare-gestionare pe 5 zone Muchea, Făurei, Ianca, Însurăţei si Frecăței, 
3 statii de transfer  Făurei, Frecăței și Însurăţei
sortarea la depozitele ecologice Muchea și Ianca, la statie de sortare de la Ianca și la nivel centralizat -complex Ecologic Vădeni.
3 statii de compost realizate anterior întocmirii PJGD, Făurei, Ianca și Însurăţei, 
tratare deşeuri- complex integrat la Vădeni tratare a deşeurilor
eliminare deşeuri-depozitate în două depozite conforme: Muchea (existent) și Ianca ce urmează a se înființa
 
Ulterior, a fost realizat Planul de investiții pe termen lung pentru perioada 2008 - 2038 ”Managementul Integrat al Deşeurilor în Județul Brăila” (MASTERPLAN), (aprobat prin HCJ nr. 95/2009), plan care stabileste calendarul de implementare pentru realizarea investițiilor din PJGD și obținerea finanțărilor prin POS Mediu. În luna iulie 2011 s-a emis acordul integrat de mediu pentru investiţiile prevăzute în MASTERPLAN: 
staţie de transfer Însurăţei, 
nouă staţie de transfer la Muchea după ce depozitul de la Muchea va sista activitatea.
staţie de sortare Ianca, 
staţie de sortare şi staţie de tratare mecano biologică Vădeni. 
depozit nou în apropierea oraşului Ianca care după anul 2026, anul închiderii depozitului Muchea va deservi întreg judeţul
închidere depozit neconform Ianca
 
Obiectivele proiectului sunt următoarele:
Asigurarea conformităţii cu legislaţia UE şi cu legislaţia românească privind depozitarea deşeurilor biodegradabile, prin construirea unei staţii de compostare a deşeurilor, precum şi prin implementarea unui sistem de colectare selectivă a acestora;
Asigurarea conformităţii cu legislaţia UE şi cu legislaţia românească privind colectarea deşeurilor din ambalaje, prin construirea unei staţii de sortare a deşeurilor, precum şi prin implementarea unui sistem de colectare selectivă a acestora;
Reducerea costurilor de transport a deşeurilor municipale mixte prin construirea unei staţii de transfer şi achiziţia echipamentelor şi utilajelor necesare pentru transfer;
Realizarea unei depozitări a deşeurilor eficientă din punct de vedere ecologic, prin construirea unui centru de management integrat al deşeurilor, a cărei componentă principală este un depozit ecologic;
Reducerea la minim a impactului depozitelor urbane asupra mediului, prin închiderea şi reabilitarea depozitelor urbane existente în judeţul Brăila.
La acestea se adaugă un contract de furnizare bunuri: “Achiziţii de echipamente pentru colectarea deşeurilor din judeţul Brăila” şi un contract de concesiune servicii pentru desemnarea operatorilor sistemului de management integrat al deşeurilor din judeţul Brăila.
Contractul de finanțare prin POS Mediu s-a semnat în septembrie 2013. Valoarea totală a proiectului este de 117.510.033 lei inclusiv TVA, din care valoarea eligibilă conform POS Mediu este de 104.266.631 lei, împărțită pe surse de finanțare astfel:
  - finanţare nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională şi din bugetul de stat: 103.184.362 lei
  - contribuţia Beneficiarului, din bugetul local: 1.042.269 lei
Beneficiarul direct al proiectului va fi Consiliul Judeţean Brăila (în numele Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Eco Dunărea” Brăila).Beneficiarii finali ai acestui proiect de management al deşeurilor vor fi gospodăriile din judeţ, instituţiile administrative şi sociale, precum şi agenţii economici ce îşi desfăşoară activitatea în Judeţul Brăila, în funcţie de tipul de deşeu pe care îl produc. Indirect, întreaga populaţie a judeţului va beneficia de pe urma acestui proiect, prin faptul că toţi vor utiliza un sistem de management al deşeurilor cu un impact redus asupra mediului înconjurator. 
Implementarea proiectului prevede atribuirea şi derularea a cinci contracte de servicii de asistenţă tehnică şi audit şi trei contracte de lucrări:
1. Închidere depozit vechi şi construcţie depozit ecologic şi staţie de sortare laIanca;
2. Construcţie staţie de transfer la Însurăţei;
3. Construcţie staţie sortare şi staţie de tratare mecano-biologică la Vădeni.
Până la realizarea investiţiilor planificate s-a implementat deja o soluţie tranzitorie de colectare şi eliminare a deşeurilor menajere din judeţ prin :
amenajarea a 10 puncte zonale de colectare prevăzute cu containere de mare capacitate (32mc) în localitățile: Frecăţei, Șuțești, Surdila Găiseanca, Bărăganu, Viziru, Cireşu, Jirlău, Movila Miresii, Silistraru şi Măxineni; 
fiecărui punct de colectare îi sunt arondate câte 3-4 comune, fiecare răspunde pentru colectarea deşeurilor de la populaţie şi depunerea la punctele zonale. Deşeurile sunt colectate de la locuinţe în saci de plastic, transportate cu ajutorul tractoarelor cu remorcă şi descărcate în containere; 
colectarea de la populaţie se realizează prin: 6 operatori de salubritate care operează numai în zona rurală, 2 operatori care deservesc şi municipiul Brăila sau prin servicii proprii de salubrizare organizate de administraţia publică locală, astfel încât toate localităţile beneficiază de servicii de salubrizare.
transportul deșeurilor menajere de la punctele de colectare pana la depozitul ecologic Muchea se realizeaza de catre operatorul de salubritate desemnat in urma procedurii de achizitie publica, cu ajutorul unui cap tractor cu sistem de incarcare – descarcare – basculare cu carlig, si a 11 containere metalice de capacitate mare, proprietate a Consiliului Judetean Braila
după umplere containerele sunt transportate de către S.C. RECORWOOD S.R.L. (prin contract de delegare a gestiunii prin concesiune a serviciului de transport încheiat cu ADI ,,ECO DUNĂREA" Brăila) la depozitul Muchea pentru eliminare. Containerele vor fi integrate ulterior în sistemul noilor investiţii şi vor deservi localităţile din Insula Mare a Brăilei precum şi municipiul Brăila pentru deşeurile din parcuri şi grădini care vor fi compostate. 
Soluţia implementată asigură un grad de acoperire cu servicii de salubritate de 100% în mediul rural, dar cu caracter temporar, și are caracter de tranziţie până la darea în exploatare a investiţiilor proiectate (sfârșitul anului 2015).
 
VII.1.5.Tendinţe şi prognoze privind generarea deşeurilor
Cu toate ca s-au inregistrat progrese în ceea ce privește gestionarea deșeurilor municipale, inexistenta infrastructurii integrate de gestionare face ca anumite ținte să nu poata fi realizate și anume:
reducerea cantitatilor de deșeuri biodegradabile care ajung la eliminare prin depozitare, care pana in 2016 trebuie sa reprezinte numai 35% din cantitatile depozitate in 1995. În acest scop a fost stabilit un obiectiv anual de diminuare cu 15% care înca nu se poate realiza integral și pentru care administrația publică trebuie să plătească penalizari din care se constituie Fondul pentru Mediu.
devierea acestor deșeuri de la depozitare este condiționata de 
colectarea separata la sursă a deșeurilor reciclabile din deșeurile menajere, 
de existenta unor dotari suficiente de colectare separata a ambalajelor si a altor tipuri de deșeuri reciclabile si 
nu in ultimul rand de constientizarea populatiei in vederea utilizarii acestor dotari in care colectarea se bazeaza pe aport propriu. 
aceleasi cauze ridica riscuri si pentru atingerea obiectivelor de recuperare/valorificare/reciclare a materialelor reciclabile din deșeuri menajere. Pana in 2020 nivelul de pregatire pentru reutilizare si reciclare a hartiei, plasticului si sticlei din deșeuri  menajere trebuie sa atinga 50% din masa totala de deșeuri generate si colectate de la populatie.
nu sunt încă implementate suficiente soluții de colectare separată a deșeurilor municipale voluminoase si periculoase. 
pentru deșeuri din demolari, pînâ in anul 2020 trebuie sa se atingă o rata de valorificare de 70% din totalul cantitatilor produse.
 
VIII. MEDIUL URBAN, SǍNǍTATEA ŞI CALITATEA VIEŢII
    VIII.1.Mediul urban şi calitatea vieţii: stare şi consecinţe
      VIII.1.1.Calitatea aerului din aglomerările urbane şi efectele asupra sănătăţii
 
Calitatea aerului din aglomerările urbane  este  afectată de depăşiri ale concentraţilor medii anuale la indicatorii  PM10, NO2, SO2, şi O3 .
Principalele surse de poluare a aerului din mediul urban sunt constituite din  trafic, procesele industriale şi încălzirea rezidenţială.
 
            VIII.1.1.1. Depăşiri ale concentraţiei medii anuale de PM10, NO2, SO2 şi O3 în   anumite aglomerări urbane  
În anul 2015 nu s-au înregistrat depășiri pentru indicatorii monitorizaţi. 
 
   Indicatori Specifici - Cod indicator România RO 04
 
Tabel nr. VIII.1.1.1. – 1 Concentraţiile medii ale poluanţilor monitorizaţi în aglomerarea Brăila
POLUANT Tip staţie
 
Concentraţia medie anuală
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
SO2 (µg/mc) Fond urban - 11,62 11,73 10,63 - - -
In 12,28 14,39 16,60 14,00 8,01 - -
T 8,63 14,74 - - - - -
 
PM10 (µg/mc) Fond urban - - 29,51 22,61 - - 36,68
In 28,1 24,5 32,5 28,07 36,15 46,03 -
T 22,64 29,07 - - - - -
O3 (µg/mc) Fond urban 72,66 65,38 63,30 67,42 57,39 20,02 53,23
In 68,8 66,00 52,50 71,80 69,60 48,24 44,13
T - - - - - - -
NO2 (µg/mc) Fond urban 12,25 23,94 25,36 24,94 3,86 15.5 12,83
In 9,98 10,50 - 21,70 5,15 - 12,31
T 30,73 28,09 - 30,52 - - -
NOx (µg/mc) Fond urban 19,09 32,95 33,21 34,49 12,14 20,8 22,30
In 17,83 17,25 - 31,62 14,30 - 19,78
T 55,37 43,68 - 43,83 - - -
CO (mg/mc) Fond urban 0,12 0,13 0,13 0,19 0,15 0,22 0,11
In 0,104 0,1 0,15 0,26 0,07 0,08 0,07
T 0,40 0,19 0,42 0,27 - - 0,34
Pb (µg/mc) Fond urban - - - - - - -
In 0,0075 0,0052 - - - - -
T 0,0009 0,0085 - - - - -
Benzen (µg/mc) Fond urban 0,25 0,13 - - - - -
T 4,65 2,41 - - - - -
PM2.5 (µg/mc) In 15,46 - - 0,93 - - -
 
În anul 2015 nu au existat depăşiri ale concentraţiilor medii anuale de PM10, NO2, SO2 şi O3.
B. Alte date și informații specifice
Sursele de poluare din mediul urban:
Principalele surse de poluare a aerului din mediul urban sunt:
Traficul,
Procesele industriale şi
Încălzirea rezidenţială
 
Indicatori ai efectelor poluării aerului  asupra sănătăţii populației umane 
 
Tabel nr. VIII.1.1.1. – 2 - Mortalitatea generală, la nivelul  judeţului Brăila, cea datorată afecţiunilor respiratorii şi cea prin afecţiuni cardiovasculare în  perioada 2011 - 2015
Judeţul Brăila 2011 2012 2013 2014 2015
Mortalitate generală/din care 4437 4581 4464 4455 12210
Boli ale aparatului circulator (număr cazuri) 2614 2662 2560 2484 2660
Boală ischemică a inimii (număr cazuri) 312 461 367 353 345
Boli respiratorii (număr cazuri) 242 256 237 260 261
 
 
 
Tabel nr. VIII.1.1.1. – 3 - Mortalitate infantilă şi prin afecţiuni respiratorii în mediul Urban în perioada 2011 - 2015
Judeţul Brăila 2011 2012 2013 2014 2015
Mortalitate infantilă în mediul Urban (decedaţi sub 1 an la 1000 născuţi vii) 7/4,98
0/00 13/9,5
0/00 16/12,1
0/00 8/6,03
0/00 5/3,69
0/00
Mortalitate infantilă prin afecţiuni respiratorii în mediul Urban (decedaţi sub 1 an la 1000 născuţi vii) 1/0,71
0/00 0/0 3/2,27
0/00 0/0 1//0,73
0/00
 
 
 
Tabel nr. VIII.1.1.1. – 4 - Mortalitatea prin afecțiuni cardiovasculare pe orașele din județul Brăila (număr cazuri) în perioada 2011 - 2015
Mortalitate prin afecțiuni cardiovasculare 2011 2012 2013 2014 2015
Brăila 1184 1103 1145 1147 1242
Ianca 88 78 86 71 71
Făurei 19 34 23 23 33
Însurăței 69 61 55 54 51
 
 
 
Tabel nr. VIII.1.1.1. – 5 - Incidența cazurilor de astm bronșic pe orașele din județul Brăila (număr cazuri) corelată cu PM10 - concentraţie medie/an (µg/mc) perioada 2011 – 2015
Număr cazuri de astm bronșic 2011 2012 2013 2014 2015
Brăila 104 241 201 217 210
Ianca 0 36 14 25 5
Făurei 0 31 19 27 9
Însurăței 0 1 0 10 1
Total județ Brăila 286 394 332 504 400
PM10 - concentraţie medie/an  (µg/mc) 32,5 28,07 36,15 46,03 36,68
 
 
Tabel nr. VIII.1.1.1. – 6 – Evoluția  concentraţiilor  medii anuale a PM10 - (µg/mc) în județul Brăila în perioada 2011 – 2015
județul Brăila 2011 2012 2013 2014 2015
PM10 (concentraţie medie/an)  (µg/mc) 32,5 28,07 36,15 46,03 36,68
 
 
 
VIII.1.2 Poluarea fonică și efectele asupra sănătății și calității vieții
VIIII.1.2.1 Expunerea la poluarea sonoră a aglomerărilor urbane cu peste 250.000 locuitori
Poluarea fonică reprezintă expunerea oamenilor sau a animalelor la sunete ale căror intensități sunt stresante sau care afectează sistemul auditiv. Deși sunetele puternice fac parte din natură, în ultimele doua secole zonele urbane au devenit extrem de zgomotoase. 
Zgomotul în cadrul unui oraș provine în principal de la diversele activități desfășurate de către locuitori în zonele industriale aflate în interiorul aglomerărilor, de la mijloacele de transport personal sau comunitar care asigură deplasarea în oraș sau în afara acestuia, precum și de la mijloacele de transport feroviar și/sau aerian. Activităţile specifice din sectorul construcţiilor, activităţile publice, sistemele de alarmare (pentru clădiri şi autovehicule) precum şi cele din sectorul specific de consum şi de recreere (restaurante, discoteci, mici ateliere, animale domestice, stadioane, concerte în aer liber, manifestări culturale în aer liber) sunt alte surse generatoare de zgomot specifice vieţii de zi cu zi a unei societăţi umane. 
Influenţa zgomotului asupra organismului depinde de mai mulţi factori: 
mărimea zgomotului, considerând frecvenţa, intensitatea, timpul de acţiune şi caracteristicile (continuu, pulsatoriu, accidental); 
caracteristicile distribuţiei zgomotului de fond existent în afara celui perturbator; 
organism: vârsta, starea fizică, sensibilitatea individuală, obișnuința; 
mediul de propagare: dimensiunea spaţiului (închis, în afară, configuraţia terenului, structura arhitecturală).
Efectele dăunătoare ale zgomotului asupra comunităţilor umane sunt :
65 dB (A) - risc asupra sănătăţii;
55 dB (A) - este perturbată comunicarea;
45 dB (A) - este perturbat somnul.
Sesizând creşterea poluării fonice şi a efectelor datorate ei, ţările europene s-au aliat pentru a găsi modalităţi de identificare, prevenire şi combatere a zgomotului. Astfel, Uniunea Europeană a emis în acest sens Directiva 2002/49/EC transpusă în legislația românească prin HG nr. 321/2005*** republicată privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambient, pentru care au fost realizate hărți strategice de zgomot și planuri de acțiune, care pot conduce la o planificarea acustică. În acest sens termenul "strategic" este foarte important, deoarece gestionarea zgomotului ambiental trebuie să se facă pe termen lung. 
 
Măsurători de zgomot efectuate în Municipiul Brăila
Nivelul de zgomot urban în decursul anului 2015 s-a determinat în 43 de puncte reprezentative astfel: 
16 puncte pe diferite categorii de străzi cu lăţimi de 3m, 7m, 14m şi respectiv 21m;
27 puncte expertizate situate la limita exterioară a parcurilor, zonelor de recreere, tratament medical şi balneoclimateric, incintelor de şcoli, pieţelor şi spaţiilor comerciale, incintelor  industriale, parcajelor auto şi zonelor rezidenţiale.
În tabelul VIII.1.2.1.1. sunt prezentate date privind monitorizarea zgomotului urban din anul 2015, după cum urmează:
 
Tabel VIII.1.2.1.1. privind monitorizarea zgomotului urban în anul 2015
 
Tip măsurătoare
zgomot Punct de măsurare Nivelul echivalent de zgomot  maxim măsurat dB(A) Număr depăşiri
2015 Nivelul echiv. de zgomot admisibil dB(A)
Parcuri, zone de recreere şi odihnă Parcul Grădina Mare 59,50 4 45
Parcul Monument 58,20 4
Faleza Dunării 53,57 4
Staţiunea Lacu – Sărat 62,18 4
Spitalul Sf. Spiridon 66,70 4
Incinte de școli, spații de joacă Liceul Gh. M. Murgoci 60,23 0 75
Liceul N. Iorga 63,49 0
Liceul N. Bălcescu 68,38 0
Şcoala Generală nr. 7 61,88 0
Şcoala Generală nr. 8 61,08 0
Piețe, spații comerciale, restaurante în aer liber Piaţa Concordia 73,06 3 65
Piaţa Halelor 74,40 4
Piaţa Radu Negru 59,19 0
Piaţa Microhală 72,16 2
Restaurant Continental 67,69 4
Restaurant Swing 55,81 0
Restaurant La Esplanada 58,27 0
Incinte industriale S.C. Progresu S.A. 66,49 1 65
S.C. Farex S.A. 62,25 0
S.C. Laminoru S.A. 64,94 0
Şantier Naval Aker 58,74 0
Parcaje auto Supermarket XXL 65,48 0 90
Supermarket Billa 66,83 0
Zone rezidențiale Teatrul Maria Filotti 61,78 4 50
Şoseaua-Buzăului (Supermarket Billa) 61,51 4
Faleza Dunării (Direcţia de Finanţe) 60,62 4
Cartier Hipodrom 66,88 4
Stradă de categorie tehnică I, magistrală B-dul Dorobanţilor/Apollo 73,08 0 80
B-dul Independenţei – APM 64,60 0
Calea Călăraşi IAS-IMB 72,32 0
Calea Călăraşi/Dorobanţi 71,67 0
Calea Galaţi/Dorobanţi 71,77 0
Calea Călăraşi/B-dul Independenţei 73,06 0
Calea Călăraşi/ Griviţa 71,29 0
Stradă de categorie tehnică II, de legătură Centură – IDMS 70,97 1 70
Calea Galaţi (Pţa. Traian) 68,46 0
1 Decembrie 1918/Griviţa 77,35 3
1Decembrie 1918/Dorobanţi 72,27 1
Stradă de categorie tehnică III, de colectare Rahova/Biserica Sf. Constantin 66,27 1 65
Comuna din Paris/Focşani 74,36 4
Chişinău/Grigore Alexandrescu 67,98 3
Stradă de categorie tehnică IV, de deservire locală Orientului/Poliţie 59,49 0 60
Rubinelor/Univ. Brâncoveanu 58,96 0
 
 
Tabelul VIII.1.2.1.2. Centralizator pe tipurilor de măsurători de zgomot exterior, efectuate în anul 2015
 
Judeţul Număr măsurători Maxima măsurată
(dB) Depăşiri
% Indicator utilizat Determinări în urma sesizărilor Sesizări rezolvate       %
Brăila 182 77,35 10,5 Nivelul de zgomot echivalent    Leq - -
 
Măsurările efectuate au surprins valori momentane ale zgomotului la ore  diferite ale zilei. Raportarea nivelului de zgomot la traficul auto este aleatorie, datele referitoare la trafic fiind prelucrate din determinările efectuate. 
Valorile măsurate au fost comparate cu valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior pe străzi, funcţie de categoria tehnică a străzilor şi la limita zonelor funcţionale din mediul urban specificate de STAS 10009-88 Acustica urbană "Limitele admisibile ale nivelului de zgomot".
 
În tabelul următor sunt prezentate mediile determinărilor nivelului de zgomot echivalent, depăşirile şi valoarea maximă, din perioada 2011 – 2015. 
 
      Tabelul VIII.1.2.1.3. Medii anuale ale nivelului de zgomot echivalent pentru anii 2011-2015
Tip măsurătoare Med.
2011
(dB) Med
2012
(dB) Med.
2013
(dB) Med.
2014
(dB) Med.
2015
(dB) Limita admisă
(dB)
Pieţe, spaţii comerciale, restaurante în aer liber 62 62,13 63,4 64,2 62,30 65
Incinte de şcoli, spaţii de joacă pentru copii 63,2 63,3 62,4 63,7 61,40 75
Parcuri, zone de recreere şi odihnă 55,5 55,3 56,2 54,7 55,30 45
Incinta industrială 59 58,7 58,5 59,7 58,50 65
Parcaje auto 59,9 59,7 59,7 60,1 61,80 90
Stradă de categorie tehnică I 63,9 69,2 69,7 67,6 68,80 80
Stradă de categorie tehnică II 68,7 68,6 69 69,7 69,60 70
Stradă de categorie tehnică III 66,5 66,7 65,6 64,9 67,00 65
Stradă de categorie tehnică IV 58,6 58,6 59,4 59,4 57,20 60
Altele -zone locuibile – zone rezidențiale 69,3 56,6 57,7 57 58,00 50
 
Analizând datele prezentate în tabelul VIII.1.2.1.3. de mai sus se constată următoarele:
La limita exterioară a pieţelor, spaţiilor comerciale şi restaurantelor în aer liber se constată o ușoară creștere a nivelului de zgomot în anii 2013-2014, fără a fi depăşită maxima admisibilă în toată perioada de raportare;
La limita exterioară a incintelor de şcoli, valoarea medie a anului 2015 este în scădere față de anii anteriori, în 2015 fiind înregistrată cea mai mică valoare medie din perioada 2011-2015;
Măsurările efectuate la limita exterioară a parcurilor, zonelor de recreere şi tratament medical, arată că nivelul mediu anual al zgomotului se plasează în jurul valorii de 55 dB, limita admisibilă a nivelului de zgomot fiind depăşită în toată perioada 2011-2015;
La exteriorul incintelor industriale, media anuală nu depăşeşte limita admisă, iar media anului 2015 este în uşoară scădere faţă de anul anterior 2014 şi apropiată ca valoare cu nivelul de zgomot al anilor 2012-2013;
La parcajele auto, media anuală nu depăşeşte limita admisă, iar media anului 2015 în uşoară creştere faţă de anul anterior 2014, fiind înregistrată cea mai mare valoare din perioada 2011-2015;
În cazul străzilor de categorie tehnică I valorile medii anuale se menţin sub limita maximă admisă, iar media anului 2015 este ușor în creştere față de anul 2014;
La limita străzilor de categorie tehnică II, se înregistrează o evoluţie constantă a nivelului de zgomot în decursul anilor 2011-2015 și o ușoară scădere în anul 2015 faţă de 2014, media încadrându-se sub limita admisă de 70 dB;
Pe străzile de categorie tehnică III, valorile medii anuale au un trend ascendent al nivelului de zgomot. Exceptând media anuală din 2014 când nu a fost depăşită limita admisibilă, în anii 2011, 2012, 2013 şi 2015 valoarea admisibilă de 65 dB este depăşită, depăşirea cea mai mare (ca medie) fiind înregistrată în anul 2015;
Pe străzile de categorie tehnică IV, valorile nivelului de zgomot echivalent prezintă o creștere în anul 2013 și 2014 față de anii precedenți, dar se încadrează sub limita admisă de 60 dB, în anul 2015 media valorilor înregistrate având valoarea cea mai scăzută;
În zonele rezidenţiale expertizate se constată o scădere a valorilor nivelului de zgomot exterior în anul 2015 față de anul 2011 când a fost înregistrată cea mai mare valoare medie, cu precizarea că în toată perioada 2011-2015 valorile medii anuale depăşesc limita admisibilă de 50 dB.
 
În figura VIII.1.2.1.1 este prezentată la nivelul județului Brăila evoluția nivelului de zgomot echivalent pentru ultimii 5 ani.
 
Figura VIII.1.2.1.1. privind evoluția zgomotului în parcuri, zone de recreere în ultimii 5 ani
Creşterea nivelului sonor este urmarea dezvoltării în timp a activităţilor caracteristice zonelor şi este amplificat de zgomotul traficului intens ce se desfăşoară pe arterele de circulaţie aflate în apropierea zonelor respective. Această evoluţie este consecinţa faptului că traficul cunoaşte o creştere atât a numărului de maşini care se deplasează, cât și a frecvenţei deplasărilor acestora.
 
În figura VIII.1.2.1.2 este prezentată la nivelul județului Brăila evoluția nivelului de zgomot echivalent măsurat pe străzile magistrale, pentru ultimii 5 ani.
 
                                                     Figura VIII.1.2.1.2.
Din graficul VIII.1.2.1.2., referitor la zgomotul echivalent înregistrat pe străzile magistrale, limita admisă nu este depășită. 
În figura VIII.1.2.1.3 este prezentată evoluția nivelului de zgomot echivalent măsurat pentru piețe, spații comerciale, restaurante în aer liber, pentru ultimii 5 ani
 
                                                     Figura VIII.1.2.1.3.
 
Din graficul VIII.1.2.1.3., referitor la zgomotul echivalent înregistrat pentru piețe, spații comerciale, restaurante în aer liber, rezultă faptul că limita admisă nu este depășită. 
În fapt se poate concluziona, că în mediul urban acţionează în mod concomitent mai multe categorii de zgomot: domestice, industriale, produse de activităţile de construcţie, de mijloacele de transport, dar cea mai importantă sursă de zgomot o constituie totuşi circulaţia autovehiculelor.
 
Expunerea la poluarea sonoră a aglomerărilor urbane cu peste 250.000 locuitori
 
Stabilirea unui concept unitar pentru evitarea, prevenirea sau reducerea, cu prioritate, a efectelor dăunătoare, inclusiv disconfortului, provocate de expunerea la zgomotul ambiental, a determinat introducerea măsurilor Uniunii Europene de întocmire a hărţii strategice de zgomot.
Harta de zgomot este o reprezentare grafică a distribuirii nivelului sunetului într-o regiune anume, pentru o perioadă de timp bine definită. Realizarea hărților de zgomot este una din metodele moderne de evaluare a poluării acustice urbane. Hărțile de zgomot au ca scop evidențierea zonelor locuite unde nivelul de zgomot se ridică peste anumite limite impuse de legislație și astfel folosește la elaborarea de planuri de acțiune de protecție a locuitorilor împotriva expunerii și reducere a nivelurilor de zgomot.
O hartă de zgomot este :
situație de indicație a zgomotului existentă, trecută sau viitoare în termenii unui indicator de zgomot;
depășirea unei valori limită;
numărul de locuințe dintr-o anumită zonă care sunt expuse la anumite valori ale indicatorului de zgomot;
numărul de persoane ce este afectat (disconfort, deranj somn,etc) într-o anumită zonă.
 
 Hărțile de zgomot trebuie să servească următoarelor cauze: oferă o bază pentru datele ce trebuie trimise Comisiei Europene; reprezintă o sursă de informare pentru cetățeni; oferă o bază pentru planuri de acțiune. Fiecare dintre aceste cauze necesită diferite tipuri de hărți acustice.
 Planurile de acţiune sunt destinate gestionării problemelor şi efectelor cauzate de zgomot, incluzând măsuri de diminuare, dacă este necesar. Planul de acţiune este o continuare naturală a procesului de cartare strategică a zgomotului.
1. Hărţile strategice de zgomot pentru Municipiul Brăila au fost depuse de către Primăria Municipiului Brăila la APM Brăila în data de 03.07.2013. Aceastea au fost analizate și evaluate de către Comisia înființată prin ordinul nr.676/18.04.2013 al Ministrului Mediului și Schimbărilor Climatice până pe data de 15.10.2013 și ulterior au fost transmise la ANPM. Menționăm faptul că harta strategică nu a fost aprobată prin Hotărâre a Consiliului Local al Primăriei Brăila.
  2. Planul de acţiune pentru reducerea nivelului de zgomot ambiant în municipiul Brăila nu a fost realizat până la data prezentei.
         3. Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime SA Galaţi a realizat Hărțile strategice de zgomot pentru Portul Brăila (Hârșova, Turcoaia, Măcin, Gura Arman) și au fost depuse la APM Brăila în data de 31.01.2014. Hărțile au fost analizate și evaluate de către Comisia înființată prin ordinul nr. 676/18.04.2013 al Ministrului Mediului și Schimbărilor Climatice. Sursa de zgomot fiind zgomotul industrial. Analiza finală fiind în data de 07.02.2014, după care au fost transmise la ANPM.  
Hărțile poat fi accesate de pe site-ul CN. APDM Galați:
http://www.romanian ports.ro/harti_zgomot2013/0_Raport_Braila.pdf
 
Hărțile au fost aprobate prin Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 1183 /10.07.2014. Concluzia care se desprinde din analiza rezultatelor obţinute este că nu există persoane expuse la nivel de zgomot peste limită. Strategia pe termen lung a C.N. APDM în ceea ce priveşte zgomotul ambiental este de a menţine emisiile datorate activităţilor portuare sub limitele admise în legislaţie şi de a îmbunătăţi situaţia existentă.
4.Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime SA Galaţi a realizat Planurile de acţiune destinate gestionării zgomotului și a efectelor acestuia pentru Portul Brăila (Hârșova, Turcoaia, Măcin, Gura Arman) depuse la APM Brăila în data de 01.10.2014. 
Comisia de analiză a Planurilor de acțiune destinate reducerii nivelului de zgomot aprobată prin Ordinul comun al Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice și al Ministerului Sănătății nr. 1311/24.05.2013 respectiv 861/12.07.2013, s-a întrunit pentru a verifica și analiza aceste Planuri. Ulterior aceste Planuri au fost transmise la ANPM, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice și Ministerului Sănătății.
Documentaţia poate fi consultată pe site-ul oficial al C.N. APDM Galaţi:
http://www.romanian-ports.ro/html/harti_zgomot_br.html.
Planurile au fost înaintat de către CN APDM SA Galaţi către Ministerul Transporturilor, spre aprobare. Acestea au fost aprobate prin  Ordinul Ministerului Transportului nr. 672/25.05.2015.
Rezolvarea problemei poluării sonore impune o abordare pluridisciplinară în care trebuie antrenaţi specialişti din diferite domenii: urbanism şi amenajarea teritoriului, protecţia mediului, sănătate publică, poliţie, informatică, inginerie, mass-media, organizaţii neguvernamentale etc.
 
Dintre obiectivele şi măsurile avute în vedere a fi aplicabile enumerăm:
punerea în aplicare a planurilor de acţiune având ca scop prevenirea şi reducerea  zgomotului ambiental în zonele pentru care s-au întocmit hărţile de zgomot;
amplasarea noilor obiective industriale şi economice în afara zonelor de locuit;
evitarea construirii de noi locuinţe în zonele identificate cu un nivel ridicat a nivelului de  zgomot;
utilizarea în construcţii a materialelor fonoabsorbante;
monitorizarea zgomotului în incintele industriale, prin actele de reglementare emise din punct de vedere al protecţiei mediului.
 
 VIII.1.3. Calitatea apei potabile şi efectele asupra sǎnǎtǎţii
A. În județul Brăila există următoarele stații de tratare și distribuție a apei potabile la nivelul anului 2015: 
1. Stația de tratare a apei Brăila, autorizată sanitar, cu următoarea zonă de distribuție: municipiul Brăila și localitățile Chiscani, Lacu Sărat, Vărsătura, Baldovinești, Pietroiu, Cazasu,Comăneasca, T. Vladimirescu, Scorțaru Vechi, Siliștea, Mărtăcești ( apa provine din Dunăre).
2. Stația de tratare a apei Ianca, autorizată sanitar, cu zonă de distribuție reprezentată de localitățile Ianca, Făurei, Plopu, Perișoru, Oprișenești, Berlești, Tîrlele Filiu, Bordei Verde, Gabrielescu, Lișcotenca, Surdila Greci, Făurei, Sat Brateșu Vechi, Horia, Șuțești, M.Kogălniceanu, Jirlău(apa provine din Dunăre).
3. Stația de tratare a apei Gropeni, autorizată sanitar, cu zonă de distribuție reprezentată de localitățile Gropeni, Tufești, Tichilești, (apa provine din Dunăre).
4. Stația de tratare a apei Movila Miresii, autorizată sanitar, cu zonă de distribuție reprezentată de localitățile Movila Miresii, Țepeș Vodă, Esna, Urleasca, Gemenele, Râmnicelu, Constantinești, Boarca, M.Kogălniceanu, Racovița, Custura, Corbeni, Traian, Găvani (apa provine din Dunăre).
5. Stația de tratare a apei Unirea, autorizată sanitar, cu zonă de distribuție reprezentată de localitățile Unirea, Lanurile, Viziru, Valea Cânepii (apa provine din Dunăre).
6. Stația de tratare a apei Însurăței, autorizată sanitar, cu zonă de distribuție reprezentată de localitățile Însurăței, Lacu Rezii, Măru Roșu (apă de profunzime).
7. Stația de tratare a apei Victoria, autorizată sanitar, cu zonă de distribuție reprezentată de localitățile Victoria, Mihai Bravu, Bărăganu (apă de profunzime).
8. Stația de tratare a apei Roșiori, autorizată sanitar, cu zonă de distribuție reprezentată de localitatea Roșiori (apă de profunzime).
Stațiile aparțin de Compania de Utilități Publice Dunărea Brăila și furnizează apă de calitate corespunzătoare care este monitorizată atât de producătorul județean de apă, cât și de Direcția de Sănătate Publică Brăila.
 
B. Alte localități folosesc apa din surse de profunzime (puțuri de medie/mare adâncime):
   - Berteștii de Jos, Galbenu, Jirlău (parțial), Măxineni, Romanu, SalciaTudor, Scorțaru Nou, Vișani, Vădeni, Stăncuța. Ele dispun de microinstalații care captează, înmagazinează și distribuie apa. Aceasta nu corespunde din punct de vedere chimic,înregistrând depășiri la parametri precum cloruri, fier.
 
C. O ultimă categorie este reprezentată de localități rurale care folosesc apa de fântână care nu este de bună calitate. Astfel de localități sunt:
 - Dudești, Ciocile, Cireșu, Marașu, Ulmu, Zăvoaia și mai multe sate componente aparținând comunelor Măxineni, Roșiori, Salcia Tudor, Siliștea, Stăncuța,Tichilești, Traian.
( Date DSP Brăila actualizate 2015)
 
Influenţa calităţii apei potabile asupra sănătăţii umane
Tabel VIII.1.3. -1- Evoluţia cazurilor de methemoglobinemie în perioada 2011 – 2015
 
Județul Brăila Evoluţia cazurilor de methemoglobinemie (cazuri/an)
2011 2012 2013 2014 2015
Număr cazuri/an 5 1 3 0 0
Număr cazuri de mortalitate infantilă generate de consumul apei de fântână 0 0 1 0 0
    
     VIII.1.4. Spațiile verzi și efectele asupra sănătății și calității vieții 
Pe lângă rolul estetic, spaţiile verzi contribuie la îmbunătăţirea calităţii mediului prin reducerea poluării atmosferice şi reglarea climatului zonal (ameliorând temperaturile extreme şi îmbunătăţind regimul precipitaţiilor).
Administrarea spaţiilor verzi urmăreşte:
protecţia şi conservarea spaţiilor verzi pentru menţinerea biodiversităţii lor; menţinerea şi dezvoltarea funcţiilor de protecţie a spaţiilor verzi privind apele, solul, schimbările climatice, menţinerea peisajelor în scopul ocrotirii sănătăţii populaţiei, protecţiei mediului şi asigurării calităţii vieţii;
regenerarea, extinderea, ameliorarea compoziţiei şi a calităţii spaţiilor verzi;
elaborarea şi aplicarea unui complex de măsuri privind aducerea şi menţinerea spaţiilor verzi în starea corespunzătoare funcţiilor lor;
identificarea zonelor deficitare şi realizarea de lucrări pentru extinderea suprafeţelor acoperite cu vegetaţie;
extinderea suprafeţelor ocupate de spaţii verzi, prin includerea în categoria spaţiilor verzi publice a terenurilor cu potenţial ecologic.
    
            VIII.1.4.1.Suprafaţa ocupată de spaţiile verzi în aglomerările urbane
Suprafaţa totală ocupată de spaţiile verzi în aglomerările urbane , ale județului Brăila este de 533,44 ha, reprezentând spațiile verzi aferente orașului reședință de județ Brăila, respectiv cele ale orașelor Ianca, Însurăței și Făurei.
Evoluţia suprafeţei spaţiilor verzi din totalul intravilan, pentru o perioadă de cinci ani (2011-2015) respectiv evoluţia suprafeţei spaţiilor verzi pe cap de locuitor din mediul urban, tendinţă în ultimii cinci ani (2011-2015), sunt sintetizate pentru fiecare oraș în parte, în  următoarele tabele respectiv grafice:
 
Tabel nr. VIII.1.4.1. - 1 Situația spațiilor verzi aferente orașului reședință de județ Brăila
 Mun. Brăila 2011 2012 2013 2014 2015
Suprafaţa totală spaţii verzi/ha 471,46 471,46 471,46 471,46 471,46
Suprafață intravilan/ha 4201,41 4201,41 4201,41 4201,41 4201,41
Procentul (%) din suprafaţă intravilan reprezentat de suprafaţa totală de spaţii verzi  
11,22
11,22
11,22
11,22
11,22
Indicatorul – suprafaţă de spaţiu verde  m.p./locuitor; 22,42 26,14 26,14 26,14 26,14
Număr locuitori 210245 180302 180302 180302 180302
 
 
Figura nr. VIII.1.4.1.-1 Suprafaţa spaţii verzi din total intravilan (2011-2015) – mun. Brăila
 
 
Figura nr. VIII.1.4.1. - 2 Suprafața spațiu verde m.p./ cap de locuitor din mediul urban, tendința (2011 - 2015) – mun. Brăila
            Tabel nr. VIII.1.4.1. - 2 Situația spațiilor verzi aferente orașului Ianca
2011 2012 2013 2014 2015
Suprafaţa totală spaţii verzi/ha 29,06 37,15 37,15 38,28 38,28
Suprafață intravilan/ha 1092,00 1092,00 1092,00 1092,00 1092,00
Procentul (%) din suprafaţă intravilan reprezentat de suprafaţa totală de spaţii verzi
26,61
34,03
34,03
35,06
35,06
Indicatorul – suprafaţă de spaţiu verde  m.p./locuitor 26,15 35,92 35,92 37,01 37,01
Număr locuitori 11110 10343 10343 10343 10343
 
 
Figura nr. VIII.1.4.1. - 3 Suprafaţa spaţii verzi din total intravilan, 2011-2015 – orașul Ianca
 
Figura nr. VIII.1.4.1. - 4 Suprafața spațiu verde m.p./pe cap de locuitor din mediul urban, tendința 2011- 2015 – orașul Ianca
Tabel nr. VIII.1.4.1. - 3 Situația spațiilor verzi aferente orașului Însurăței
2011 2012 2013 2014 2015
Suprafaţa totală spaţii verzi/ha 18,07 18,07 18,07 18,07 18,07
Suprafață intravilan/ha 860,24 860,24 860,24 860,24 860,24
Procentul (%) din suprafaţă intravilan reprezentat de suprafaţa totală de spaţii verzi 2,1 2,1 2,1 2,1 2,1
Indicatorul – suprafaţă de spaţiu verde  m.p./locuitor; 25,54 27,67 27,67 27,67 27,67
Număr locuitori 7072 6258 6258 6528 6528
 
 
Figura nr. VIII.1.4.1. - 5 Suprafaţa spaţii verzi din total intravilan 2011 - 2015 – orașul Însurăței
 
 
Figura nr. VIII.1.4.1. - 6 Suprafața spațiu verde m.p./pe cap de locuitor din mediul urban, tendința 2011 - 2015 – orașul Însurăței
Tabel nr. VIII.1.4.1. – 4 Situația spațiilor verzi aferente orașului Făurei 
2011 2012 2013 2014 2015
Suprafaţa totală spaţii verzi/ha 5,63 5,63 5,63 5,63 5,63
Suprafață intravilan/ha 296,47 296,47 296,47 296,47 296,47
Procentul (%) din suprafaţă intravilan reprezentat de suprafaţa totală de spaţii verzi
1,9
1,9
1,9
1,9
1,9
Indicatorul – suprafaţă de spaţiu verde  m.p./locuitor; 14,03 15,68 15,68 15,68 15,68
Număr locuitori 4015 3592 3592 3592 3592
 
 
Figura nr. VIII.1.4.1. - 7 Suprafaţa spaţii verzi din total intravilan ( 2011- 2015) – orașul Făurei
 
Figura nr. VIII.1.4.1. - 8 Suprafața spațiu verde m.p./pe cap de locuitor din mediul urban, tendința (2011 - 2015) – orașul Făurei
Tabel nr. VIII.1.4.1. – 5  Evoluţia suprafeţei totale a spaţiilor verzi din aglomerările urbane, pentru o perioadă de cinci ani (2010-2014) respectiv evoluţia suprafeţei spaţiilor verzi pe cap de locuitor din mediul urban, tendinţă în ultimii cinci ani (2011 - 2015), la nivelul județului Brăila :
Nivel județ Brăila 2011 2012 2013 2014 2015
Suprafaţa totală spaţii verzi/ha 524,22 524,22 532,31 532,44 533,44
Suprafață intravilan/ha 6450,12 6450,12 6450,12 6450,12 6450,12
Procentul (%) din suprafaţă intravilan reprezentat de suprafaţa totală de spaţii verzi 8,02 8,02 8,14 8,16 8,16
Indicatorul – suprafaţă de spaţiu verde  m.p./locuitor 22,55 26,51 26,51 26,57 26,57
Număr locuitori 232442 200765 200765 200765 200765
 
 
Figura nr. VIII.1.4.1. - 9 Suprafaţa spaţii verzi din total intravilan ( 2011 - 2015) - județul Brăila
 
 
Figura nr. VIII.1.4.1. - 10 Suprafața spațiu verde m.p./pe cap de locuitor din mediul urban, tendința (2011 - 2015) – județul Brăila
Suprafaţa totală de spaţii verzi a municipiului Brăila este de 4.714.634,16 mp (471,76 ha) .
Suprafaţa de spaţiu verde este de 26,14 m.p./cap de locuitor reprezentând 11,22 % din suprafaţa terenului intravilan al municipiului Brăila.
Spațiile verzi din mediul urban ordonate pe categorii conform Legii nr.24/2007 modificată și completată:
   a) Spații verzi publice cu acces nelimitat :  2.686.208,42 mp
1. Parcuri: 775.351,5 mp
2. Grădini (Spaţii verzi aferente locuintelor de tip condominiu) – 1.397.517,92 mp
3. Scuaruri : 95.806,00 mp
4. Fâșii plantate (Aliniamente stradale) – 417.533,00 mp
   b) Spații verzi publice de folosință specializată: 1.210.891,79 mp
1. Grădini botanice și zoologice (Parc Zoologic):45.559 mp
2. Spații verzi aferente dotărilor publice(creşe, grădiniţe, şcoli, unităţi sanitare sau de protecţie socială, instituţii culturale, edificii de cult, cimitire, etc.) – 1.129.267,33 mp
3. Baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de performanță: 36.065 mp
   c) Spații verzi pentru agrement (Staţiunea Lacul Sărat): 337.533,95 mp.
   d) Spații verzi pentru protecția lacurilor și a cursurilor de apă: 480.000 mp
Speciile de arbori, arbuşti şi plante ornamentale care compun vegetaţia parcurilor şi scuarurilor  sunt atât indigene, cât şi exotice. Dintre speciile rare sau exotice se remarcă magnolia-Magnolya yulan, ginco-Ginkgo biloba, tisa-Taxus baccata, laricele (zada)-Larix decidua var. polonica, platanul-Platanus acerifolia, salcâmul japonez-Sophora japonica. Tocmai pentru raritatea unor specii sau pentru vârsta lor, 116 arbori au fost declaraţi monumente ale naturii .
Obiectivele şi măsurile propuse vizeaza conservarea respectiv extinderea spaţiilor verzi în vederea  îndeplinirii  programului privind asigurarea necesarului de suprafeţe de spaţiu verde, conform prevederilor O.U.G. nr. 114/2007. 
Cele mai importante zone verzi din municipiul Brăila sunt:
Parcul Monument – 53 ha
Grădina Publică – 5,2 ha
Grădina Zoologică – 4,55 ha
Parc în Cartierul Lacu Dulce – 4,07 ha
Faleza Dunării  - 12,8 ha
Esplanada Dunării – 1,26 ha
Scuarul din Piaţa Traian – 1,14 ha
 
Parcul Monument, cu o suprafaţă de 53 ha, este cel mai mare parc al municipiului Brăila, acesta existând încă din anul 1862, o contribuţie majoră în amenajarea acestuia având generalul Kiseleff, parcul purtând pentru mult timp numele acestuia.
În perimetrul acestuia există Muzeul de Ştiinţe ale Naturii în vecinătatea căruia există un parc dendrologic cu specii exotice. Pe amplasamentul acestui parc ar fi oportună înfiinţarea unui complex muzeal care să integreze vechiul muzeu precum şi o mică grădină botanică. De asemenea, în perimetrul Parcului Monument există o sală de sport polivalentă, terenuri de sport, un stadion, alei pietonale, un parc de distracţii pentru copii şi un restaurant fapt ce fac din acestă principală zonă de agrement a oraşului, atrăgând atât populaţia tânără, cât şi vârstnicii. În parc este dominantă vegetaţia arboricolă, existând deopotrivă specii indigene şi exotice. Administraţia publică locală a făcut eforturi pentru conservarea vegetaţiei şi prevenirea deteriorării prin închiderea cu gard de beton, asigurarea pazei şi extinderea perimetrului prin plantări de arbori pe cca 1,2 ha. Aceste măsuri au avut menirea de a stopa tăierile abuzive şi deteriorarea vegetaţiei ierboase şi forestiere prin păşunatul ovinelor de către locuitorii cartierelor din vecinătate.
De asemenea s-au făcut amenajări de eliminare a excesului de umiditate care afecta o importantă suprafaţă a parcului determinând băltiri şi instalarea vegetaţiei specifice de baltă (stuf în special), iar pe de altă parte punea în pericol stabilitatea liniei de tramvai ce traversează parcul.
Totodată în Parcul Monument a fost realizată și o pistă de biciclete de 1000 m cu 2 direcții de mers având lățimea de 2 m.
Prin suprafaţa şi diversitatea arhitecturii peisagere, Grădina Publică (7,5 ha), Grădina zoologică (4,55 ha) şi zona verde de pe Faleza Dunării (12,8ha)  şi Esplanada Dunării (1,26 ha) pot fi de asemenea incluse în categoria parcurilor. 
Staţiunea Lacu Sărat, amplasată la cca. 7 km de Brăila, cu o suprafaţă de 33,85 ha este foarte frecventată de către populaţia brăileană mai ales pe parcursul sezonului de vară. Municipiul beneficiază şi de plantaţiile din apropierea limitei teritorial administrativ: Pădurea Stejarul şi lizierele din zona dig mal. 
În oraşele Ianca şi Însurăţei au fost amenajate parcuri, dar acestea au suprafaţă mică ( 2,56 ha parcul din Ianca) şi varietate mică de specii forestiere ornamentale. 
Pentru extinderea suprafeţei spaţiilor verzi, astfel încât să se acopere deficitul existent, în municipiul Brăila au fost propuse realizarea de perdele de protecţie (pe zonele improprii construcţiilor) şi realizarea de noi aliniamente stradale. 
Şi în extravilan s-ar putea extinde spaţiile verzi şi de agrement prin amenajarea Pădurii Stejarul, realizarea unor dotări pentru sporturi nautice în zona “Cărămidăriei” sau amenajarea zonei dig mal aferentă DJ 221A cu spaţii de cazare, de alimentaţie publică şi amenajări pentru pescuit, soluţii care au fost propuse cu ani în urmă, dar care nu au fost implementate.
Pentru prevenirea unor efecte ale schimbărilor climatice cu care  ne confruntăm, pe lângă împăduririle care se fac în fond forestier sau pe terenuri degradate prin reconstrucţie ecologică, trebuie realizate perdele de protecţie precum şi extinderea spaţiilor verzi în mediul urban şi în intravilanul tuturor localităţilor în vederea  îndeplinirii  programului privind asigurarea necesarului de suprafeţe de spaţiu verde, conform prevederilor O.U.G. nr. 114/2007 pentru modificarea şi completarea OUG.nr.195/2005 privind protecţia mediului, respectiv atingerea țintei de minimum  26 m2/locuitor.
 Deasemenea, la extinderea extravilanului localităţilor autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să asigure 5% pentru amenajarea spaţiilor verzi publice, aşa cum este prevăzut în legea nr.24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor, modificată şi completată cu legea nr. 313/2009.
VIII.1.5. Schimbările climatice și efectele asupra mediului urban, sănătății și calității vieții
Schimbarea vremii – Impact direct şi indirect asupra sănătăţii umane
Tabelul nr.VIII. 1.5.-1 Cantități anuale și lunare de precipitaţii (mm) înregistrate la staţia meteorologică  Brăila în perioada 2011 - 2015
An Cantitatea anuală de precipitaţii (mm) Cantitaţi lunare de precipitaţii (mm)
ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct noe dec
2011 365,5 41,3 21 1,5 71,2 40 54,4 39,4 30,7 2,4 31,4 0,8 22,4
2012 633,1 70,2 40,1 4 39,4 136,6 51,2 23,5 74 35 28,9 22,8 107,4
2013 491,8 66,2 46,1 31,3 16,4 55,9 43,7 48,6 26,6 60,4 74,4 20,1 2,1
2014 479,3 62,5 6,1 40 43,2 52,5 47,8 27 16,6 13 53,6 56,2 60,8
2015 525.6 27.1 39.9 83.0 27.6 11.2 63.8 20.6 39.2 35.2 87.0 89.2 1.8
 
Tabelul nr. VIII. 1.5.- 2 Temperatura medie multianuală (1975 – 2000) şi temperatura medie anuală a aerului (ºC) din perioada 2011 – 2015, de la staţia meteorologică  Brăila
 
Media 
1975-2000 2011 2012 2013 2014 2015
Brăila 10.7 10.6 - - - 12.3
Notă INMH : pentru anul 2012 nu se poate calcula temperatura medie anuală a aerului deoarece lipsesc înregistrări în lunile iulie și octombrie respectiv pentru anul 2013 lipsesc înregistrări în lunile iunie și iulie. 
 
Tabelul  nr. VIII. 1.5. - 3 Temperatura maximă anuală din perioada 2011 – 2015, temperatura maximă absolută a aerului (ºC), respectiv data de producere a acestora, de la staţia meteorologică Brăila
Maxima absolută 2011 2012 2013 2014 2015
Brăila 41.1
(23.07.2007) 36.2/
20.07 40.1/
07.08 36.2/
30.07 36.6
13.08 37.9
11.08
 
Tabelul  nr.VIII. 1.5. - 4 Cantitatea medie multianuală (1975 – 2000) şi cantitatea anuală de precipitaţii (mm) din perioada 2011 – 2015, de la staţia meteorologică Brăila
Media 
1975-2000 2011 2012 2013 2014 2015
Brăila = 425.9 365.5 633.1 491.8 479.3 525.6
 
Indicatori de sănătate relevanţi dependenţi de variaţiile climei 
VIII.1.5.1. Rata de mortalitate în aglomerările urbane ca urmare a temperaturilor extreme în perioada de vară
- În perioada 2011 – 2015 în mediul urban (și rural) din județul Brăila nu s-au înregistrat cazuri de mortalitate ca urmare a temperaturilor extreme în perioada de vară.
Tabelul VIII. 1.5.1 - 2 Analiza epidemiologică descriptivă a cazurilor de Boala Lyme înregistrate la nivelul județului Brăila în anul 2015:
Analiza epidemiologică descriptivă a cazurilor de Boala Lyme Anul 2015
cazuri probabile 1
cazuri confirmate 1
cazuri infirmate 0
 
VIII.1.5.2 Expunerea populației din aglomerările urbane  la riscul de inundații
Tabel nr. VIII.1.5.2. – 1 Expunerea populaţiei la riscul de inundaţii la nivelul judeţului Brăila
2011 2012 2013 2014 2015
Număr de evenimente identificate la nivelul judeţului Brăila - 31 18 21 36
Număr de victime
Total din care: - - - - -
Număr persoane decedate - - - - -
Număr persoane rănite - - - - -
Număr persoane evacuate - - - - -
Număr persoane cu locuinţe distruse - - - - -
Număr cazuri îmbolnăviri datorită consumului de apă contaminată - - - - -
 
Tabel nr. VIII.1.5.2. – 2 Localităţi afectate de inundaţii la nivelul judeţului Brăila
2011 2012 2013 2014 2015
Număr - 6 14 10 10
 
IX.  RADIOACTIVITATEA MEDIULUI
    IX.1. Monitorizarea radioactivității factorilor de mediu
           IX.1.1. Radioactivitatea aerului
    Debitul dozei gamma absorbită în aer
Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) face parte din Sistemul Integrat de Supraveghere a Poluării Mediului pe teritoriul României, din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Coordonarea ştiinţifică, tehnică şi metodologică a RNSRM este asigurată de Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Radioactivitate din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului București.
Staţia automată de monitorizare a debitului de doză gama absorbită în aer în timp real, achiziționată prin proiectul Proiectului PHARE RO2003/005-551.04.11.01 ,,Procurement of the Necessary Equipament for an Adequate Enviromental Radioactivity Monitoring and Reporting System”, face parte din RNSRM. Obiectivul principal al staţiei este detectarea oricăror creşteri cu semnificaţie radiologică a nivelelor de radioactivitate din mediu.
Monitorizarea dozei gama în aer se realizează în mod continuu, la distanţă de 1 metru faţă de sol, prin măsurătorile debitului echivalentului de doză, înregistrate cu o frecvenţă de 60 minute, stabilită de către Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Radioactivitate. Datele achiziţionate de staţie sunt transmise în timp real, printr-un sistem de comunicaţie GPRS/GSM, la serverul ANPM din Laboratorul de Radioactivitatea Mediului unde acestea sunt validate și apoi la severul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Brăila.
Rezultatele programului de supraveghere a debitului dozei gama în decursul anului 2015 sunt prezentate în tabelul IX.1.1.1. și tabelul IX.1.1.2.
   Tabel IX.1.1.1 Maxima și media anuală 2015 la nivelul județului Brăila
Factor  de mediu U.M. Limita atenţionare/avertizare Media anuală Maxima lunară Luna maximei
Debit doză gamma în aer µSv/h 0,250/1,0 0,099 0,148 12
Tabel IX.1.1.2. Valorile medii lunare de dozimetrie gamma
  LUNA Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec
Medii lunare 0,101 0,104 0,104 0,102 0,104 0,104 0,103 0,105 0,105 0,086 0,067 0,104
 
Valorile orare de dozimetrie gamma nu au prezentat depăşiri ale limitei de atenţionare de 0,250 µSy/h, media anuală fiind de 0,099 µSy/h.
Variația mediilor și maximelor anuale ale debitului dozei gama înregistrate în ultimii cinci ani este prezentată în graficul IX.1.1.1, după cum urmează.                                                                 
 
Figura IX.1.1.1
Determinările efectuate în ultimii cinci ani au evidenţiat faptul că valoarea medie anuală a debitul dozei gama s-a menținut în același domeniu de variație.
GLOSAR DE TERMENI
Doza absorbită reprezintă energia cedată de radiaţia ionizantă unităţii de masă a substanţei prin care trece, unitatea de măsură fiind gray (Gy).
Doza echivalentă constituie un indicator al riscului de expunere pentru un anumit ţesut la diferite radiaţii şi se defineşte ca fiind doza absorbită într-un ţesut supus la o radiaţie oarecare care produce acelaşi efect biologic ca o doză absorbită corespunzătoare unei radiaţii standard. Unitatea de măsură este sievert. (Sv).
 
IX.1.2. Radioactivitatea apelor 
La nivelul județului Brăila nu este cazul.
IX. 1.3. Radioactivitatea solului
La nivelul județului Brăila nu este cazul.
IX. 1.4. Radioactivitatea vegetației
La nivelul județului Brăila nu este cazul.
 
 X. CONSUMUL ȘI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR
     X.1. Tendinţe în consum la nivel judeţean 
 
X.1.1. Alimente și băuturi – nu sunt date statistice agregate de nivel județean(Direcția regională de Statistică Brăila)
 
X.1.2. Locuințe
 
Număr mediu de persoane pe locuință (persoane/gospodărie) în județul Brăila
 
Tabelul nr. X.1.2. -1 Locuinţe existente la sfârşitul anului, pe medii
                                                                                            Număr locuințe
Judeţul Brăila 2011 2012 2013 2014 2015
Total 137188 137311 137474 137698 137883
Urban 87433 87393 87381 87500 87539
Rural 49755 49918 50093 50198 50344
      
Tabelul nr. X.1.2.- 2  Populaţia după domiciliu, pe medii în perioada 2011 – 2015
                                                                                                        Număr persoane
Judeţul Brăila 2011 2012 2013 2014 2015
Total populaţie 370805 367771 364644 361218 357752
Urban 243742 241431 239119 236557 234055
Rural 127063 126340 125525 124661 123697
 
 
Tabelul nr. X.1.2.- 3  Populaţia totală stabilă raportată la numărul total de locuinţe, la nivelul  județului Brăila, pentru perioada 2011 – 2015
Județul Brăila 2011 2012 2013 2014 2015
Total populație stabilă/Total gospodării din care 2,70 2,67 2,65 2,62 2,59
Total populație stabilă/Total gospodării Urban 2,78 2,76 2,73 2,70 2,67
Total populație stabilă/Total gospodării Rural 2,55 2,53 2,50 2,48 2,45
 
 
 
 
 
      XI.1.3. Mobilitate 
 
  XI.1.3.1. Transportul de pasageri
 
          Tabelul nr. X.1.3.1. - 1 Numărul vehiculelor în inventar pentru transport public local  de pasageri, pe tipuri de vehicule
                                                                                                                       număr
Judeţul Brăila 2011 2012 2013 2014 2015
Tramvaie 49 34 31 31 31
Autobuze si microbuze 200 157 164 178 176
 
 
 
 
 
Utilizarea transportului în comun (mii pasageri) / (mii pasageri/km) la nivelul județului Brăila pentru perioada 2011 - 2015:
 
Tabelul nr. X.1.3.1.- 2 Numărul pasagerilor transportaţi în transportul public local, pe tipuri de vehicule
 
Judeţul Brăila 2011 2012 2013 2014 2015
Mii pasageri
Tramvaie 7000,0 1807,0 4898,0 6082,0 11564
Autobuze si microbuze 32458,3 29791,9 27369,8 27069,5 24088
Mii pasageri-km
Tramvaie 28501,0 3975,0 10775,0 13379,0 25440
Autobuze si microbuze 160422,0 144459,7 131755,2 131151,0 118027
 
Transportul public local de pasageri cuprinde transportul, în interiorul zonei administrativ -teritoriale a unei localităţi, fără a depăşi limitele acesteia. 
 
 
 
 
 
 
 
X.1.3.2. Transportul de mărfuri 
Vehicule rutiere înmatriculate în circulaţie, pe categorii de vehicule
 
Tabelul nr. X.1.3.2. -1  Vehicule rutiere înmatriculate în circulaţie, pe categorii de vehicule în perioada 2011 - 2015        
                                                                                                                             
 
                                                                                                                        ( număr)
Judeţul Brăila 2011 2012 2013 2014 2015
Autobuze şi microbuze 635 644 695 735 755
Autoturisme 53222 56372 59206 62117 65294
Mopede şi motociclete (inclusiv mototricicluri şi cvadricicluri) 799 836 874 921 961
Autovehicule de marfă din care: 7873 8247 8764 9409 9961
- Autocamioane 7517 7395 7830 8348 8765
- Autotractoare 356 852 934 1061 1151
Vehicule rutiere pentru scopuri speciale 333 341 356 361 358
Tractoare 433 436 432 424 428
Remorci şi semiremorci 3620 3921 4175 4459 4621
 
X.2. Factori care influențează consumul 
          Influenţele economice 
 
Tabelul nr. X.2. - 1 Produsul intern brut şi Valoarea adăugată brută,pe ramuri de activitate
                                                                                                 milioane lei – preţuri curente                                
 
Judeţul Brăila 2010 2011 2012* 2013
Valoarea adăugată brută  - Total 5617,2 6191,5 6080,6 6543,8
Agricultură, silvicultură şi pescuit 956,0 1357,0 1004,0 1377,3
Industria extractivă; industria prelucrătoare; producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat; distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare 1594,9 1845,3 1575,9 1580,4
Construcţii 665,8 632,9 753,6 748,7
Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transport și depozitare; hoteluri și restaurante 810,7 712,9 981,0 93,08
Informații și comunicații 45,6 47,7 62,3 92,8
Intermedieri financiare şi asigurări 67,8 20,2 86,0 122,0
Tranzacţii imobiliare 347,0 380,5 410,3 384,9
Activități profesionale, științifice și tehnice; activități de servicii administrative și activități de servicii suport 178,4 236,0 197,7 270,1
Administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public; învățământ; sănătate și asistență socială 816,8 791,3 831,5 878,2
Activități culturale și spectacole; reparații de produse de uz casnic și alte servicii 134,2 167,7 178,8 151,5
 
Produsul Intern Brut 6263,9 7062,0 6951,9 7442,7
* - Date recalculate
     
 
 Influenţele demografice 
 
Tabelul nr. X.2.- 2  Populaţia după domiciliu, pe medii în perioada 2011 - 2015
                                                                                                     Număr persoane
 
Judeţul Brăila 2011 2012 2013 2014 2015
Total populaţie 370805 367771 364644 361218 357752
Urban 243742 241431 239119 236557 234055
Rural 127063 126340 125525 124661 123697
 
 
X.3. Presiunile asupra mediului cauzate de consum
 
        XI. 3. Presiunile asupra mediului cauzate de consum
            XI.3.1. Emisiile de gaze cu efect de seră din sectorul rezidențial
             Cod indicator România RO 10
     Tendința emisiilor de gaze cu efect de seră
             
 
                          
 
                              Fig. nr.X.I.3 -1
 
 
 
  X.3.2. Consumul de energie pe locuitor - nu sunt date la nivel județean (DRS Brăila)
 
            X.3.3. Utilizarea materialelor
Resurse 
 
Principalele zăcăminte din judeţul Brăila sunt: 
 
Zăcămintele de ţiţei şi gaze se află situate în două unităţi geologice distincte şi anume: 
În cadrul zonei sud-estice a Platformei Moesice sunt puse în evidenţă şi se află în exploatare o serie de zăcăminte de ţiţei şi gaze pe aliniamentul structural orientat sud-vest nord-est Urziceni-Gârbova-Brăgăneasa-Padina-Jugureanu-Oprişeneşti-lopu-BordeiVerde- Lişcoteanca-Stăncuţa-Berteşti. 
În zona vestică a ridicării Bordei Verde-Însurăţei, într-o zonă delimitată convenţional, între această ridicare şi râul Dâmboviţa, se întâlnesc zăcăminte de ţiţei şi gaze asociate în lungul anticlinalului principal Moara Vlăsiei-Urziceni-Jugureanu. Dintre acestea sunt exploatate zacămintele de ţiţei Jugureanu şi Padina. 
Zăcămintele de gaze libere în zona de sud-est a Platformei Moesice au fost puse în evidenţă şi se află în exploatare la Oprişeneşti, Bordei Verde, Lişcoteanca, Berteşti, Stăncuţa, Jugureanu, Padina, Gardiştea, Balta Albă. 
Zăcămintele de balast din judeţul Brăila apar la Gradiştea şi Ibrianu, în albia majoră a râului Buzău. S-au utilizat pentru amenajări de drumuri şi în construcţii. 
Zăcăminte de argilă aluvionară cu intercalaţii nisipoase şi granule de CaCO3 la Baldovineşti, argilă prăfoasă nisipoasă la Brăila, cu rezerve de bilanţ de circa 1200 mii t şi argilă marnoasă cu înalt grad de refractaritate la Făurei-rezerve de bilanţ de circa 8200 mii t. Depunerile loessoide formează materia primă pentru ceramică inferioară, aceste argile fiind utilizate la fabricarea cărămizilor. 
 
Ape minerale şi termale 
În judeţul Brăila există patru sonde cu ape geotermale, două la Însurăţei, una la Mihai Bravu şi alta la Victoria. Apa are o temperatură la gura sondei de 90-95oC. Sondele aparţin S.C. FORADEX S.A. Bucureşti şi sunt în custodia primăriilor locale. Apa are un puternic caracter clorurat-sodic-sulfatic-potasic-magnezianocalcic. 
Actualmente nu sunt utilizate. În trecut a fost utilizată o singura sondă în Însurăţei pentru preparare agent termic pentru locuinţe. 
 
Presiunile asupra mediului cauzate de deșeuri 
Evaluarea situaţiei actuale şi a situaţiei prognozate 
 
Date generale 
Sursele generatoare pe categorii de deșeuri sunt următoarele: 
• gospodăriile: generează deșeuri menajere colectate în amestec (fiind principalul flux de deșeuri, cu un conținut important al fracției biodegradabile), deșeuri menajere colectate separat (în vederea reciclării-recuperării de material: hârtie și carton, plastic, sticlă, metal, lemn), deșeuri voluminoase, deșeuri menajere periculoase (reprezentate de mici cantități de baterii pentru aparataj electronic, medicamente expirate, resturi de vopsele și diluanți, etc), deșeuri menajere necolectate generate în general în mediul rural de către populația nedeservită de operatori de salubritate și depozitate ilegal). 
• sectorul industrial: generează deșeuri similare în compoziția celor menajere, provenite din diferite activități ale industriei (clădiri administrative, cantine, etc), deșeuri industriale ne-periculoase (deșeuri în general depozitate în depozite proprii); 
• sectorul comercial şi instituţional: generează deșeuri similare ăn compozița celor menajere, deșeuri din ambalaje (parte din aceste deșeuri sânt reciclate și recuperate, returnate producătorilor sau sunt depuse la depozit), deșeuri voluminoase, deșeuri medicale periculoase si deșeuri periculoase,
 • sectorul de construcţii: fluxul principal este constituit de deșeuri din construcții și demolări (includ diverse cantități de lemn, metal, sticlă, plastic, etc – mare parte a acestor materiale sunt recuperate, restul constiuie un refuz inert, care de obicei se depozitează); 
• sectorul municipal: este reprezentat de diverse tipuri de deșeuri rezultate din activitățile de curățenie și întreținere a infrastructurii municipale(deșeuri stradale, deșeuri din pieț , deșeuri verzi, fractii biodegradabile, ambalaje, etc), deșeuri din parcuri și grădini 
• activităţi cu impact asupra mediului: nămoluri (provenite din stațiile de tratare ape uzate menajere).
• fluxuri speciale de deşeuri: deșeuri periculoase, deșeuri provenite din echipamente electrice și electronice, deșeuri rezultate din scoterea din uz a autovehicolelor, deșeuri de anvelope uzate.
X.4. Prognoze, politici și măsuri privind consumul și mediul
La nivelul judetului Brăila a fost elaborat Proiectul „Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Brăila” care se află în faza de implementare fizică prin POS Mediu.
Scopul acestui proiect îl reprezintă identificarea  măsurilor, care trebuie îndeplinite pentru dezvoltarea unui sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Brăila, în conformitate cu obligațiile legale. 
Obiectivele generale ale proiectului sunt urmatoarele: 
Creșterea standardelor de viață și de mediu din județul Brăila, vizând, în principal, respectarea acquis-ului comunitar de mediu; 
Dezvoltarea unui sistem durabil de management al deșeurilor în judetul Brăila, prin îmbunătățirea managementului deșeurilor și reducerea numărului de zone poluate din județ. 
Obiectivele specifice ale proiectului sunt definite pe baza obiectivelor din cadrul POS Mediu și vizează: 
Creșterea gradului de acoperire cu servicii de salubritate la nivelul judeului Brăila, prin îmbunătățirea managementului deșeurilor; 
Asigurarea unor servicii de salubritate la standarde europene, percepând tarife acceptabile pentru populatia din judet; 
Reducerea cantității de deșeuri depozitate pe suprafața judetului Brăila; 
Creșterea cantității de deșeuri reciclate si valorificate la nivelul judetului Brăila; 
Înființarea la nivelul județului Brăila a unor structuri eficiente de management al deșeurilor. 
Implementarea proiectului în județul Brăila permite  atingerea următoarelor obiective: 
asigurarea unui grad de acoperire cu servicii de salubritate de 100%, atât în mediul urban, cât și în mediul rural; 
atingerea țintelor de reciclare/valorificare a deșeurilor din ambalaje. 
conformarea cu privire la Directiva UE privind depozitarea deșeurilor biodegradabile 
reducerea impactului de mediu aferente depozitărilor neconforme.