Back

Regulament de ordine interioara APM Braila

Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila – Regulament de Ordine Interioară

                     ________________________________________________________________________

 

 

 

 

AGENŢIA PENTRU

PROTECŢIA MEDIULUI BRĂILA

 

 

 

REGULAMENT DE ORDINE

INTERIOARĂ

 

 

IUNIE  2014

 

 

 

 

REGULAMENT DE ORDINE INTERIOARĂ (R.O.I. – A.P.M. Brăila)

                                             

 

CUPRINS

 

CAP. I. DISPOZIŢII GENERALE

 

CAP. II. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE CONDUCERII  A.P.M. BRĂILA

 

CAP. III. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE FUNCŢIONARILOR PUBLICI ŞI ALE

PERSONALULUI CONTRACTUAL

 

CAP. IV. RECOMPENSE

 

CAP. V. SANCŢIUNI - DISPOZIŢII COMUNE

 

CAP. VI. TIMPUL DE MUNCĂ ŞI TIMPUL DE ODIHNĂ

 

CAP. VII. FORMAREA PROFESIONALĂ

 

CAP. VIII. SECURITATEA PATRIMONIALĂ

 

CAP. IX. SĂNĂTATEA, IGIENA ȘI SECURITATEA ÎN MUNCĂ

 

CAP. X.  PROTECȚIA PERSONALULUI DIN CADRUL A.P.M. BRĂILA

REFERITOARE LA ÎNCĂLCAREA UNOR LEGI

CAP.XI. REGULI PRIVIND RESPECTAREA PRINCIPIULUI NEDISCRIMINĂRII ȘI AL ÎNLĂTURĂRII ORICĂREI FORME DE ÎNCĂLCARE A DEMNITĂȚII

 

CAP. XII. DISPOZIŢII FINALE

 

ANEXĂ (TABEL NOMINAL PENTRU LUARE LA CUNOŞTINŢĂ )

 

CAPITOLUL  I

 

DISPOZIŢII GENERALE

 

Art. 1 Regulamentul de Ordine Interioară, stabilește dispoziţii referitoare la organizarea și disciplina muncii în cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Brăila, în conformitate cu prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată (r2), cu modificările și completările ulterioare,  Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii, cu modificările și completările ulterioare prin Legea nr.40/2011, Legii nr. 7/2004 privind Codul de conduită al funcţionarilor publici, cu modificările și completările ulterioare,  Legii nr. 477/2004 privind Codul de conduită al personalului contractual din autorităţile și instituţiile publice și a legislaţiei în domeniu.

 

Art.2 Funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Brăila  au obligaţia să respecte regulile generale privind organizarea muncii, disciplina și toate celelalte dispoziţii ale prezentului regulament.

 

Art.3 Regulamentul se aplică tuturor funcţionarilor publici şi salariaţilor angajaţi cu contract individual de muncă din cadrul A.P.M Brăila, persoanelor care lucrează ca detaşaţi sau delegaţi ai altor instituţii în cadrul A.P.M Brăila, precum şi elevilor şi studenţilor care fac practica în instituţie.

 

 

CAPITOLUL  II

 

DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE CONDUCERII A.P.M. BRĂILA

 

Art. 4 Conducerea instituţiei are următoarele drepturi:

a) să stabilească organizarea și funcţionarea instituţiei ;

b) să stabilească atribuţiile corespunzătoare pentru fiecare salariat, în condiţiile legii;

c) să dea dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalităţii lor;

d) să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu;

e) să încadreze, să numească, să elibereze din funcţie, să constate săvârșirea abaterilor disciplinare și să aplice sancţiunile corespunzătoare, potrivit legii, şi regulamentului intern;

f) să ia măsurile necesare pentru prevenirea abuzurilor, a încălcării eticii profesionale, recuperarea prejudiciilor şi sancţionarea celor vinovaţi de asemenea încălcări.

 

Art. 5 Conducerea instituţiei are următoarele obligaţii :

a) să acorde salariatului toate drepturile ce decurg din raporturile de serviciu, din

contractele individuale de muncă şi din lege ;

b) să dea dispoziţii clare, să asigure condiţiile de executare a acestora şi să controleze modul de aducere la îndeplinire a sarcinilor şi a dispoziţiilor. În relaţiile de muncă, persoanele cu funcţii de conducere trebuie să-și îndeplinească exemplar atribuţiile de serviciu;

c) să informeze salariatul asupra condiţiilor de muncă şi asupra elementelor care privesc desfășurarea relaţiilor de muncă ;

d) să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului;

e) să se consulte cu sindicatul sau cu reprezentanţii salariaţilor în privinţa deciziilor susceptibile să afecteze substanţial drepturile şi interesele acestora;

f) să plătească toate contribuţiile şi impozitele aflate în sarcina sa, precum şi să reţină

și să vireze contribuţiile şi impozitele datorate de salariaţi, în condiţiile legii;

g) să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale salariatului;

h) să examineze cererile, plângerile, reclamaţiile, observaţiile critice, sugestiile şi propunerile de măsuri formulate de salariaţi, cu obligaţia de a răspunde în scris sau

verbal acestora;

i) să asigure condiţiile de respectare a normelor tehnice de protecţie a muncii, a normelor igienico-sanitare, de pază şi P.S.I, organizând instruirea personalului ( pe

cheltuiala instituţiei), potrivit cu specificul locului de muncă;

j) să asigure condiţii pentru realizarea acţiunilor de pregătire profesională a angajaţilor şi să se preocupe de realizarea tuturor programelor de formare şi perfecţionare şi de verificare periodică a cunoștinţelor şi aptitudinilor acestora ( pe bază de testări ), în vederea evaluării acestui proces, în limita bugetului alocat;

k) să dispună anunţarea în scris (către reprezentanţii angajaţilor, ANFP şi AJOFM) a

numărului şi structurii de personal ce urmează să fie reduse (și eventual posibilităţile

de redistribuire), pentru cazurile în care instituţia este în situaţia de a reduce personalul ca urmare a reorganizării ei;

l) să dispună şi să urmărească întocmirea fișelor de evaluare a performanţelor

profesionale individuale ale funcţionarii publici şi a fişelor de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale personalul contractual;

 

 

 

 

 

 

 

CAPITOLUL  III

 

DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE FUNCŢIONARILOR PUBLICI ŞI ALE

PERSONALULUI CONTRACTUAL

 

 

  1. DREPTURILE  FUNCŢIONARILOR  PUBLICI

 

Art. 6 Funcţionarii publici, în conformitate cu normele de conduită au următoarele

drepturi :

a) să li se garanteze dreptul la opinie; este interzisă orice discriminare între funcţionarii publici pe criterii politice, sindicale, religioase, etnice, de sex, stare materială, origine socială sau de orice altă natură.

b) să li se garanteze dreptul la asociere sindicală în condiţiile legii; cei interesaţi pot, în mod liber, să înfiinţeze organizaţii sindicale, să adere la ele şi să exercite orice mandat în cadrul acestora ;

c) să se asocieze în organizaţii profesionale sau în alte organizaţii având ca scop reprezentarea intereselor proprii, promovarea pregătirii profesionale şi protejarea statutului lor ;

d) să îşi exercite dreptul la grevă în condiţiile legii ;

e) pentru activitatea depusă, funcţionarii publici au dreptul la salariu, care se compune din salariul de bază, sporuri și indemnizaţii, în condiţiile legii;

f) să beneficieze, în condiţiile legii, de concediu de odihnă, concedii medicale și alte concedii;

g) în perioada concediilor de boală, a concediilor de maternitate şi a celor pentru creşterea şi îngrijirea copiilor, raporturile de serviciu nu pot înceta şi nu pot fi modificate decât din iniţiativa funcţionarului public în cauză;

h) să beneficieze de condiţii normale de muncă şi igienă, de natură să le ocrotească

sănătatea şi integritatea fizică;

i) pentru motive de sănătate funcţionarilor publici li se poate aproba, în mod excepţional, schimbarea compartimentului sau a instituţiei publice în care îşi desfăsoară activitatea, cu păstrarea gradului, clasei şi treptei avute. Schimbarea se poate face numai dacă funcţionarul public în cauză este apt profesional să îndeplinească noile atribuţii ce îi revin ;

j) să beneficieze de pensii, precum şi de celelalte drepturi de asigurări sociale de stat,

potrivit legii ;

k) în caz de deces al funcţionarului public, membrii familiei care au, potrivit legii, dreptul la pensie de urmaș, primesc pe o perioadă de trei luni echivalentul salariului

de bază din ultima lună de activitate a funcţionarului public decedat;

l) să beneficieze în exercitarea atribuţiilor lor de protecţia legii; să i se asigure

protecţie împotriva ameninţărilor, violenţelor, faptelor de ultraj cărora le-ar putea fi

victimă în exercitarea funcţiei sau în legătură cu aceasta;

m) să primească despăgubiri de la instituţie în situaţia în care au suferit, din culpa instituţiei publice, un prejudiciu material în timpul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu;

n) drepturile de delegare, potrivit legii.

o) dreptul de a-şi perfecţiona în mod continuu pregătirea profesională.

p) dreptul de a se asigura egalitatea de șanse şi tratament între femei şi bărbaţi, în

cadrul relaţiilor de muncă de orice fel;

r) dreptul la tratament egal indiferent de sex, vârstă, condiţie şi statut social sau mediu de provenienţă etnică şi socială;

s) dreptul la protecţie împotriva discriminării directe şi indirecte pe criterii de sex, religie, vârstă, orientare politică, religioasă sau sexuală, provenienţă etnică sau socială sau pe orice alt criteriu;

s) dreptul la protecţie împotriva hărţuirii şi hărţuirii sexuale.

 

  1. OBLIGAŢIILE FUNCŢIONARILOR PUBLICI

 

Art. 7 Funcţionarii publici au următoarele obligaţii specifice:

a) să-și însuşească prevederile Regulamentului de Organizare şi Funcţionare (R.O.F.) pentru serviciul/biroul/compartimentul din care face parte, ale Regulamentului de Ordine Interioară (R.O.I.), sarcinile şi responsabilităţile prevăzute în fişa postului;

b) să-şi însuşească şi să respecte prevederile Codului de conduită a funcţionarilor publici;

c) să îndeplinească cu profesionalism, loialitate, corectitudine şi în mod conştiincios

îndatoririle de serviciu şi să se abţină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii

autorităţii sau instituţiei publice;

d) să se abţină de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lor politice în exercitarea atribuţiilor ce le revin;

e) să îndeplinească atribuţiile ce le revin din funcţia publică pe care o deţin, precum şi atribuţiile ce le sunt delegate;

f) să se conformeze dispoziţiilor date de funcţionarii cu funcţii publice de conducere

cărora le sunt subordonaţi direct, cu excepţia cazurilor în care apreciază că aceste dispoziţii sunt ilegale; în asemenea cazuri funcţionarul public are obligaţia să motiveze în scris refuzul îndeplinirii dispoziţiei primite; dacă funcţionarul public care a dat dispoziţia stăruie în executarea acesteia, va trebui să o formuleze în scris; în această situaţie dispoziţia va fi executată de cel care a primit-o; funcţionarul public are îndatorirea să aducă la cunostinţa superiorului ierarhic al persoanei care a emis dispoziţia astfel de situaţii;

g) să păstreze secretul de stat şi secretul de serviciu, în condiţiile legii;

h) să păstreze confidenţialitate în legătură cu faptele, informaţiile sau documentele de care iau cunostinţă în exercitarea funcţiei ;

i) le este interzis să solicite sau să accepte, direct sau indirect, pentru ei sau pentru alţii, în considerarea funcţiei lor publice, daruri sau alte avantaje;

j) să prezinte, în condiţiile legii, conducătorului instituţiei publice, la numirea şi la eliberarea din funcţie, Declaraţia de avere şi Declaraţia de interese;

k) să rezolve lucrările repartizate în termenele stabilite de conducătorul compartimentului în care funcţionează;

l) le este interzis să primească direct cereri a căror rezolvare întră în competenţa lor ori să intervină pentru soluţionarea acestor cereri ;

m) să-și perfecţioneze pregătirea profesională fie în cadrul autorităţii sau instituţiei publice, fie urmând cursuri de perfecţionare organizate în acest scop;

n) funcţionarii publici care urmează forme de perfecţionare profesională a căror

durată este mai mare de 90 de zile într-un an calendaristic, organizate în ţară sau

străinătate, finanţate din bugetul de stat sau bugetul local, sunt obligaţi să se angajeze în scris că vor lucra în instituţia publică între 2 și 5 ani de la terminarea programelor, proporţional cu numărul zilelor de perfecţionare profesională, dacă pentru programul respectiv nu este prevăzută o altă perioadă. În cazul nerespectării acestui angajament, aceștia vor restitui drepturile salariale primite precum şi celelalte drepturi acordate pe perioada cursurilor de specializare/perfecţionare, proporţional cu timpul rămas până la împlinirea termenului. Această prevedere nu se aplică în cazul în care funcţionarul public care nu mai deţine funcţia publică din motive neimputabile acestuia sau în cazul transferului în interesul serviciului. Rezultatele obţinute la cursurile de perfecţionare de către funcţionarii publici vor fi avute în vedere la evaluarea anuală a activităţii acestora.

o) funcţionarii publici au obligaţia respectării regimului juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor;

p) să respecte programul de muncă stabilit în instituţie;

r) să aibă un comportament civilizat şi demn în relaţiile cu colegii şi ceilalţi salariaţi din instituţie, să manifeste solicitudine şi respect în relaţiile cu persoanele din afara instituţiei;

 

  1. DREPTURILE PERSONALULUI CONTRACTUAL

 

Art. 8 Persoana angajată cu contract individual de muncă are următoarele drepturi:

a) să i se asigure un loc de muncă potrivit aptitudinilor, pregătirii profesionale, aspiraţiilor, precum şi necesităţilor instituţiei;

b) să fie salarizat în raport cu cantitatea, calitatea şi importanţa muncii pe care o desfășoară ;

c) să i se asigure stabilitatea în muncă, contractul de muncă neputând să înceteze sau

să fie modificat decât în cazurile prevăzute de lege ;

d) să fie promovat în grade şi în funcţii superioare în raport cu pregătirea profesională, rezultatele muncii şi cu cerinţele instituţiei, cu respectarea prevederilor legale ;

e) să i se asigure repaus săptămânal şi concediu anual de odihnă, concedii medicale

şi alte concedii; în perioada concediilor de boală, a concediilor de maternitate şi a celor pentru creșterea şi îngrijirea copiilor, contractele de muncă nu pot înceta şi nu pot fi modificate decât din iniţiativa angajatului în cauză;

f) să beneficieze de condiţii corespunzătoare de muncă şi de protecţie a muncii, de asistenţă medicală, de indemnizaţii în caz de incapacitate temporară de muncă, de măsuri pentru prevenirea îmbolnăvirilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu prevederile contractului individual de muncă ;

g) să beneficieze de dreptul la pensie pentru munca depusă şi limită de vârstă sau în

caz de invaliditate, precum şi de celelalte drepturi de asigurări sociale de stat, potrivit legii ;

h) să se asocieze în organizaţii sindicale;

i) să beneficieze de egalitate de șanse şi tratament ;

j) să participe la formare profesională;

 

 

  1. OBLIGAŢIILE PERSONALULUI CONTRACTUAL

 

Art. 9  Personalul angajat cu contract individual de muncă are următoarele obligaţii specifice :

a) să respecte şi să susţină interesele generale ale instituţiei, să nu denigreze conducerea instituţiei sau pe ceilalţi angajaţi ai ei;

b) să-și perfecţioneze pregătirea profesională şi de specialitate şi să-şi valorifice cunoștinţele profesionale, iniţiativa şi spiritul creator şi de competenţă, conform cerinţelor postului pentru care este angajat şi salarizat;

c) să păstreze totală discreţie asupra lucrărilor executate, care au caracter de confidenţialitate, faţă de persoane din afara instituţiei;

d) să nu practice activităţi care să dăuneze intereselor instituţiei;

e) să nu se solidarizeze cu angajaţii care nu respectă obligaţiile sau normele de conduită;

f) în relaţiile cu personalul din cadrul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi cu persoanele fizice sau juridice, personalul angajat

cu contract de muncă este obligat să aibă un comportament bazat pe respect, bună -  credinţă, corectitudine şi amabilitate.

 

 

 

 

 

  1. OBLIGAŢII COMUNE CELOR DOUĂ CATEGORII DE PERSONAL

 

Art. 10 Ambelor categorii de personal le revin următoarele obligaţii comune:

a) să-și însușească prevederile Regulamentului de Organizare şi Funcţionare (R.O.F.), ale Regulamentului de Ordine Interioară (R.O.I.), sarcinile şi responsabilităţile prevăzute în fișa postului;

b) să respecte programul de lucru şi să se prezinte la serviciu într-o ţinută decentă;

c) să nu părăsească locul de muncă fără înștiinţarea,  respectiv aprobarea conducătorului direct;

d) să păstreze ordinea şi disciplina la locul de muncă;

e) să semnaleze Compartimentului Buget, Finanțe, Administrativ și Resurse Umane orice modificare a datelor personale (inclusiv cu caracter familial), intervenită ulterior angajării lui în instituţie;

f) să utilizeze cu grijă şi răspundere echipamentele de birou, mijloacele de transport şi toate celelalte mijloace materiale încredinţate în vederea realizării obiectului de activitate şi să reducă consumurile de materiale şi energetice, prin evitarea risipei şi a pierderilor sub orice formă;

g) să nu instaleze pe PC-urile A.P.M. Brăila  produse software pentru care nu există

licenţă de utilizare;

h) să nu dezinstaleze sau să mute echipamentele de tehnică de calcul fără informarea şi acceptul responsabilului I.T.;

i) să utilizeze aplicaţiile informatice de gestiune a datelor care fac parte din sistemul informatic integrat al instituţiei;

j) să realizeze atribuţiile şi lucrările încredinţate în termenul stabilit, la nivelul calitativ cerut de actele normative şi de cerinţele specifice fiecărei lucrări;

k) să execute în caz de necesitate şi alte lucrări, indiferent de calitatea pe care o are  (prin dispoziţia şefului ierarhic şi prin cuprinderea acestor noi lucrări în fişa de post/decizie emisă de conducătorul instituției, ca lucrare permanentă sau aleatoare);

l) să depoziteze la sfârșitul programului, în locuri special amenajate sau în dulapuri încuiate, după caz, mijloacele tehnice şi echipamentele primite în gestionare, conform reglementărilor în vigoare, luându-se măsurile de securitate prevăzute de lege privind asigurarea securităţii patrimoniului instituţiei;

m) la terminarea programului de lucru, angajaţii au obligaţia de a verifica întreruperea luminii electrice, scoaterea de sub tensiune a aparatelor, închiderea ferestrelor, încuierea uşilor şi depunerea cheilor la locurile indicate, după caz;

n) să păstreze curăţenia la locul de muncă și în toate spaţiile din instituţie;

o) să propună ierarhic, orice măsură pe care ar considera-o utilă pentru o mai bună

funcţionare a compartimentului respectiv sau a instituţiei în ansamblu;

p) să dea dispoziţii clare şi precise (ca salariat cu funcţii de conducere la nivelul serviciilor/biroului/compartimentelor) şi să asigure condiţiile necesare pentru executarea şi respectarea obligaţiilor, controlând sistematic modul în care acestea sunt aduse la îndeplinire;

r) să se supună examenelor profesionale, de autorizare, verificare, medicale, etc. prevăzute în regulamentele instituţiei;

s) să respecte normele de sănătate și securitate a muncii şi pază contra incendiilor.

s) să nu se prezinte la serviciu sub influenţa alcoolului; persoanele aflate în această stare vor fi obligate să părăsească instituţia, urmând a se lua măsuri de sancţionare.

t) să anunţe imediat pierderea legitimaţiei de serviciu persoanelor cu atribuţii de resurse umane, pentru luarea măsurilor ce se impun;

 

CAPITOLUL  IV

 

RECOMPENSE

 

Art. 11. Angajaţii care îşi îndeplinesc în cele mai bune condiţii sarcinile ce le revin şi a căror activitate este caracterizată prin spirit de iniţiativă şi creativitate, fidelitate și loialitate faţă de instituţie, aducând o contribuţie deosebită la îndeplinirea obligaţiilor individuale sau colective, pot primi, în condiţiile stabilite de acte normative specifice domeniului de activitate, următoarele recompense:

a) mulţumiri verbale sau scrise;

b) stimulente

 

Art. 12.  Modul de constituire a fondului de stimulente şi acordarea stimulentelor din fondul de stimulente se desfășoară conform prevederilor legale în materie.

 

 

CAPITOLUL V

 

SANCŢIUNI - DISPOZIŢII COMUNE

 

 

Art. 13 – (1) Încălcarea cu vinovăţie de către personalul angajat, indiferent de funcţia pe care o ocupă, a obligaţiilor de serviciu, inclusiv a normelor de conduită, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează în concordanţă cu prevederile acestui Regulament Intern, precum şi a celorlalte acte normative specifice, respectiv Statutul funcţionarilor publici şi Codul Muncii.

(2) La stabilirea sancţiunii se va ţine seama de cauzele şi gravitatea abaterii disciplinare, analizându-se împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, gradul de vinovăţie a celui în cauză şi consecinţele abaterii, comportarea generală în serviciu a angajatului, precum şi de existenţa în antecedentele acestuia a altor sancţiuni disciplinare care au fost radiate în condiţiile legii.

 (3) În cazul repetării unei abateri de aceeași gravitate, sancţiunile disciplinare se acordă, de regulă, în mod progresiv.

 

Art. 14. – (1) Abaterile disciplinare săvârșite de un angajat al instituţiei aflat în perioada delegării la o altă unitate, se sancţionează de către conducerea instituţiei care l-a angajat, pe baza unui referat înaintat de conducerea unităţii la care este delegat angajatul.

(2) Abaterile disciplinare săvârșite de un angajat în perioada detașării la altă unitate

se sancţionează de conducerea unităţii la care este detașat, mai puţin desfacerea contractului individual de muncă/destituire, sancţiune pe care o poate aplica numai unitatea care l-a detașat.

(3) Sancţiunile disciplinare se au în vedere la stabilirea aprecierilor şi la evaluarea performanţelor individuale, precum şi la promovarea şi avansarea angajatului.

(4) Angajaţilor nu li se poate aplica decât o singură sancţiune disciplinară, dacă au fost încălcate mai multe obligaţii de serviciu, şi anume sancţiunea cea mai severă.

(5) Împotriva sancţiunii disciplinare aplicate, persoana sancţionată se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile legii.

 

Art. 15. Următoarele fapte săvârșite de personalul de conducere, şefi de servicii sau birouri, constituie abateri disciplinare în măsura în care acestea se referă la obligaţiile lor de serviciu, potrivit reglementărilor în vigoare:

a) neîndeplinirea atribuţiilor de organizare, coordonare şi control;

b) neexecutarea obligaţiilor privind îndrumarea personalului din subordine în legătură cu atribuţiile de serviciu ale acestuia şi, respectiv neluarea unor măsuri ferme privind îndeplinirea la timp şi în bune condiţii a obligaţiilor ce revin acestui personal;

c) abuzul în activitate faţă de personalul din subordine şi/ sau știrbirea personalităţii

acestuia;

d) aplicarea în mod nejustificat a unor sancţiuni, atribuirea de recompense nejustificate sau luarea altor măsuri nedrepte ori cu încălcarea dispoziţiilor legale;

e) promovarea unor interese personale.

f) săvârșirea unor greșeli de organizare sau dispunerea executării unor lucrări care

conduc la pagube pentru instituţie;

 

 

  1. SANCŢIUNI PRIVIND FUNCŢIONARII PUBLICI

 

Art. 16. Încălcarea cu bună știinţă de către funcţionarii publici, indiferent de funcţia pe care o ocupă, a obligaţiilor lor de serviciu, inclusiv a normelor de conduită, constituie abatere disciplinară și se sancţionează în concordanţă cu prevederile acestui Regulament  Intern şi ale Statutului Funcţionarilor Publici.

Sancţiunile prevăzute sunt:

(a) mustrare scrisă;

(b) diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioadă de până la 3 luni;

(c) suspendarea dreptului de promovare în funcţia publică pe o perioadă de la 1 la 3 ani ;

(d) retrogradarea în funcţia publică pe o perioadă de până la un an;

(e) destituirea din funcţia publucă.

 

Art. 17. Următoarele fapte, a căror enumerare nu este limitativă, săvârșite de funcţionarii publici, indiferent de funcţia pe care o ocupă, constituie abateri disciplinare:

a) întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor;

b) neglijenţa repetată în rezolvarea lucrărilor;

c) absenţe nemotivate de la serviciu;

d) nerespectarea în mod repetat a programului de lucru şi/sau întârzieri repetate, în

aceeași lună;

e) intervenţiile sau stăruinţele pentru soluţionarea unor cereri în afara cadrului legal;

f) nerespectarea secretului profesional sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest

caracter;

g) manifestări care aduc atingere prestigiului instituţiei publice din care fac parte;

h) desfășurarea în timpul programului de lucru a unor activităţi cu caracter politic;

i) refuzul de a îndeplini sarcinile şi atribuţiile de serviciu;

j) încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii stabilite prin lege pentru funcţionarii publici;

k) stabilirea de către funcţionarii publici de relaţii directe cu petenţii în vederea soluţionării cererii acestora sau primirea directă a cererilor a căror rezolvare intră în

competenţa lor - dacă nu au stabilite astfel de atribuţii în fișa postului, precum și intervenţia pentru soluţionarea acestor cereri;

l) încălcarea sau nerespectarea normelor de conduită prevăzute de Codul de Conduită, aplicabil.

m) părăsirea în timpul programului, a locului de muncă, fără aprobările corespunzătoare;

n) efectuarea în timpul serviciului a unor lucrări ce nu au legătură cu obligaţiile de serviciu, precum şi sustragerea atenţiei sau împiedicarea celorlalţi salariaţi să-şi exercite atribuţiile de serviciu;

o) distrugerea sau pierderea documentelor;

p) folosirea necorespunzătoare şi/ sau în interes personal a mijloacelor tehnice sau a

altor bunuri ale instituţiei;

r) discriminarea directă sau indirectă pe criterii de sex, vârstă, religie, orientare politică, religioasă sau sexuală, provenienţă etnică sau socială sau pe orice alt criteriu;

s) hărţuirea,  hărţuirea sexuală sau orice comportament nedorit ce are sau nu legătură

cu faptul că o persoană este de un sex sau altul, care poate avea ca efect atingerea

demnităţii persoanei şi/sau crearea unui mediu degradant, de intimidare, de ostilitate,

de umilire sau ofensator;

s) nedepunerea Declaraţiei de avere şi a Declaraţiei de interese în termenele prevăzute

de lege;

t) încălcarea normelor şi regulilor de protecţie şi igienă a muncii, de prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi a normelor de pază şi securitate;

ţ) introducerea sau consumul de băuturi alcoolice la locul de muncă sau prezentarea

la serviciu în stare de ebrietate;

u) alte fapte prevăzute ca abateri disciplinare în actele normative din domeniul

funcţiei publice şi funcţionarilor publici;

 

Art. 18. – (1) Sancţiunile disciplinare nu pot fi aplicate decât după cercetarea prealabilă a faptei imputate şi după audierea funcţionarului public de către Comisia de disciplină. Audierea funcţionarului public trebuie consemnată în scris, sub sancţiunea nulităţii (art.78, alin (3) din Legea nr. 188/1999).

(3) Sancţiunea disciplinară prevazută la art.16 lit.,,a,, (din prezentul R.O.I. ) se poate aplica direct de către persoana care are competenţa legală de numire în funcţia publică.

(4) Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 16 lit. b)-e) se aplică de către persoana care are competenţa legală de numire în funcţia publică, la propunerea comisiei de disciplină.

(5) Pe baza concluziilor majorităţii membrilor comisiei de disciplină acesta întocmește un raport cu privire la cauza care a fost sesizată, în care poate să propună fie sancţiunea disciplinară aplicabilă, în cazul în care s-a dovedit săvârșirea abaterii disciplinare de către funcţionarul public, fie clasarea cauzei, atunci când nu se confirmă săvârșirea unei abateri disciplinare.

(5) În cazul funcţionarilor publici, dispoziţia de sancţionare se emite în termen de cel

mult 5 zile de către conducătorul instituţiei pe baza propunerii cuprinse în raportul comisiei de disciplină şi se comunică funcţionarului public sancţionat, în termen de 15 zile de la data emiterii.

(6) Funcţionarul public nemulţumit de sancţiunea disciplinară aplicată se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile legii. Persoanei sancţionate i se comunică posibilitatea de a face contestaţie, precum și termenul de înaintare a

acesteia și organele competente de a o soluţiona, conform prevederilor legale.

 

Art. 19. Sancţiunile disciplinare aplicate funcţionarilor publici se radiază de drept, după cum urmează:

a) în termen de 6 luni de la aplicare, dacă funcţionarul public a fost sancţionat cu mustrare scrisă;

b) în termen de 1 an de la expirarea termenului pentru care au fost aplicate, pentru sancţiunile prevăzute la art. 77 alin. 3 lit. b), c), d) din Statul funcţionarilor publici;

c) în termen de 7 ani de la aplicare, pentru destituirea din funcţia publică.

 

Art. 20. În cazul în care sancţiunea a fost aplicată la propunerea conducătorului compartimentului în care își exercită activitatea funcţionarul public respectiv, iar funcţionarul public a formulat contestaţie, conducătorul instituţiei sesizează comisia de disciplină în termen de 5 zile de la data înregistrării contestaţiei. În această situaţie comisia de disciplină este competentă să verifice dacă sancţiunea disciplinară a fost aplicată cu respectarea prevederilor legale. În funcţie de rezultatul verificărilor, comisia de disciplină poate să propună, prin raport, menţinerea, modificarea sau anularea sancţiunii disciplinare aplicate.

 

Art. 21. – (1) Răspunderea funcţionarilor publici pentru infracţiunile săvârșite în timpul serviciului sau în legătură cu atribuţiile funcţiei publice pe care o ocupă se angajează potrivit legii penale.

(2) În cazul în care în urma sesizării parchetului sau a organului de cercetare penală, s-a pus în mișcare acţiunea penală pentru una din infracţiunile prevăzute la art. 54 lit. h) din Legea nr. 188/1999, republicată (r2), cu modificările și completările ulterioare, conducătorul instituţiei va lua măsura de suspendare a funcţionarului public din funcţia publică pe care o deţine.

(3) Suspendarea din funcţie operează şi în cazul în care s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva funcţionarului public care a săvârsit o infracţiune de natură să îl facă incompatibil cu funcţia publică pe care o ocupă.

(4) Suspendarea din funcţie încetează în cazul în care parchetul dispune scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale.

 

  1. SANCŢIUNI PRIVIND PERSONALUL CONTRACTUAL

 

Art. 22. – (1) Încălcarea cu vinovăţie de către personalul contractual, indiferent de funcţia pe care o ocupă, a obligaţiilor de serviciu, inclusiv a normelor de conduită, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează în concordanţă cu prevederile acestui Regulament Intern şi ale Codului Muncii. Sancţiunile prevăzute sunt:

a) avertisment scris;

b) suspendarea contractului individual de muncă pentru o perioadă ce nu poate

depăși 10 zile lucrătoare;

c) retrogradarea din funcţie (în cadrul aceleiași profesii) cu acordarea salariului corespunzător funcţiei în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăși 60 de zile;

d) reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%;

e) reducerea salariului de bază şi/sau, după caz, şi a indemnizaţiei de conducere pe o

perioadă de 1-3 luni cu 5-10%;

f) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă;

(2) În cazul în care, prin statute profesionale aprobate prin lege specială, se  stabilește un alt regim sancţionator, va fi aplicat acesta.

 

Art.23 Următoarele fapte, a căror enumerare nu este limitativă, săvârșite de personalul contractual, constituie abateri disciplinare:

a) nerespectarea programului de lucru ;

b)părăsirea în timpul programului, a locului de muncă, fără aprobările corespunzătoare;

c) întârzieri repetate, în aceeași lună ;

e) încălcarea normelor şi regulilor de protecţie, igienă și securitate a muncii, de prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi a normelor de pază şi securitate;

g) folosirea necorespunzătoare şi/ sau în interes personal a mijloacelor tehnice sau a

altor bunuri ale instituţiei;

h) efectuarea în timpul serviciului a unor lucrări ce nu au legătură cu obligaţiile de serviciu, precum şi sustragerea atenţiei sau împiedicarea celorlalţi salariaţi să-şi exercite atribuţiile de serviciu;

i)  încălcarea regulilor privind securitatea datelor şi secretelor de serviciu;

j)  introducerea sau consumul de băuturi alcoolice la locul de muncă sau prezentarea la serviciu în stare de ebrietate;

k) necompletarea sau completarea necorespunzătoare a evidenţelor, precum şi comunicarea de date sau informaţii false, sau cu întârzieri repetate;

l) distrugerea sau pierderea documentelor;

m) sustragerea, sub orice formă, de bunuri şi valori aparţinând instituţiei;

n) refuzul nejustificat de a îndeplini sarcinile şi atribuţiile de serviciu ;

o) neparticiparea (fără motive temeinice) la instructaje şi cursuri de pregătire profesională organizate de instituţie sau la alte activităţi destinate ridicării nivelului profesional;

p) neutilizarea în timpul programului de lucru a echipamentului de lucru din dotare;

r) atacarea, defăimarea, calomnierea directă sau indirectă a instituţiei, a conducerii, a oricărui salariat sau a oricărui colaborator extern;

s) constituirea în instituţie de asociaţii cu caracter politic sau contrare obiectului de activitate al unităţii;

t) inserarea sau publicarea în ziare, broșuri, reviste, etc. a unor comunicări în legătură cu activitatea instituţiei, fără acordul conducerii;

ţ) încălcarea prevederilor contractului individual de muncă;

u)încălcarea sau nerespectarea normelor de conduită prevăzute de Codul de Conduită aplicabil.

v) parcarea autovehiculelor instituţiei în alte locuri decât cele stabilite de conducerea instituţiei.

x) discriminarea directă sau indirectă pe criterii de sex, religie, orientare politică, religioasă, provenienţă etnică sau socială.

 

Art. 24 Pentru personalul contractual, angajatorul dispune aplicarea sancţiunii disciplinare printr-o dispoziţie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunostinţă despre săvârsirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârșirii faptei.

 

Art. 25 - (1) Sancţiunea se aplică numai după cercetarea disciplinară prealabilă.

(2) Sancţiunile disciplinare aplicate personalului contractual se comunică în scris celui în cauză, în cel mult 5 zile de la data când cel în drept să aplice sancţiunea a emis dispoziţia.

(3) Persoanei sancţionate i se comunică posibilitatea de a face contestaţie, precum şi termenul de înaintare a acesteia şi organele competente de a o soluţiona, conform prevederilor legale.

(4) Neprezentarea salariatului la convocarea făcută, fără un motiv obiectiv, dă dreptul angajatorului să dispună sancţionarea fără efectuarea cercetării disciplinare.

(5) Sancţiunile disciplinare aplicate personalului contractual se radiază de drept, după cum urmează:

a) în termen de 6 luni de la aplicare, dacă angajatul a fost sancţionat cu avertisment scris;

b) în termen de 1 an de la expirarea termenului pentru care au fost aplicate, pentru celelalte sancţiuni ;

 

 

CAPITOLUL VI

 

TIMPUL DE MUNCĂ ŞI TIMPUL DE ODIHNĂ

 

 

  1. DURATA TIMPULUI DE MUNCĂ

 

Art. 26. Timpul de muncă reprezintă timpul pe care salariatul îl folosește pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă. Durata normală a timpului de muncă este de 8 ore/zi şi de 40 ore/săptămână.

Art. 27. – (1) Săptămâna de lucru este de 5 zile (de luni până vineri), realizate conform  programul de lucru de la ora 8,00 la ora 16,30 în fiecare zi de luni până joi inclusiv și vineri de la ora 8,00 la ora 14, 00 .În cazuri deosebite în care se solicită decalarea programului, conducerea instituţiei poate aproba desfăsurarea programului de lucru sub un alt orar.

 (2) Pentru A.P.M.  Brăila  programul de lucru cu publicul se stabilește în zilele de luni până joi inclusiv între orele 8,30 - 16,00 și vineri între orele 8,30 – 13,30. În funcţie de necesităţile instituţiei se poate opta pentru o stabilire flexibilă a programului de lucru, în condiţiile legii.

(3) Prevederile alineatului precedent se aplică acelor structuri din cadrul APM Brăila  care au prevăzute potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare atribuţii care presupun lucru cu publicul.

 

Art. 28. - (1) Toţi angajaţii, au datoria să semneze zilnic condica de prezenţă, la venire şi la plecare.

(2) Verificarea zilnică a condicii de prezenţă se face de către compartimentul de resurse umane.

(3) Întârzierile repetate la programul de lucru se consemnează în condică.  Întârzierile repetate constituie abatere disciplinară care se sancţionează conform legii.

(4) În timpul programului de lucru, angajaţii se vor afla la locul de muncă şi vor folosi integral şi eficient timpul de muncă, pentru îndeplinirea sarcinilor repartizate;

 (5) Învoirile în interes personal se aprobă, până la 2 ore de către conducătorul direct, iar cele de până la 4 ore şi de către conducerea instituţiei, cu bilet de voie care se înregistrează şi se depune la compartimentul Resurse umane. Învoirile în interes personal se acordă cu obligativitatea recuperării; în cazul în care nu se pot recupera, orele vor fi însumate şi scăzute ca o zi din concediul de odihnă sau ca zi fără plată;

(6) În cazul în care un salariat lipseste de la programul de lucru şi nu informează șeful ierarhic, conducerea unităţii sau compartimentul de resurse umane despre  aceasta, până la sfârşitul programului de lucru din ziua respectivă, este considerat absent nemotivat.

(7) În cazul în care un salariat are 3 absenţe nemotivate într-un an calendaristic, se va proceda la aplicarea de sancţiuni disciplinare, mergând până la eliberarea din funcţia publică, respectiv, desfacerea contractului individual de muncă din motive disciplinare, conform legislaţiei în vigoare.

(9) În cazul absenţei din motive medicale salariatul este obligat să anunţe telefonic direct sau prin intermediul altei persoane, şeful direct şi compartimentul Resurse Umane, şi în 24 de ore de la primirea certificatului de concediu medical să comunice

datele solicitate conform reglementărilor legale în vigoare.

 

 

 

  1. MUNCA SUPLIMENTARĂ/ REGLEMENTĂRI COMUNE

 

   Art. 29. – (1) Când necesităţile instituţiei o impun, angajaţii pot presta ore suplimentare peste programul normal de lucru, numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă în scris de şeful ierarhic.

(2) Personalul de conducere care dispune efectuarea de ore suplimentare în afara programului normal de lucru, are obligaţia de a transmite în scris, la compartimentul

Resurse Umane, nota prealabilă prin care se evidenţiază numărul de ore suplimentare care se dispun a fi prestate peste programul normal de lucru (inclusiv în zilele libere), notă aprobată de conducerea unităţii;

(3) Orele suplimentare prestate peste programul normal de lucru se vor compensa

numai cu timp liber corespunzător acordat în următoarele 60 de zile sau conform reglementărilor legale în vigoare.

 

Art. 30. – Orele suplimentare nu pot depăsi 360 ore anual.

 

 

  1. INTRĂRI / IEŞIRI ALE PERSONALULUI

 

Art. 31 (1) Accesul în unitate al angajaţilor, în timpul programului normal de lucru, se face pe baza legitimaţiei de serviciu. Ieșirile din unitate în timpul programului de lucru, pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu se fac pe baza ordinului de deplasare, a delegaţiei sau în baza aprobării verbale sau scrise a șefului ierarhic, după caz.

 

Ieșirea din instituţie în timpul programului de lucru în interes de serviciu în alte condiţii decât cele de mai sus atrage după sine pentru ziua respectivă, absenţă nemotivată.

Ieșirea din instituţie în timpul programului de lucru în interes personal este permisă numai prin bilet de voie.

(2) Accesul în unitate al angajaţilor, (cărora nu li s-a solicitat de către șefii ierarhici efectuarea de ore suplimentare – cf. art.29) în afara programului normal de lucru sau în zilele nelucrătoare, se face în baza unei note de justificare aprobată de către conducerea instituţiei.

 

Art.32 În cadrul A.P.M. Brăila, relaţia cu publicul se asigură prin Compartimentul Relaţii Publice și Tehnologia Informației, reprezentant relații publice/ purtător de cuvânt.

 

 

 

  1. CONCEDIUL DE ODIHNĂ ANUAL PLĂTIT

 

Art. 33. – (1) Programarea concediilor de odihnă pe ansamblul instituţiei se face anual în luna decembrie pentru anul următor, conform prevederilor legale în vigoare.

(2) Programarea concediilor de odihnă pentru angajaţi se aprobă de către conducerea

instituţiei, care poate aproba şi modificarea programării concediilor, la cererea angajaţilor (prezentată cu cel puțin 15 zile înainte de data programării şi cu avizul șefului direct).

 

Art. 34. Durata concediului de odihnă este stabilită în funcţie de vechimea în muncă,

astfel :

a) până la 10 ani - 21 zile lucrătoare

b) peste 10 ani - 25 zile lucrătoare

și se acordă proporţional cu activitatea prestată într-un an calendaristic.

 

Art. 35. – (1)Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an. Angajatorul este obligat să asigure efectuarea integrală a concediului de odihnă la care are dreptul un salariat în totalitate în cadrul anului calendaristic.

Concediile de odihnă pot fi efectuate şi fragmentat (cu condiţia ca una dintre fracţiuni să fie de minimum 10 zile lucrătoare neîntrerupt), dacă interesele compartimentului sau instituţiei o cer sau la solicitarea angajatului.

(2) Dacă din motive temeinic justificate angajatorul nu a putut asigura efectuarea integrală a concediului de odihnă în cursul anului calendaristic, este obligat să acorde concediu, până la sfârșitul anului următor, tuturor salariaţilor care într-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihnă la care aveau dreptul. Efectuarea concediului în anul următor este permisă numai în cazurile expres prevăzute de lege.

(3) Dreptul la concediul de odihnă anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunţări sau limitări.

 

Art. 36. – (1) Pe perioada concediului de odihnă, angajaţii vor primi o indemnizaţie al cărei cuantum se stabileste conform prevederilor legale.

 (2) Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în

cazul încetării raporturilor de serviciu sau a contractului individual de muncă.

 

Art.37. – (1) Angajații pot fi rechemați din concediile de odihnă prin dispoziții

scrise ale celor care le-au aprobat inițial plecarea în CO, în caz de forță majoră sau

numai pentru nevoi urgente de serviciu, pentru care este strict necesară prezența

angajatului la locul de muncă (cu recalcularea corespunzătoare a drepturilor

salariale). După rechemare, conducerea instituției va proceda la reprogramarea

zilelor de CO neefectuate, astfel încât acestea să poată fi efectuate de angajații

rechemați până la finele anului calendaristic.

(2) În cazul rechemării salariatului din concediul de odihnă, angajatorul are obligația

de a suporta toate cheltuielile salariatului și ale familiei sale, necesare în vederea

revenirii la locul de muncă, precum și eventualele prejudicii suferite de acesta ca

urmare a întreruperii concediului de odihnă.

 

  1. ZILELE DE SĂRBĂTOARE

 

Art. 38. – (1) Nu se va lucra în zilele de sărbătoare nominalizate de acte normative (1 și 2 ianuarie, prima și a doua zi de Paști, 1 mai, prima și a doua zi de Rusalii, Adormirea Maicii Domnului, 1 decembrie, prima și a doua zi de Crăciun). În situația în care este posibilă o punte între sărbători și zilele de repaus săptămânal, zilele de legătură se vor recupera în alte zile libere, de regulă înaintea zilei de sărbătoare.

(2) Pentru persoanele aparținând altor culte religioase legale, altele decât cele

creștine, se acordă câte două zile pentru fiecare dintre cele trei sărbători religioase

anuale.

 

  1. CONCEDII SPECIALE PLĂTITE

 

Art. 39. Angajații au dreptul, la un număr de zile plătite, pentru anumite evenimente familiale, pentru care trebuie să prezinte justificările legale, nominalizate mai jos:

a) căsătoria angajatului - 5 zile

b) nașterea sau căsătoria copilului - 3 zile

c) deces soț/soție, rudă ori afin până la gradul III inclusiv cu funcționarul public sau

cu soțul/soția acestuia - 3 zile.

d) controlul medical anual al funcționarului public – 1 zi.

e) controlul medical anual al personalului contractual – 1 zi.

 

Art. 40 Angajații pot beneficia de :

a) concediu pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani și în cazul copilului

cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani; de acest concediu poate beneficia,

opțional, oricare dintre părinți;

b) concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani, iar în cazul

copilului cu handicap, pentru afecțiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de

18 ani.

 

 

 

  1. CONCEDII MEDICALE SAU DE MATERNITATE

 

Art. 41. În caz de boală sau accidente, angajatul trebuie să informeze conducerea,

direct sau prin intermediul altei persoane, imediat sau în cel mult 24 ore și să

prezinte, certificat medical care să justifice absențele. Neprezentarea certificatului

medical în termenele legale atrage consecințele absentării nemotivate.

 

Art. 42. – (1) Femeile au dreptul la un concediu de maternitate plătit, care se

compune dintr-un concediu prenatal de 63 zile și un concediu postnatal de 63 zile.

Pentru protecția sănătății lor și a copilului lor salariatele au obligația de a efectua

minimum 42 de zile de concediu postnatal.

(2) Bărbații au dreptul la un concediu paternal plătit de 5 zile lucrătoare acordat la

cerere, în primele 8 săptămâni de la nașterea copilului.

(3) Tatăl copilului nou-născut, care participă efectiv la îngrijirea acestuia, are dreptul

la un concediu paternal plătit de 15 zile lucrătoare, prin majorarea duratei

concediului paternal de 5 zile lucrătoare cu încă 10 zile lucrătoare, dacă a obținut

atestatul de absolvire a unui curs de puericultură.

(4) Dreptul la majorarea duratei concediului paternal în condițiile de mai sus se

acordă numai o singură dată, indiferent de numărul copiilor titularului.

 

Art. 43. Femeile au dreptul la un concediu de risc maternal ce se poate acorda în

întregime sau fracționat, pe o perioadă ce nu poate depăși 120 de zile, de către

medicul de familie sau de medicul specialist, care va elibera un certificat medical în

acest sens, dar nu poate fi acordat simultan cu alte concedii prevăzute de legislația

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

 

Art. 44. În baza recomandării medicului de familie, salariata gravidă care nu poate îndeplini durata normală de muncă din motive de sănătate, a sa sau a fătului său, are dreptul la reducerea cu o pătrime a duratei normale de muncă, cu menținerea

veniturilor salariale, suportate integral din fondul de salarii al angajatorului, potrivit

reglementărilor legale privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări

sociale.

 

 

 

  1. CONCEDII DE STUDII, CONCEDII FĂRĂ PLATĂ

 

Art. 45.  Angajații agenției au dreptul la concedii fără plată, a căror durată însumată nu poate depăsi 90 zile lucrătoare anual, pentru rezolvarea următoarelor situații personale:

a) susținerea examenului de bacalaureat, a examenului de admitere în instituțiile de

învățământ superior, curs seral sau fără frecvență, a examenelor de an universitar, cât

și a examenului de diplomă, pentru salariații care urmează o formă de învățământ

superior, curs seral sau fără frecvență;

b) susținerea examenului de admitere la doctorat, a examenului de doctorat sau a

tezei de doctorat;

c) prezentarea la concurs în vederea ocupării unui post în altă unitate.

 

Art. 46. – Angajații au dreptul la concedii fără plată și pentru situațiile următoare:

a) îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 3 ani;

b) tratament medical efectuat în străinătate, cu avizul Ministerului Sănătății.

 

 

CAPITOLUL VII

 

FORMAREA PROFESIONALĂ

 

Art. 47 – (1) Angajatorul are obligația de a asigura salariaților acces periodic la

formarea profesională.

(2) Formarea profesională a salariaților se poate realiza prin următoarele forme :

a) participarea la cursuri organizate de către angajator sau de către furnizorii de

servicii de formare profesională din țară sau din străinătate ;

b) formare individualizată ;

c) alte forme de pregătire convenite între angajator și salariat.

 

 

  1. FORMAREA PROFESIONALĂ A FUNCȚIONARILOR PUBLICI

 

Art. 48. – (1) Funcționarii publici au dreptul de a-și perfecționa în mod continuu

pregătirea profesională.

(2) Pe perioada în care funcționarii publici urmează forme de perfecționare

profesională, beneficiază de drepturile salariale cuvenite, în situația în care acestea

sunt :

a) organizate la inițiativa sau în interesul autorității sau instituției publice ;

b) urmate la inițiativa funcționarului public, cu acordul conducătorului autorității sau

instituției publice ;

c) organizate de Institutul Național de Administrație, de Centrele regionale de

formare continuă pentru administrația publică locală sau de alte instituții specializate

din țară sau din străinătate.

 

Art. 49. În cazul în care formarea și perfecționarea profesională se organizează în

altă localitate, funcționarii publici beneficiază de drepturile de delegare în condițiile

legii.

 

Art. 50. În cazul în care conducătorul instituției apreciază că studiile sunt utile

instituției, pe perioada concediului de studii acordat, în limita a 30 de zile lucrătoare

anual, funcționarului public respectiv i se plătesc salariul de bază corespunzător

funcției îndeplinite.

 

Art. 51. – (1) Funcționarii publici care urmează forme de perfecționare

profesională a căror durată este mai mare de 90 de zile într-un an calendaristic,

organizate în țară sau străinătate, finanțate din bugetul de stat sau bugetul local, sunt

obligați să se angajeze în scris că vor lucra în instituția publică între 2 și 5 ani de la

terminarea programelor, proporțional cu numărul zilelor de perfecționare

profesională, dacă pentru programul respectiv nu este prevăzută o altă perioadă.

(2) Durata efectivă a perioadei pe care este valabil angajamentul se stabilește de

conducerea instituției.

(3) În cazul nerespectării angajamentului/actului adițional salariații sunt obligați să

restituie instituției drepturile salariale primite pe perioada cursurilor de

perfecționare, proporțional cu perioada rămasă până la împlinirea termenului,

precum și celelalte drepturi pe această perioadă, cu excepția cazului în care salariații

nu mai dețin funcția respectivă din motive neimputabile acestora.

 

 

  1. FORMAREA PROFESIONALĂ A PERSONALULUI CONTRACTUAL

 

Art. 52. Pentru personalul contractual, în cazul în care participarea la cursurile de

formare profesională este inițiată de agenție toate cheltuielile ocazionate de această

participare sunt suportate de către aceasta. Dacă participarea la cursurile de formare

profesională presupun scoaterea integrală din activitate, contractul individual de

muncă al salariatului respectiv se suspendă, acesta beneficiind de o indemnizație

plătită de instituție, prevăzută în contractul individual de muncă și care este egală cu

salariul de bază, indemnizația de conducere și spor vechime, corespunzător

perioadei.

 

Art. 53. – (1) Salariații care au beneficiat de un curs de formare profesională mai

mare de 60 de zile nu pot avea inițiativa încetării contractului individual de muncă o

perioadă de cel puțin 3 ani de la data absolvirii cursurilor de formare profesională ;

acest lucru va fi stipulat într-un act adițional atașat la contractul individual de

muncă.

 (2) Durata efectivă a perioadei din actul adițional se stabilește de conducerea

instituției.

(3) În cazul nerespectării angajamentului/actului adițional salariații sunt obligați să

restituie instituției drepturile salariale primite pe perioada cursurilor de

perfecționare, proporțional cu perioada rămasă până la împlinirea termenului,

precum și celelalte drepturi pe această perioadă, cu excepția cazului în care salariații

nu mai dețin funcția respectivă din motive neimputabile acestora.

 

Art. 54. - (1) Concediile fără plată pentru formare profesională se acordă la

solicitarea salariatului, pe perioada formării profesionale pe care salariatul o urmează

din inițiativa sa. Angajatorul poate respinge solicitarea salariatului numai cu acordul

reprezentanților salariaților și numai dacă absența salariatului ar prejudicia grav

desfășurarea activității.

(2) Cererea de concediu fără plată pentru formare profesională trebuie să fie

înaintată angajatorului cu cel puțin o lună înainte de efectuarea acestuia și trebuie să

precizeze data de începere a stagiului de formare profesională, domeniul și durata

acestuia, precum și denumirea instituției de formare profesională.

(3) Efectuarea concediului fără plată pentru formare profesională se poate realiza și

fracționat în cursul unui an calendaristic, pentru susținerea examenelor de absolvire

a unor forme de învățământ sau pentru susținerea examenelor de promovare în anul

următor în cadrul instituțiilor de învățământ superior, cu respectarea condițiilor

stabilite mai sus.

 

 

CAPITOLUL VIII

 

SECURITATEA PATRIMONIALĂ

 

Art. 55. Conducerii A.P.M. Brăila îi revin următoarele îndatoriri privind securitatea patrimonială:

a) verificarea periodică a modului în care sunt păstrate, întreținute, conservate și

gospodărite mijloacele materiale și bănești, etc. Atunci când se constată încălcări ale normelor legale sau pagube, ia măsuri împotriva celor vinovați, pentru recuperarea pagubelor;

b) asigurarea măsurilor de verificare și înlăturare a persoanelor necinstite, corupte

sau compromise, ce pot afecta securitatea patrimoniului sau prestigiul instituției.

 

Art. 56. Angajaților le revin următoarele îndatoriri privind securitatea patrimonială:

a) să respecte cu strictețe sarcinile prevăzute în acest sens în fișele de post;

b) să nu înstrăineze mijloacele fixe și obiectele de inventar pe care le au în folosință

sau materialul documentar pus la dispoziție de către instituție;

c) să sesizeze conducerii nerespectarea de către alți angajați a condițiilor de

exploatare a mijloacelor tehnice sau a condițiilor de protecție a muncii;

d) să răspundă material sau penal în situația producerii de pagube din culpa lor;

e) să restituie angajatorilor sumele încasate nedatorat, să suporte contravaloarea

bunurilor care nu i se cuveneau și care nu pot fi restituite în natură, sau dacă acestuia

i s-au prestat servicii la care nu era îndreptățit;

 

 

CAPITOLUL IX

 

SĂNĂTATEA, IGIENA ȘI SECURITATEA ÎN MUNCĂ

 

Art. 57 – (1) A.P.M. Brăila este obligată să ia toate măsurile în vederea asigurării

sănătății și vieții angajaților, pentru prevenirea accidentelor de muncă și a

îmbolnăvirilor profesionale, pentru respectarea normelor de tehnica securității și de

igienă a muncii, la locurile de muncă.

(2) Obligațiile A.P.M. Brăila sunt:

a) să adopte, din faza de cercetare, proiectare și execuție a construcțiilor, a

echipamentelor tehnice, precum și la elaborarea tehnologiilor de fabricație și

exploatare, soluții conforme normelor de protecție a muncii, standardelor de

securitate a muncii și reglementărilor specifice, prin a căror aplicare să fie eliminate

sau reduse la minimum riscurile de accidentare și îmbolnăvire profesională a

angajaților;

b) să asigure evaluarea riscurilor pentru securitatea și sănătatea angajaților în

vederea stabilirii măsurilor de prevenire; să dispună evaluarea riscurilor de

accidentare și îmbolnăvire profesională pentru toate locurile de muncă; ca urmare a

acestei evaluări, măsurile adoptate de angajator trebuie să asigure îmbunătățirea

nivelului de protecție a angajaților și să fie integrate în toate activitățile unității

respective, la toate nivelurile ierarhice;

c) să prevină expunerea salariatelor gravide, care au născut recent sau care alăptează

la riscuri ce le pot afecta sănătatea și securitatea; salariatele menționate să nu fie

constrânse să efectueze o muncă dăunătoare sănătății sau stării lor de graviditate ori

copilului nou-născut, după caz;

d) să asigure, dacă este cazul, auditarea de securitate și sănătate în muncă a unității,

cu ajutorul instituțiilor abilitate;

e) să solicite autorizarea funcționării unității din punctul de vedere al protecției

muncii, să mențină condițiile de lucru pentru care s-a obținut autorizația și să ceară

revizuirea acesteia în cazul modificării condițiilor inițiale pentru care a fost emisă;

f) să stabilească măsurile tehnice și organizatorice de protecție a muncii,

corespunzător condițiilor de muncă și factorilor de risc evaluați la locurile de muncă,

pentru asigurarea securității și sănătății angajaților;

g) să stabilească în fișa postului atribuțiile și răspunderea angajaților și a celorlalți

participanți la procesul de muncă în domeniul protecției muncii, corespunzător

funcțiilor exercitate;

h) să elaboreze instrucțiuni proprii de securitate a muncii, care să detalieze și să

particularizeze normele generale de protecție a muncii și normele specifice de

securitate a muncii, în raport cu activitatea care se desfășoară;

i) să asigure și să controleze, prin personalul propriu sau prin personal extern

specializat, cunoașterea și aplicarea de către toți angajații a măsurilor tehnice,

sanitare și organizatorice stabilite, precum și a prevederilor legale în domeniul

protecției muncii;

j) să ia în considerare din punctul de vedere al securității și sănătății în muncă

capacitatea angajaților de a executa sarcinile de muncă repartizate;

k) să asigure, pentru angajații având o relație de muncă cu durată determinată sau cu

caracter interimar, același nivel de protecție de care beneficiază ceilalți angajați ai

unității;

l) să ia măsuri pentru asigurarea de materiale necesare informării și educării

angajaților: afișe, filme, cărți, broșuri, pliante, acte normative, manuale, teste, fișe

tehnice de securitate, etc.;

m) să asigure informarea fiecărei persoane, anterior angajării, asupra riscurilor la

care aceasta va fi expusă la locul de muncă, precum și asupra măsurilor tehnice și

organizatorice de prevenire necesare în muncă, precum și cele referitoare la primul

ajutor, prevenirea și stingerea incendiilor și evacuarea personalului în caz de pericol

iminent;

n) să asigure măsurile necesare pentru informarea angajatorilor din orice unitate

exterioară, ai căror angajați lucrează în unitatea sa, referitor la riscurile pentru

securitate și sănătate la care aceștia din urmă pot fi expuși, precum și la măsurile de

prevenire și protecție adoptate la nivel de unitate și loc de muncă, inclusiv cele

referitoare la primul ajutor, prevenirea și stingerea incendiilor și evacuarea în caz de

urgență;

o) să se asigure ca angajații din exterior, care lucrează în unitatea sa, au primit

instrucțiuni adecvate referitoare la riscurile pentru securitatea și sănătatea lor la care

pot fi expuși pe durata desfășurării activității respective;

p) să asigure resurse pentru instruirea, testarea, formarea și perfecționarea

personalului cu atribuții în domeniul protecției muncii;

q) să ia măsuri pentru autorizarea exercitării meseriilor și a profesiilor conform

reglementărilor în vigoare ;

r) să angajeze numai persoane care, în urma efectuării controlului medical și a

verificării aptitudinilor psihoprofesionale, corespund sarcinilor de muncă pe care

urmează să le execute;

s) să ia măsurile necesare informării responsabilului pentru protecție a muncii despre

angajații care au relații de muncă cu durată determinată sau cu caracter interimar,

pentru ca aceștia să fie incluși în programul de activitate care are ca scop asigurarea

condițiilor de securitate și sănătate în muncă ;

t) să se asigure că sunt consultați angajații și/sau reprezentanții lor în problemele

referitoare la măsurile și consecințele privind securitatea și sănătatea în muncă la

introducerea de noi tehnologii, alegerea echipamentului tehnic, îmbunătățirea

condițiilor și a mediului de muncă, la desemnarea persoanelor cu atribuții specifice

sau la angajarea, când este cazul, a instituțiilor specializate sau persoanelor juridice

și fizice abilitate pentru a presta servicii în domeniul protecției muncii, la

desemnarea persoanelor cu atribuții privind primul ajutor, prevenirea și stingerea

incendiilor, evacuarea angajaților, precum și la modul de desfășurare a activității de

prevenire și protecție împotriva riscurilor profesionale, inclusiv a celei de instruire în

domeniu ;

u) să acorde reprezentanților angajaților cu atribuții privind securitatea și sănătatea în

muncă un timp adecvat, care va fi considerat timp de muncă și să le furnizeze

mijloacele necesare pentru a-și putea exercita drepturile și atribuțiile prevăzute în

legislația care reglementează domeniul ;

v) să ia măsuri corespunzătoare pentru ca numai angajații care au fost instruiți

adecvat să poată avea acces la locurile de muncă unde există riscuri pentru

securitatea și sănătatea acestora;

w) să asigure periodic sau ori de câte ori este cazul, verificarea încadrării nivelului

noxelor în limitele admise, prin măsurători efectuate de către organisme abilitate sau

laboratoare proprii abilitate ;

x) să stabilească și să țină evidența locurilor de muncă cu pericol deosebit și să

identifice locurile de muncă unde pot apărea stări de pericol iminent ;

y) să comunice, cerceteze, înregistreze, declare și să țină evidența accidentelor de

muncă, a bolilor profesionale, a accidentelor tehnice și a avariilor;

z) să asigure funcționarea permanentă și corectă a sistemelor și dispozitivelor de

protecție, a aparaturii de măsură și control, precum și a instalațiilor de captare,

reținere și neutralizare a substanțelor nocive degajate în procesele tehnologice;

aa) să prezinte documentele și să dea relațiile solicitate de către inspectorii de muncă

în timpul controlului sau al cercetării accidentelor de muncă ;

bb) să asigure realizarea măsurilor stabilite de inspectorii de muncă, cu ocazia

controalelor și a cercetării accidentelor de muncă ;

cc) să desemneze, din oficiu sau la solicitarea inspectorului de muncă, persoanele

care participă la efectuarea controlului sau la cercetarea accidentelor de muncă ;

dd) să ia măsuri pentru a nu se modifica starea de fapt rezultată din producerea unui

accident de muncă mortal sau colectiv, în afara cazurilor în care menținerea acestei

stări ar genera alte accidente sau avarii cu consecințe grave sau ar periclita viața

accidentaților și a altor angajați ;

ee) să anunțe imediat producerea unor avarii tehnice, evenimente, accidente de

muncă sau îmbolnăviri profesionale la inspectoratul teritorial de muncă și organele

de urmărire penală competente, potrivit legii;

ff) să asigure dotarea, întreținerea, verificarea echipamentelor individuale de

protecție și a echipamentelor individuale de lucru și să nu permită desfășurarea nici

unei activități de către angajații săi fără utilizarea corectă de către aceștia a

echipamentului din dotare ;

gg) să acorde, la recomandarea medicului, materiale igienico-sanitare și alimentație

de protecție ;

hh) să asigure supravegherea medicală corespunzătoare a riscurilor pentru sănătate la

care angajații sunt expuși în timpul lucrului ;

ii) să asigure întocmirea fișei de expunere la riscuri profesionale pentru fiecare

angajat expus și completarea acesteia de fiecare dată când se produc schimbări ale

procesului de producție;

 

Art. 58. – (1) Angajații au obligația să cunoască normele (specifice locului de

muncă) de securitate și de igiena muncii pe care trebuie să le respecte în activitatea

desfășurată, să folosească și să întrețină în bune condiții mijloacele de protecție

individuală ce le-au fost încredințate.

(2) Obligațiile angajaților sunt:

a) să-și însușească și să respecte normele și instrucțiunile de protecție a muncii și

măsurile de aplicare a acestora ;

b) să utilizeze corect echipamentele tehnice, substanțele periculoase și celelalte

mijloace de producție ;

c) să nu procedeze la deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrară a dispozitivelor

de securitate ale echipamentelor tehnice și ale clădirilor, precum și să utilizeze corect

aceste dispozitive;

d) să aducă la cunoștința conducătorului locului de muncă orice defecțiune tehnică

sau altă situație care constituie un pericol de accidentare sau îmbolnăvire

profesională;

e) să aducă la cunoștința conducătorului locului de muncă în cel mai scurt timp

posibil accidentele de muncă suferite de persoana proprie sau de alți angajați;

f) să oprească lucrul la apariția unui pericol iminent de producere a unui accident și

să informeze de îndată conducătorul locului de muncă ;

g) să refuze întemeiat executarea unei sarcini de muncă dacă aceasta ar pune în

pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională persoana sa sau a celorlalți

participanți la procesul de producție ;

h) să utilizeze echipamentul individual de protecție din dotare, corespunzător

scopului pentru care a fost acordat;

i) să coopereze cu angajatorul și/sau cu angajații cu atribuții specifice în domeniul

securității și sănătății în muncă, atâta timp cât este necesar, pentru a da angajatorului

posibilitatea să se asigure că toate condițiile de muncă sunt corespunzătoare și nu

prezintă riscuri pentru securitate și sănătate la locul său de muncă ;

j) să coopereze cu angajatorul și/sau cu angajații cu atribuții specifice în domeniul

securității și sănătății în muncă, atâta timp cât este necesar, pentru realizarea oricărei

sarcini sau cerințe impuse de autoritatea competentă pentru prevenirea accidentelor

și bolilor profesionale ;

k) să dea relații din proprie inițiativă sau la solicitarea organelor de control și de

cercetare în domeniul protecției muncii;

 

Art. 59. – (1) Este interzis angajaților să fumeze în spațiile publice închise.

(2) Fumatul este permis în spațiile special amenajate pentru fumat și inscripționate

ca atare, stabilite prin ordinul conducătorului instituției.

 

Art. 60. Instituția se preocupă permanent și sistematic de asigurarea condițiilor

normale de lucru, luând măsurile necesare, în scopul eliminării/diminuării

accidentelor de muncă, îmbolnăvirilor profesionale și respectiv protejării mediului

înconjurător.

 

 

CAPITOLUL X

 

PROTECȚIA PERSONALULUI DIN CADRUL A.P.M. BRĂILA

REFERITOARE LA ÎNCĂLCAREA UNOR LEGI

 

Art.61. Personalul din cadrul A.P.M. Brăila (funcționari publici, personal

contractual) poate avertiza în interes public printr-o sesizare făcută cu bună credință

cu privire la orice faptă care presupune o încălcare a legii, a deontologiei

profesionale sau a principiilor bunei administrări, eficienței, eficacității,

economicității și transparenței.

 

Art. 62. Avertizarea în interes public privește:

a) infracțiuni de corupție, infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție, infracțiuni

în legătură directă cu infracțiunile de corupție, infracțiunile de fals și infracțiunile de

serviciu sau în legătură cu serviciul;

b) infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene;

c) practici sau tratamente preferențiale ori discriminatorii în exercitarea atribuțiilor

autorităților și instituțiilor publice centrale, administrației publice locale, aparatului

Parlamentului, aparatului de lucru al Administrației Prezidențiale, aparatului de lucru

al Guvernului, autorităților administrative autonome, instituțiilor publice de cultură,

educație, sănătate și asistență socială, companiilor naționale, regiilor autonome de

interes național și local, precum și societăților naționale cu capital de stat și

persoanelor numite în consilii științifice și consultative, comisii de specialitate și în

alte organe colegiale organizate în structura ori pe lângă autoritățile sau instituțiile

publice;

d) încălcarea prevederilor privind incompatibilitățile și conflictele de interese;

e) folosirea abuzivă a resurselor materiale sau umane;

f) partizanatul politic în exercitarea prerogativelor postului, cu excepția persoanelor

alese sau numite politic;

g) încălcări ale legii în privința accesului la informații și a transparenței decizionale;

h) încălcarea prevederilor legale privind achizițiile publice și finanțările

nerambursabile;

i) incompetența sau neglijența în serviciu;

j) evaluări neobiective ale personalului în procesul de recrutare, selectare,

promovare, retrogradare și eliberare din funcție;

k) încălcări ale procedurilor administrative sau stabilirea unor proceduri interne cu

nerespectarea legii;

l) emiterea de acte administrative sau de altă natură care servesc interese de grup sau

clientelare;

m) administrarea defectuoasă sau frauduloasă a patrimoniului public și privat al

autorităților publice, instituțiilor publice și al celorlalte unități prevăzute la lit.c;

n) încălcarea altor dispoziții legale care impun respectarea principiului bunei

administrări și cel al ocrotirii interesului public.

 

Art.63.- (1) Principiile care guvernează protecția avertizării în interes public sunt

următoarele:

a) principiul legalității, conform căruia autoritățile publice, instituțiile publice și

celelalte unități prevăzute mai sus au obligația de a respecta drepturile și libertățile

cetățenilor, normele procedurale, libera concurență și tratamentul egal acordat

beneficiarilor serviciilor publice, potrivit legii;

b) principiul supremației interesului public, conform căruia, în înțelesul prezentei

legi, ordinea de drept, integritatea, imparțialitatea și eficiența autorităților publice și

instituțiilor publice, precum și a celorlalte unități mai sus enumerate sunt ocrotite și

promovate de lege;

(2) În fața comisiei de disciplină sau a altor organe similare, avertizorii beneficiază

de protecție conform art.7 din Legea nr.571/2004 privind protecția persoanelor din

autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări

ale legii.

În fața comisiei de disciplină sau a altor organe similare, avertizorii beneficiază de

protecție după cum urmează :

a) avertizorii în interes public beneficiază de prezumția de bună-credință, în

condițiile art.4 lit.h) din Legea nr.571/2004, până la proba contrară ;

b) la cererea avertizorului cercetat disciplinar ca urmare a unui act de avertizare,

comisiile de disciplină sau alte organisme similare din cadrul autorităților publice,

instituțiilor publice sau al altor unități prevăzute la art.2 din Legea nr.571/2004 au obligația de a invita presa și un reprezentant al sindicatului sau al asociației profesionale.

Anunțul se face prin comunicat pe pagina de Internet a autorității publice, instituției

publice sau a unității bugetare, cu cel puțin 3 zile lucrătoare înaintea sedinței, sub

sancțiunea nulității raportului și a sancțiunii disciplinare aplicate.

În situația în care cel reclamat prin avertizarea în interes public este șef ierarhic,

direct sau indirect, ori are atribuții de control, inspecție și evaluare a avertizorului,

comisia de disciplină sau alt organism similar va asigura protecția avertizorului,

ascunzându-i identitatea.

 

 

CAPITOLUL XI

 

REGULI PRIVIND RESPECTAREA PRINCIPIULUI NEDISCRIMINĂRII ȘI AL ÎNLĂTURĂRII ORICĂREI FORME DE ÎNCĂLCARE A DEMNITĂȚII

 

Art. 64 1) A.P.M. Brăila se obligă să respecte cu prilejul numirii în funcție/

încheierii contractului individual de muncă principiile fundamentale privind

libertatea alegerii locului de muncă, a profesiei, meseriei sau a activității pe care

urmează să o presteze salariatul și interzicerea muncii forțate;

2) În sensul celor precizate la alin.1 A.P.M. Brăila va avea în vedere cererile

concrete ale fiecărei persoane care solicită angajarea în muncă și va dispune

angajarea într-un anumit post numai în funcție de aceste solicitări și de pregătirea

profesională a candidatului.

 

Art. 65 În cadrul relațiilor de muncă A.P.M. Brăila se obligă să promoveze

principiul egalității de tratament față de toți salariații fără discriminări directe sau

indirecte bazate pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârsta,

apartenența națională, rasă, culoare, etnie, religie, opțiune politică, origine socială,

handicap, situație sau responsabilitate familială, apartenență sau activitate sindicală.

 

Art. 66 (1) Orice salariat care prestează o muncă beneficiază de condiții de muncă adecvate activității desfășurate, de protecție socială, de securitate și sănătate în

muncă, precum și de respectarea demnității și a conștiinței sale, fără nici o discriminare;

(2) Angajatorul recunoaște tuturor salariaților care prestează o muncă dreptul la

plata egală, dreptul la protecția datelor cu caracter personal, precum și dreptul la

protecție împotriva concedierilor nelegale.

 

Art. 67 (1) A.P.M. Brăila se obligă să asigure egalitatea de șanse și tratament față de toți salariații, femei și bărbați și se bazează pe principiul consensualității și al

bunei credințe.

(2) Prin egalitatea de șanse și tratament între femei și bărbați în relațiile de muncă se

înțelege accesul nediscriminatoriu la:

a) alegerea ori exercitarea liberală a unei profesii sau activități;

Angajarea în toate posturile sau locurile de muncă vacante și la toate nivelurile

ierarhiei profesionale;

b) venituri egale pentru muncă de valoare egală;

c) informare și consiliere profesională, programe de inițiere, calificare,

perfecționare, specializare și recalificare profesională;

d) promovare la nivel ierarhic și profesional;

e) condiții de muncă ce respectă normele de sănătate și securitate în muncă,

conform legislației în vigoare;

 (3) A.P.M. Brăila se obligă să asigure egalitatea de șanse și tratament între angajați,

femei și bărbați în relațiile de muncă referitoare la:

a) anunțarea, organizarea concursurilor sau examenelor și selecția candidaților

pentru ocuparea posturilor vacante;

b) încheierea, suspendarea, modificarea și/sau încetarea raportului juridic de

muncă;

c) stabilirea sau modificarea atribuțiilor din fișa postului;

d) stabilirea remunerației;

e) informare și consiliere profesională, programe de inițiere, calificare,

perfecționare, specializare și recalificare profesională;

f) evaluarea performanțelor profesionale individuale;

g) perfecționarea, reconversia și promovarea profesională;

h) aplicarea măsurilor disciplinare;

i) dreptul de aderare la sindicat și accesul la facilitățile acordate de acesta;

j) orice alte condiții de prestare a muncii potrivit legislației în vigoare.

(4) Este considerată discriminare orice dispoziție de a discrimina o persoana pe

criteriu de sex. Constituie discriminare bazată pe criteriu de sex orice comportament

nedorit, definit drept hărțuire sau hărțuire sexuală, având ca scop sau efect:

a. de a crea la locul de muncă o atmosferă de intimidare, de ostilitate sau de

descurajare pentru persoana afectată.

b. de a influenta negativ situația persoanei angajate în ceea ce privește promovarea

profesională, remunerația sau veniturile de orice natură, ori accesul la formare și

perfecționare profesională în cazul refuzului acesteia de a accepta un comportament

nedorit, ce ține de viața sexuală.

c. maternitatea nu poate constitui motiv de discriminare. Orice tratament mai puțin

favorabil aplicat unei femei legat de sarcină sau de concediu de maternitate

constituie discriminare.

În vederea angajării este interzis să i se solicite unei candidate să prezinte un test de

graviditate și să semneze un angajament că nu va rămâne însărcinată sau că nu va

naște pe durata de valabilitate a contractului individual de muncă.

(5) Concedierea nu poate fi dispusă pe durata în care:

a. femeia salariată este gravidă sau se află în concediu de maternitate;

b. angajatul se afla în concediu de creștere și îngrijire a copilului în vârstă de până la

2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap;

c. este exceptată de la aplicarea prevederilor de mai sus menționate concedierea pe

motive ce intervin ca urmare a reorganizării angajatorului, în condițiile legii;

d. la încetarea concediului de maternitate sau a concediului de creștere și îngrijire a

copilului până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap, salariatul are

dreptul de a se întoarce la ultimul loc de muncă sau la un loc de muncă echivalent,

având condiții de muncă echivalente și, de asemenea, de a beneficia de orice

îmbunătățire a condițiilor de muncă la care ar fi avut dreptul în timpul absenței.

(6) Constituie discriminare și este interzisă modificarea unilaterală de către angajator

a relațiilor sau a condițiilor de muncă, inclusiv concedierea persoanei angajate care a

înaintat o sesizare ori o reclamație la conducerea unității sau care a depus o plângere

la instanțele judecătorești competente în vederea aplicării prevederilor Legii nr.

202/2002 și după ce sentința judecătorească a rămas definitivă, cu excepția unor

motive întemeiate și fără legătura de cauză.

(7) Dacă un salariat sesizează vreunul din aspectele de mai sus menționate,

conducătorul instituției va întruni o comisie de evaluare care va constata existența

și/sau gravitatea faptei în decurs de 5 zile de la primirea sesizării urmând ca, în

funcție de cele constatate, să aplice sancțiunile prevăzute în regulament (mustrare,

avertisment, reducerea salariului de bază cu 5% pe o perioadă de 1 – 3 luni).

 

Art. 68 – (1) Nu se tolerează în cadrul relațiilor de serviciu manifestări de hărțuire sexuală. Sunt considerate hărțuiri acele gesturi, manifestări, comentarii insinuate sau propuneri cu aluzii sexuale. Acestea pot crea o stare de stres în cadrul A.P.M. Brăila și pot conduce la degradarea atmosferei de lucru, scăderea capacității de muncă și a moralului angajaților. În sensul celor de mai sus, nu este permis angajaților și beneficiarilor serviciilor oferite de A.P.M. Brăila să impună constrângeri sau să exercite presiuni de orice natură în scopul obținerii de favoruri de natură sexuală;

(2) Autorii dovediți ai unor fapte de natura celor prevăzute mai sus, vor fi sancționați

conform prevederilor art. 16, respectând procedura stabilită la art. 18 -21 din

prezentul regulament dacă sunt funcționari publici și conform art. 22, respectând

procedura stabilită la art. 24 – 25 din prezentul regulament dacă sunt angajați cu

contract individual de muncă.

 

 

 

 

CAPITOLUL XII

 

DISPOZIŢII FINALE

 

 

Art. 69. – (1) Pentru funcționarii publici, la nivelul instituției funcționează comisia paritară.

(2) Comisia paritară participă la stabilirea măsurilor de îmbunătățire a activității

instituției, urmărește permanent realizarea acordurilor dintre reprezentanții

funcționarilor publici și instituție, întocmește rapoarte trimestriale cu privire la

respectarea prevederilor acordurilor încheiate în condițiile legii, pe care le comunică

conducerii instituției, precum și reprezentanților funcționarilor publici.

(3) Comisia paritară  emite avize consultative:

-  anual pentru Planul de perfecționare profesională al personalului A.P.M. Brăila.

-  ori de cate ori este necesară modificarea Regulamentului de Ordine Interioară.

 

Art. 70. – (1) Prevederile prezentului Regulament de Ordine Interioară pot fi

modificate ori de câte ori necesitățile legale de organizare și de disciplină o cer.

(2) Regulamentul de Ordine Interioară se completează cu reglementările legale

prevăzute în legislația muncii și alte acte normative care reglementează domeniul.

 

Art. 71. Toți angajații A.P.M. Brăila sunt obligați să cunoască și să respecte

prevederile prezentului Regulament de Ordine Interioară.

 

Art. 72. Regulamentul de Ordine Interioară se va transmite șefilor de servicii și

birouri care îl vor aduce la cunostință angajaților sub semnătură.

 

Art. 73. Persoanele numite sau nou angajate nu-și pot începe activitatea decât după ce au luat la cunostință de conținutul acestui Regulament, prin grija Compartimentului Buget, Finanțe, Administrativ și Resurse Umane.

 

Art. 74. 1) Prezentul Regulament de Ordine Interioară  este întocmit în conformitate cu legislaţia în vigoare şi este:

 

a) avizat de:  comisia Paritară din A.P.M. Brăila cu nr.33/06.06.2014, înregistrat la secretariatul instituției  cu nr.5815/06.06.2014, cu consultarea sindicatului reprezentativ al funcționarilor publici din cadrul A.P.M. Brăila.

 

b) aprobat de conducătorul instituţiei prin Decizia nr.55/06.06.2014

 

2) Prezentului Regulament de Ordine Interioară i se pot aduce modificări, cu condiţia respectării cerinţelor de la punctul 1.

 

 

 

 

DIRECTOR EXECUTIV,                                REPREZENTANTUL  SINDICATULUI,

    Ciprian CUZMIN                                       Viorel – Emilian TARACHIU – Președinte

 

 

                   AVIZAT de COMISIA PARITARĂ la data de 06.06.2014

                                     Camelia GEANTĂ – Președinte

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

                                            ANEXĂ (TABEL NOMINAL PENTRU LUARE LA CUNOŞTINŢĂ )

 

Tabel nominal

semnat de salariaţii A.P.M Brăila

pentru luarea la cunostinţă a conţinutului  R.O.I.

 

 

Nr. Crt.

Nume şi prenume

Semnătura

1.

CUZMIN  CIPRIAN

 

2.

BĂJA  DUMITRU

 

3.

TARACHIU  VIOREL - EMILIAN

 

4.

DOBRE  DANIELA - LIGIA

 

5.

RADU  FELICIA

 

6.

IOAN  LILIANA - MARIA

 

7.

TEODORESCU  CĂTĂLIN

 

8.

DUMINICĂ  TEODORA

 

9.

RÎȘNOVEANU  MIHAELA

 

10.

EREMIA  LAURA – CONSTANȚA

 

11.

MARDALE  STELUȚA

 

12.

ANDRONACHE  GABRIEL

 

13.

CHIRIL  ALEXANDRU

 

14.

GEORGESCU  LUCIANA

 

15.

ROADEVIN  NICOLETA

 

16.

BĂNUȚĂ  AUREL

 

17.

GEANTĂ  CAMELIA

 

18.

NIȚĂ  FLORETA

 

19.

RONCEA  PAUL - EUGEN

 

20.

IOAN  IREN

 

21.

CIOCAN  MIHAI

 

22.

CIOCAN  ADRIANA - NADIA

 

23.

HARABAGIU  IULIANA

 

24.

NEGRU  NICOLETA

 

25.

STOIAN  PETRUȚA - GINA

 

26.

CIUREA  ELENA

 

27.

PERIANU  PETRINEL

 

28.

AVRAM  MANONA - LAURA

 

29.

BARACA  IONEL

 

30.

DONESCU EMA - SIMONA

 

31.

DIVEICĂ  NICU

 

32.

BOBOC  CARMEN

 

33.

BARANGĂ  NECULAI

 

34.

GURĂU  IONEL

 

 

 

ANEXĂ

 

  la R.O.I – A.P.M. Brăila aprobat prin Decizia nr.55/06.06.2014

 

Având în vedere prevederile Legii nr. 91/2014 privind acordarea unei zile lucrătoare libere pe an pentru îngrijirea sănătății copilului, care a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 496, din 3 iulie 2014, în vigoare de la data de 06.07.2014, salariații care au copii cu vârste cuprinse între 01 – 18 ani sunt informați conform tabelului de mai jos, pe bază de semnătură.

 

Nr. Crt.

Nume şi prenume

Semnătura

1.

CUZMIN  CIPRIAN

 

2.

BĂJA  DUMITRU

 

3.

TARACHIU  VIOREL - EMILIAN

 

4.

RÎȘNOVEANU  MIHAELA

 

5.

GEORGESCU  LUCIANA

 

6.

ROADEVIN  NICOLETA

 

7.

HARABAGIU  IULIANA

 

8.

PERIANU  PETRINEL

 

9.

DONESCU EMA - SIMONA

 

10.

BARANGĂ  NECULAI