Back

Reteaua automata de monitorizare a calitatii aerului in judetul Braila

 REŢEAUA AUTOMATĂ DE MONITORIZARE A CALITĂŢII AERULUI

 DIN AGLOMERAREA BRĂILA

 

STRATEGIA NAŢIONALĂ PRIVIND PROTECŢIA ATMOSFEREI

 

Obiectivul generalal strategiei este protejarea sănătăţii oamenilor şi a mediului.

Obiectivele cheiesunt:

  • menţinerea calităţii aerului înconjurător în zonele şi aglomerările în care aceasta se încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate;
  • îmbunătăţirea calităţii aerului înconjurător acolo unde aceasta nu se încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare;
  • adoptarea măsurilor necesare în scopul limitării până la eliminare a efectelor negative asupra mediului, inclusiv în context transfrontalier;
  • îndeplinirea obligaţiilor asumate prin acordurile şi tratatele internaţionale la care România este parte şi participarea la cooperarea internaţională în domeniu.

Poluarea atmosferică reprezintăintroducerea în atmosferă, direct sau indirect, a substanţelor care au consecinţe prejudiciabile, de natură să pună în pericol sănătatea umană, să dăuneze resurselor biologice şi ecosistemelor, să aibă o influenţă asupra schimbărilor climatice şi să deterioreze bunurile materiale.

Substanţele poluante,  odată ajunse în troposferă, se menţin o perioadă variabilă care poate fi de la câteva zile la câţiva ani, în funcţie de reactivitatea lor şi condiţiile meteo - climatice, dând naştere la numeroase reacţii chimice. Efectele unor asemenea reacţii şi timpii de eliminare ai substanţelor poluante depind de câţiva factori cum ar fi: temperatura, precipitaţiile, radiaţiile solare şi reactivitatea fiecărei substanţe poluante.

Gestionarea calităţii aerului în vederea menţinerii concentraţiilor poluanţilor sub valoarea limită şi sub valoarea ţintă, stabilite prin reglementările în vigoare, şi atingerii într-o perioadă dată a acestora, în cazul în care sunt depăşite se elaborează şi se pun în aplicare planurile şi programele de gestionare a calităţii aerului.

În cazul apariţiei unui episod de poluare, caz în care concentraţiile unuia sau mai multor poluanţi în aerul înconjurător ating sau depăşesc pragurile de informare şi de alertă, se întocmeşte planul de gestionare/planul integrat de gestionare care cuprinde măsurile/acţiunile ce se desfăşoară pe o durată de maximum 3 zile. 

Dacă, în urma evaluării calităţii aerului, se constată că valorile concentraţiilor în aerul înconjurător pentru unul sau mai mulţi poluanţi depăşesc valorile limită şi/sau valorile ţintă se elaborează  în termen de 6 luni programul/programul integrat de gestionare a calităţii aerului de către Comisia Tehnică înfiinţată la nivel judeţean prin ordin al prefectului care se desfăşoară pe o perioadă nu mai mare de 5 ani.

 

Autorităţile publice teritoriale cu atribuţii şi responsabilităţi în elaborarea şi implementarea planurilor de gestionare/planurilor integrate de gestionare:

  • Autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediuluiare următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
  • identifică sursa/sursele care a/au generat episodul de poluare şi o/le localizează pe hartă; harta cuprinde coordonatele geografice ale staţiei de monitorizare care a înregistrat depăşirile;
  • informează autoritatea centrală pentru protecţia mediului cu privire la iniţierea elaborării planului de gestionare/planului integrat de gestionare;
  • informează şi avertizează autorităţile administraţiei publice locale în cazul în care sursa care a generat episodul de poluare este reprezentată de o sursă mobilă;
  • informează direcţia de sănătate publică teritorială cu privire la depăşirile pragului de informare şi de alertă pentru ca aceasta să informeze medicii din sistemul de îngrijiri medicale şi publicul despre măsurile de prevenire a efectelor asupra stării de sănătate;
  • informează titularul activităţii în cazul în care sursa care a generat episodul de poluare este o sursă fixă;
  • dispune ca titularul activităţii care a generat episodul de poluare să ia măsuri urgente şi eficiente de reducere a emisiilor de poluanţi în aer, astfel încât concentraţia în aerul înconjurător să fie rapid redusă la nivelul valorii limită, inclusiv prin reducerea activităţilor poluatoare şi/sau prin oprirea temporară a acestora;
  • include planul de gestionare/planul integrat de gestionare în autorizaţia de mediu.

 

  • Autoritate de sănătate publică teritorială, cu următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
  • informează medicii din sistemul de îngrijiri medicale şi publicul despre măsurile de prevenire a efectelor asupra stării de sănătate;
  • transmite în regim de urgenţă către APM evaluarea riscurilor pentru sănătatea populaţiei şi măsuri preventive pentru categoriile de populaţie sensibilă sau expusă (copii, bătrâni, bolnavi cronici, gravide, etc.);
  • comunică autorităţilor publice centrale şi locale interesate şi populaţiei riscurile pentru sănătatea colectivităţilor umane, produse de poluarea atmosferei.

 

  • Autorităţile administraţiei publice locale au următoarele responsabilităţi:

 

  • (1) În vederea elaborării şi punerii în aplicare a planului de gestionare/planului integrat de gestionare, autorităţile administraţiei publice locale au următoarele responsabilităţi:
  • a) colaborează cu inspectoratele judeţene de poliţie şi cu serviciile deconcentrate ale autorităţii publice locale pentru transport în vederea aplicării măsurilor de reducere a concentraţiilor poluanţilor în aerul înconjurător, în cazul în care sursa care a generat episodul de poluare este reprezentată de o sursă mobilă;
  • b) urmăresc şi asigură îndeplinirea prevederilor din planurile de gestionare, cu sprijinul autorităţilor publice teritoriale pentru protecţia mediului;
  • (2) Măsurile de reducere a concentraţiilor poluanţilor în aerul înconjurător se aplică în funcţie de gravitatea efectelor pe care le poate produce depăşirea înregistrată asupra sănătăţii populaţiei şi mediului înconjurător şi pot fi după caz:
  • a) de limitare a vitezei autovehiculelor pe o anumită zonă;
  • b) de deviere a traficului rutier şi/sau de interzicere a circulaţiei în acea zonă, pe o perioadă determinată.

 

În cadrul Proiectului PHARE “Prevenirea catastrofelor naturale generate de inundaţii şi poluarea aerului” a fost îmbunătăţită Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului. Prin acest program s-au instalat în aglomerarea Brăila cinci staţii automate de monitorizare a calităţii aerului şi două panouri electronice de informare a publicului.

Aceste staţii  sunt dotate cu analizoare automate ce monitorizează calitatea aerului on-line, din valorile măsurate sunt apoi calculate medii orare şi medii zilnice. Aceste medii sunt transmise orar de la staţii la server-ul instalat la APM şi apoi la cele două panouri.

Aceste staţii fac parte din Reţeaua Naţională de monitorizare a calităţii aerului. Toate valorile măsurate în cele cinci staţii pot fi consultate pe www.calitateaer.ro

 

 

 

Harta aglomerării Brăila şi amplasarea staţiilor de monitorizare

 

 

 

 

BR1 - Staţie de trafic

 

 

Poluanţi monitorizaţi:

  • SO2
  • NOx
  • CO
  • Pb
  • PM10 şi PM2,5
  • Benzen
  • Toluen
  • o,m,p - Xilen
  • Etilbenzen

 

Staţia de trafic este amplasată pe Calea Galaţi nr. 53 şi monitorizează nivelele de poluare generate preponderent de emisiile din traficul, cu fluxuri medii şi ridicate, de pe străzile limitrofe.

 

 

 

 

 

 

BR 2 - Fond urban

 

 

Parametri meteorologici                                                                                    

Poluanţi monitorizaţi:

  • SO2
  • NOx                          
  • O3
  • Pb
  • Benzen
  • Toluen
  • o,m,p-Xilen
  • Etilbenzen
  • PM10 şi PM 2,5

 

Staţia este amplasată în Piaţa Independenţei nr. 1, la distanţă de trafic şi de zone industriale sau surse punctuale mari. Monitorizează nivelele medii de poluare din zona urbană datorate emisiilor din interiorul oraşului precum şi contribuţiile posibil semnificative datorate unor fenomene de transport a poluanţilor atmosferici proveniţi din exteriorul oraşului.

 

BR 3 - Fond suburban

 

 

Parametri meteorologici

Poluanţi monitorizaţi:

  • SO2
  • NOx
  • CO
  • O3
  • Pb
  • PM10 şi PM2,5
  • Benzen
  • Toluen
  • o,m,p -Xilen
  • Etilbenzen

 

 

Staţia este amplasată pe Şoseaua Baldovineşti în incinta Staţiei de pompare ape uzare a R.A. APA şi determină nivelul de poluare provenit de la sursele industriale din zonă sau din zonele limitrofe.

BR 4 – Industrial 1

 

 

Parametri meteorologici

Poluanţi monitorizaţi:

  • SO2
  • NOx
  • CO
  • O3
  • Pb
  • PM10 şi PM 2,5

Staţia este amplasată pe Şoseaua Baldovineşti în incinta Staţiei Nord de pompare ape uzate a Companiei de Utilităţi Publice Dunărea - Brăila determină nivelul de poluare provenit de la sursele industriale din zonă sau din zonele limitrofe.

 

 

BR 5 – Industrial 2

 

Parametri meteorologici

Poluanţi monitorizaţi:

SO2

NOx

CO

O3

Benzen

Toluen

o,m,p-Xilen

Etilbenzen

PM10 şi PM2,5

Staţia este amplasată în Comuna Chiscani, în vecinătatea SC. Termoelectrica S.A. – Filiala Electrocentrale Brăila şi monitorizează nivelul de poluare a aerului în zona învecinată emisiilor de pe Platforma Industrială Chiscani.

 

Bioxid de sulf – SO2

  •  Caracteristici: gaz incolor, coroziv, cu miros înţepător, produs ca urmare a arderii materialelor ce conţin sulf.
  •  Efecte asupra:
  •  omului: provoacă iritarea ochilor, gâtului şi în special a sistemului respirator. Expunerea timp de câteva minute la concentraţii de 1,6 ppm, poate provoacă constricţia bronhiilor.
  •  mediului:

   - compuşii bogaţi în sulf funcţionează în atmosferă ca un substrat  pe care acţionează CFC (clorofluorocaburi) şi alte substanţe poluante, afectând stratul de ozon stratosferic.

   - timpul de staţionare al SO2 în atmosferă fiind scurt (de maxim 4 zile), în prezenţa luminii se transformă în SO3 care mai departe în contact cu vaporii de apă atmosferici formează acidul sulfuros şi în final se oxidează la acid sulfuric. Aerosolii de acid sulfuric contribuie la acidifierea precipitaţiilor producând: erodarea structurilor, acidifierea solurilor şi apelor, distrugerea vegetaţiei precum şi ameninţarea speciilor de animale terestre şi acvatice.

 

Oxizii de azot - NOx

  • Caracteristici: la temperatura mediului ambiental sunt prezenţi în formă gazoasă:

  NO -  este incolor şi inodor;

  NO2 - este roşiatic şi prezintă un miros puternic şi înţepător.

  •  Efecte asupra:
  •  omului : gradul de toxicitate al NO2 este de 4 ori mai mare decât cel al NO
  •  NO – poate produce paralizia sistemului nervos al cobailor timp de 12 minute la 2500 ppm;Ø NO2 -  la aproape 13 ppm produce iritarea mucoasei ochilor şi nasului şi afectează aparatul respirator fiind un gaz iritant.  mediului - oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide şi favorizează acumularea nitraţilor la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental. 

 

Monoxid de carbon - CO

  • Caracteristici: la temperatura camerei este un gaz incolor, inodor şi insipid, mai uşor decât aerul şi este de origine atât naturală cât şi antropică.
  •  Efecte asupra:
  •  omului: este un gaz toxic şi în concentraţii ridicate (mai mult de 100 mg/m3) este letal. Reduce capacitatea de transport a oxigenului în sânge cu consecinţe asupra sistemului respirator şi a sistemului cardio circulator. Expunerea la concentraţii ridicate de CO poate provoca cefalee, oboseală, pierderea cunoştinţei şi în cele din urmă moartea.
  •  mediului:

 - concentraţiile ridicate ale CO provoacă efecte nocive asupra plantelor;

 - oxidarea monoxidului de carbon duce la formarea dioxidului de carbon care contribuie la creşterea temperaturii pe glob (efect de seră)

 

Ozon – O3

  •  Caracteristici: gaz puternic oxidant, reactiv, cu miros înecăcios care la concentraţii mari poate fi de culoare albastră. Se concentrează în stratosferă şi asigură protecţia împotriva radiaţiei UV- dăunătoare vieţii. Ozonul prezent la nivelul solului se comportă ca o componentă a "smogului fotochimic". Se formează prin intermediul unei reacţii fotochimice care implică în particular oxizi de azot şi compuşi organici volatili.
  •  Efecte asupra:
  •  omului: provoacă iritarea traiectului respirator şi distrugerea ochilor. În urma unei expuneri pe o perioadă mai mare de 2 ore la concentraţii mai mari de 2000 µg/m3 poate produce o oboseală accentuată şi o lipsă de coordonare.
  •  mediului: produce daune asupra vegetaţiei prin atrofierea unor specii de arbori prin necrozarea frunzelor acestora. De asemeni contribuie la încălzirea globală şi exercită o acţiune oxidantă asupra diverselor materiale ca: fibre textile, cauciuc, etc.

 

Pulberi în suspensie – PM10-PM2.5

  • Caracteristici: sunt particule lichide şi solide cu diametrul între 0,1 şi 100 µm.
  •  Efecte asupra:
  • omului: toxicitatea pulberilor se datorează nu numai caracteristicilor fizico - chimice ci şi dimensiunilor acestora. Cele mai grosiere particule (diametrul mai mare de 10 µm) sunt blocate în primele părţi ale aparatului respirator. Cele cu diametru de 10 µm (PM10) şi mai mici decât 2,5 µm (PM2,5) prezintă un risc mai mare de a pătrunde în alveolele pulmonare provocând inflamaţii şi intoxicări.
  • mediului: produc ceaţa şi smogul fiind purtătoare de gaze iritante emise de vehicule (Cd, Pb, As, substanţe cancerigene: hidrocarburi aromatice policiclice, aldehide, nitrocompuşi). Asupra frunzelor determină obstrucţionarea proceselor normale de schimb, interferând cu fotosinteza iar asupra materialelor determină înnegrirea clădirilor şi provoacă un efect corosiv.
  •  

Benzen – C6H6

  • Caracteristici: compus aromatic uşor volatil şi solubil în apă.
  • 90% din cantitatea de benzen din aerul ambiental provine din arderea incompletă a combustibililor de către motoarele autovehiculelor.
  •  Efecte asupra omului: este o substanţă cancerigenă, încadrată în clasa A1 de toxicitate. Este cunoscută drept cancerigenă pentru om, producând efecte dăunătoare asupra sistemului nervos central. 

 

Fluxul de date în Reţeaua Automată de Monitorizare a Calităţii Aerului

din aglomerarea Brăila

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Reţeauaare ca finalităţi:

  • Pentru publicul larg: Informare în timp real;
  • Pentru specialişti:
  •  Monitorizare la nivel local;
  •  Vizualizări de date şi grafice;
  •  Validarea şi certificarea datelor;
  •  Efectuarea de: rapoarte şi raportări, iar în viitor prognoze;

 Stocarea tuturor valorilor parametrilor de mediu monitorizaţi într-o bară de date la nivel local şi într-o unică bază de date creată la nivel naţional şi actualizată în permanenţă;

Limite de calitate a aerului conform O.M. 592/2002

 

Poluant

Perioada de mediere

Valoarea limită pentru protecţia sănătăţii umane

Prag de alertă

SO2

1 h

24 h

350 µg/m3

125 µg/m3

500 µg/m3

(3 h consecutive)

NO2, NOx

1 h

24 h

200 µg/m3  NO2

40 µg/m3  NO2

400 µg/m3 NO2

(3 h consecutive)

Pulberi în

suspensie PM 10

24 h

an

50 µg/m3

20 µg/m3

 

Pb

an

0,5 µg/m3

 

CO

24 h (valoarea max. a mediilor pe 8 h)

10 mg/m3

 

Benzen

an

5 µg/m3

 

Ozon

24 h (valoarea max. a mediilor pe 8 h)

 valoare ţintă - 120 µg/m3

Prag de informare - 180 µg/m3

 

240 µg/m3

(media pe 1 h )