PLANUL DE MANAGEMENT AL SITULUI NATURA 2000 ROSPA0006 BALTA TĂTARU

 

 

 

 

 

 

Cuprins

1. INTRODUCERE....................................................................................................................... 4

1.1. Scurtă descriere a planului de management........................................................................ 4

1.2. Scopul Planului de Management......................................................................................... 5

1.3. Cadrul legal al Planului de Management............................................................................ 7

1.4. Procesul de elaborare a planului de management................................................................ 7

2. DESCRIEREA SITULUI ROSPA0006 BALTA TĂTARU................................................................ 8

2.1. Informaţii Generale............................................................................................................. 8

2.1.1. Localizare................................................................................................................. 9

2.1.2. Cadrul legal şi administrativ pentru management.................................................. 11

2.1.3. Suprapunerea cu alte arii naturale protejate........................................................... 13

2.1.4. Scurt istoric al managementului și al activităților majore de management............. 13

2.2. Mediul fizic....................................................................................................................... 13

2.2.1. Geologia, geomorfologia, formele de relief........................................................... 14

2.2.2. Hidrologie.............................................................................................................. 14

2.2.3. Clima...................................................................................................................... 15

2.2.4. Soluri...................................................................................................................... 16

2.3. Mediul biotic..................................................................................................................... 16

2.3.1. Fauna...................................................................................................................... 17

2.3.2. Specii alohtone și specii invazive........................................................................... 31

2.3.3. Ecosisteme............................................................................................................. 31

2.3.4. Peisajul................................................................................................................... 31

2.3.5. Procese naturale..................................................................................................... 32

2.4. Informaţii socio-economice şi culturale............................................................................ 32

2.4.1. Comunităţi............................................................................................................. 32

2.4.2. Factorii interesaţi.................................................................................................... 34

2.4.3. Aspecte socio-economice....................................................................................... 40

2.4.4. Drepturi de proprietate, administrare și folosință a terenurilor.............................. 41

2.4.5. Administratori și gestionări.................................................................................... 43

2.4.6. Recreere şi turism................................................................................................... 43

3. EVALUAREA SITUAȚIEI ACTUALE......................................................................................... 43

3.1. Valori................................................................................................................................ 44

3.2. Presiuni și amenințări......................................................................................................... 54

3.3. Evaluarea tendințelor în starea valorilor ariei protejate..................................................... 69

4. STRATEGIA DE MANAGEMENT............................................................................................ 70

4.1. Viziunea............................................................................................................................ 70

4.2. Strategia de management.................................................................................................. 70

4.3. Planul de acțiune............................................................................................................... 71

4.4. Activități și măsuri de management specifice pentru implementarea Planului de acțiune 80

5. ASIGURAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMENT............................................ 86

5.1. Sistemul de luare a deciziilor............................................................................................ 86

5.2. Resurse necesare pentru implementarea Planului de management.................................... 86

5.2.1. Resurse umane....................................................................................................... 87

5.2.2. Investiţii - echipament şi infrastructură.................................................................. 88

5.2.3. Resurse financiare necesare pentru implementarea Planului de Management....... 88

5.3. Monitorizarea implementării planului de management..................................................... 89

BIBLIOGRAFIE........................................................................................................................... 98

ANEXE..................................................................................................................................... 100

Anexa nr. 1. la Planul de management Temperaturile medii anuale în perioada 1961 - 2010 100

Anexa nr. 2. la Planul de management Precipitaţiile medii anuale în perioada 1961 - 2010 101

Anexa nr. 3. la Planul de management Harta pedologică.................................................... 102

Anexa nr. 4. la Planul de management Hartă geologică...................................................... 103

Anexa nr. 5. la Planul de management Localizarea Sitului ROSPA0006 Balta Tătaru la nivel de Unitate Administrativă Teritorială..................................................................................................... 104

Anexa nr. 6. la Planul de management Habitatele din Situl Balta Tătaru în anul 2006 conform Biotope CORINE............................................................................................................................................... 105

Anexa nr. 7. la Planul de management Fișa speciilor de păsări........................................... 106

I Specii dependente de habitate terestre -pajiști, terenuri agricole, păduri............................ 106

II Specii dependente de habitate acvatice-stufărișuri, luciu de apă....................................... 109

Anexa nr. 8.1. la Planul de management Distribuția speciilor de păsări cuibăritoare din Formularul standard      111

Anexa nr. 8.2. la Planul de management Distribuția speciilor de păsări cuibăritoare care nu figurează în Formularul standard................................................................................................................................. 125

Anexa nr. 8.3. la Planul de management Distribuția speciilor de păsări migratoare din Formularul standard        131

Anexa nr. 8.4. la Planul de management Distribuția speciilor de păsări migratoare care nu figurează în Formularul standard................................................................................................................................. 154

Anexa nr. 8.5. la Planul de management Distribuția speciilor de păsări care iernează din Formularul standard    166

Anexa nr. 8.6. la Planul de management Distribuția speciilor de păsări care iernează care nu figurează în Formularul standard................................................................................................................................. 168

Anexa nr. 9. la Planul de management Necesarul de resurse financiare pentru managementul ariei protejate............................................................................................................................................... 170

 

 

 

 

1. INTRODUCERE

 

1.1. Scurtă descriere a planului de management

            Scopul desemnării Sitului ROSPA0006 Balta Tătaru îl constituie conservarea valorilor naturale deosebite pentru România și Uniunea Europeană, adică speciile de păsări sălbatice de interes conservativ nominalizate în Anexa I a Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice existente în perimetrul său, menținerea/restaurarea statutului favorabil de conservare a speciilor de păsări de interes conservativ și a habitatelor specifice ale acestora.     Ariade Protecție Specială Avifaunistică ROSPA0006 Balta Tătaru este desemnată prin Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare.

Viziunea, pe termen lung, pentru această zonă a fost definită astfel:

Situl ROSPA0006 Balta Tătaru oferă condiții speciale pentru păsări rare la nivel european printr-un management responsabil al zonei și al terenurilor limitrofe, constituind o atracție pentru iubitorii de natură.

Pentru realizarea acestei viziuni, este necesar ca toți cei care trăiesc în această zonă, toate autoritățile și instituțiile cu rol în managementul terenurilor și al resurselor, să înțeleagă cât este de important să se mențină șisă se îmbunătățească starea valorilor deosebite care se găsesc aici și să contribuie în mod activ la păstrarea lor.

Obiectivul principal al Planului de management este asigurarea menținerii și refacerii stării favorabile de conservare pentru toate speciile de păsări de interes conservativ și a habitatelor specifice ale acestora, așa cum se prevede în directivele europene de conservare a naturii. Nerealizarea acestui obiectiv poate periclita, pe termen lung, starea de conservare a tuturor valorilor naturaleși poate atrage sancțiuni severe din partea Uniunii Europene.

Valorile din această arie protejată nu sunt importante doar strict din punct de vedere al conservării naturii, dar și ca resurse naturale și sursă pentru asigurarea condițiilor de trai pentru comunitățile locale.

Pentru păstrarea acestor valori au fost planificate și urmează a fi implementate măsuri de management:

Obiectiv general 1: Managementul biodiversității

Obiectiv specific: Menținerea/refacerea caracteristicilor naturale ale habitatelor, necesare conservării speciilor pentru care a fost desemnat situl, prin asigurarea unui management conservativ și responsabil al corpurilor de apă și al terenurilor agricole.

Obiectiv general 2:Conștientizare și educație

Obiectiv specific: Asigurarea colaborării și sprijinului factorilor interesați principali pentru refacerea habitatului și îmbunătățirea nivelului de înțelegere a importanței naturii de către localnici şi copii

Obiectiv general 3: Management și monitorizare

Obiectiv specific: Asigurarea resurselor necesare pentru managementul sitului și monitorizarea biodiversității și a activităților umane.

Realizarea acestor programe nu este doar responsabilitatea custodelui ariei protejate, ci a tuturor proprietarilor și administratorilor de terenuri, cât și a autorităților. Ca urmare, este foarte important ca implementarea planului de management să se facă în parteneriat și prin colaborare și implicare activă a factorilor interesați.

Planul de management conține o descriere succintă a ariei protejate, o prezentare a valorilor și amenințărilor identificate, o evaluare a tendințelor, în baza cărora au fost stabilite direcțiile de acțiune prezentate în Planul de acțiune precum și activitățile și măsurile de management. Planul de monitorizare stabilește cadrul pentru monitorizarea eficienței măsurilor de management, urmând să ofere informații importante pentru adaptarea măsurilor de management pe viitor. Planul conține și o evaluare a necesarului de resurse financiare pentru implementarea acțiunilor și măsurilor stabilite.

Acest plan se constituie într-un ghid util și important nu numai pentrucustodeleariei protejate, dar și pentru autorități, instituții, proprietari și administratori de terenuri.

1.2. Scopul Planului de Management

Planul de Management stabilește strategia de management a ariei protejate, direcțiile de acțiune, precum și responsabilitățile pentru realizarea măsurilor.

Acest Plan de management s-a realizat în cadrul Proiectului ” Elaborarea stării de conservare a ariilor de protecţie speciale avifaunistice ROSPA0006, ROSPA0038, ROSPA0048, ROSPA0077, ROSPA0058 şi ROSPA0064, Cod SMIS 36408”, finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul POS Mediu, Axa prioritară 4.

Proprietatea diversă a terenurilor și caracterul neprevăzut al schimbărilor din natură impune o planificare atentă, asigurând-se cadrul necesar pentru un management adaptativ și participativ.

Planul de management urmăreşte:

1. Protecţia şi conservarea speciilor de păsări şi a habitatelor acestora, diversităţii biologice, etnofolclorice, culturale şi a elementelor de peisaj;
2. Dezvoltarea unor relaţii armonioase între natură şi societate, prin promovarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor şi resurselor teritoriale fără impact asupra mediului;
3. Încurajarea activităţilor educaţionale şi de conştientizare;
4. Promovarea cercetării ştiinţifice şi a monitorizării stării mediului;

Managementul adaptativ se referă la posibilitatea adaptării soluțiilor de management la realitățile caracteristice fiecărei perioade. Având în vedere că acest plan trebuie să stabilească măsuri de management pentru gestionarea unor valori naturale supuse unor modificări greu de anticipat, modificări ce pot apărea atât din cauza unor factori naturali cât și din cauza unor factori antropici, Planul de acțiune a fost astfel realizat încât să permită flexibilitate în stabilirea zonelor în care se fac intervențiile și în detalierea măsurilor de management, având astfel un caracter adaptativ.

Principiul managementului participativ impune implicarea factorilor interesați atât în procesul de elaborare a Planului de management, cât și în implementarea acestuia.

Respectarea planului de management şi a regulamentului este obligatorie pentru custodeleariei naturale protejate, precum și pentru persoanele fizice și juridice care dețin sau care administrează terenuri și alte bunuri și/sau care desfășoară activități în perimetrul și în vecinătatea ariei naturale protejate, așa cum se precizează în art.21, alin.(4) al Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

1.3. Cadrul legal al Planului de Management

Aria naturală protejată ROSPA0006 Balta Tătarua fost instituită prin Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 cu modificările și completările ulterioare.

Elaborarea planului de management al Sitului ROSPA0006 Balta Tătaru s-a realizat în baza Ordonanței de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare

1.4. Procesul de elaborare a planului de management

Planul de management a fost realizat în conformitate cu cadrul legislativ din România privind planurile, politicile şi strategiile promovate în teritoriu pe diferite domenii de activitate, a necesităţii promovării unor măsuri direcţionate spre conservarea diversităţii biologice şi dezvoltarea durabilă.

Procesul de elaborare a Planului de Management a avut la bază datele și informațiile furnizate de către experții angajați în realizarea studiilor de specialitate, în cadrul proiectului ”Elaborarea stării de conservare a ariilor de protecţie speciale avifaunistice ROSPA0006, ROSPA0038, ROSPA0048, ROSPA0077, ROSPA0058 şi ROSPA0064, Cod SMIS 36408”, elaborat și implementat de Asociația „OTUS”, finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul Programului Operațional Sectorial Mediu, Axa prioritară 4.

Pe baza acestor date și informații, a fost realizată analiza contextului ariei protejate, evaluarea tendințelor în starea valorilor și impactulamenințărilor și presiunilor și au fost stabilite direcțiile principale de management, stabilindu-se și o serie de măsuri și activități pentru realizarea obiectivelor.

Au fost parcurse următoarele etape:

1. Colectarea de informații – inclusiv privind starea speciilor de păsări - și descrierea situației actuale a Sitului ROSPA0006 Balta Tătaru;
2. Acțiuni de informare și conștientizare;
3. Confecţionarea şi montarea panourilor informative;
4. Activităţi de informare şi publicitate privind proiectul;
5. Realizarea unui website de prezentare: www.baltatataru.ro;
6. Analiza valorilor ariilor protejate precum și a presiunilor și amenințărilor la adresa lor;
7. Definirea viziunii şi a programelor de management;
8. Stabilirea obiectivelor, definirea direcțiilor de acțiune pentru programele stabilite, identificarea indicatorilor şi stabilirea priorităților;
9. Identificarea acțiunilor și măsurilor de management necesare și/sau recomandate pentru fiecare direcție de acțiune;
10. Identificarea şi planificarea acţiunilor de monitorizare a implementării Planurilor de Management;
11. O componentă esențială a elaborării planului a constituit-o consultarea și implicarea factorilor interesați, prin realizarea de întâlniri publice, conform cerințelor legislației în vigoare și a prevederilor contractuale din proiect;
12. Elaborarea strategiei de implementare a Planului de management.

2. DESCRIEREA SITULUI ROSPA0006 BALTA TĂTARU

2.1. Informaţii Generale

Situl ROSPA0006 Balta Tătarucuprindelacuri de crov de dimensiuni medii. Adâncimea lacurilor nu depăşeşte în general 3 m atunci când nivelul apei este ridicat, dar în vechile meandre ale canalelor de drenare care traversează balta, adâncimea apei ajunge la 6-10 m. Lacurile prezintă un grad ridicat de mineralizare, ele fiind de tip salmastru. Lacurile sunt alimentate de pânza freatică şi prin aport pluvial. În condiţiile unei secete prelungite, nivelul şi suprafaţa bălţii se micşorează foarte mult, în cazuri extreme secând complet. După secarelacurile revin la un nivel mediu prinprin acumularea apei provenite din precipitaţii. În prezent sistemele hidroameliorative funcționează doar pentru lacurile Colțea și Unturos, restul sistemelor amenajate în zonă fiind dezafectate.

Fiind înconjurat de terenuri agricole, lacurile au fost supuse unor acțiuni de drenare a apei spre câmpurile agricole învecinate. Astfel au fost săpate mai multe canale de drenare a apei de-a lungul şi de-a latul bazinelor, din care se pompa apă pentru irigarea terenurilor agricole din jur. Volumul de apă necesar irigării fiind insuficient şi concentraţia de săruri din apă crescând treptat, această activitate a fost cu timpul abandonată. Stațiile de pompare au fost dezafectate, dar prezența canalelor de drenare contribuie la captarea apei, prin urmare se influențează nivelul și volumul apei de pe suprafața Sitului ROSPA0006 Balta Tătaru.

Malurile se prezintă sub forma unor plaje joase, nisipoase sau mâloase a căror lăţime variază în funcţie de nivelul apei. Vegetaţia palustră se dezvoltă pe suprafeţe foarte restrânse. În imediata vecinătate a lacurilor se găseşte un ecosistem terestru de tip pajişte de sărătură, în care elementele de vegetaţie dominante sunt speciile halofile- Salicornia europaea, Kochia prostata, Salsola kali.

2.1.1. Localizare

Situl ROSPA0006 Balta Tătaru este situat înpartea de sud-est a României, Regiunea Sud Est, pe terasa inferioară a Dunării, între văile Călmăţui şi Ialomiţa. Suprafața sitului este de9981 hectare, pe teritoriul judeţelor Brăila, Buzău şi Ialomiţa, pe teritoriul administrativ care aparține la unsprezece unități administrative-teritoriale.Situl include lacurile:Tătaru - comunele Dudeşti şi Roşiori, Plaşcu şi Chioibăşeşti- comuna Ciocile.

În tabelul de mai jos sunt prezentate pentru fiecare județ unităţile administrative -teritoriale în care este localizat situl şi suprafaţa unităţii administrative-teritoriale cuprinsă în sit -în procente, conform Hotărârii Guvernului 1284/2007,cu modificările și completările ulterioare, actualizate cu informațiile rezultate din cadrul proiectului.

Tabelul nr. 1

Unități administrative-teritoriale pe Situl ROSPA0006 Balta Tătaru

Nr. crt.	Unități administrative-teritoriale		Suprafața unității administrative-teritoriale suprapusă cu situl
	Județ	Localitate	Hectare	Procentul
	Brăila	Bărăganul	296 ha	4 %
	Brăila	Ciocile	2018 ha	26 %
	Brăila	Cireşu	141 ha	1 %
	Brăila	Dudeşti	3393 ha	29 %
	Brăila	Roşiori	2259 ha	31 %
	Brăila	Ulmu	386 ha	4 %
	Brăila	Însurăţei	63 ha	<1 %
	Ialomiţa	Griviţa	208 ha	2,5 %
	Ialomiţa	Miloşeşti	309 ha	7 %
	Ialomiţa	Traian	897 ha	19 %
	Buzău	Padina	12 ha	< 1 %

 

Coordonatele geografice al arealului sunt 27^o 25’ 18” longitudine estică şi 44^o 49’ 1” latitudine nordică.

Altitudinea minimă este de 13 m, cea medie de 30 m, iar cea maximă de 43 m.

 

 

2.1.2. Cadrul legal şi administrativ pentru management

 

Desemnarea, limitele și categoriile de management

Aria a fost desemnată prinHotărârea Guvernului nr.1284/2007,cu modificările și completările ulterioare pentru o suprafață de 521 hectare, pentru protejarea a 19 specii de păsări de interes conservativ din Anexa 1 a Directivei 2009/147/CE. Prin Hotărârea Guvernului nr. 971/2011 aria a fost extinsă la suprafața de 9981 ha pentru 28 specii de păsări.

Harta este pusă la dispoziția factorilor interesați de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului prin intermediul paginii de internet:http://atlas.anpm.ro/atlas#.

Acţiunile de conservare şi administrare a Sitului ROSPA0006 Balta Tătaru se realizează în conformitate cu cadrul legislativ în vigoare, respectiv:Harta este pusă la dispoziția factorilor interesați de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului prin intermediul paginii de internet http://atlas.anpm.ro/atlas#.

Legislaţia care a stat la baza elaborării prezentului Plan de management:

• Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare;
• Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare;
• Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare;

 

• Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

 

• Legea nr. 407/2006 vânătorii şi a protecției fondului cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare;

 

• Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului și pădurilor nr. 44/1195/2011 pentru aprobarea Normelor privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale din ariile naturale protejate, cu modificările și completările ulterioare;
• Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare;
• Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și ministrului mediului și pădurilor nr. 159/1266/2011 privind aprobarea condițiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv și modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate;

• Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
• Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991,aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările și completările ulterioare;
• Hotărârea Guvernului nr. 1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare;
• Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare;
• Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice.

 

2.1.3. Suprapunerea cu alte arii naturale protejate

Situl Natura 2000 Balta Tătaru nu se suprapune cu alte arii naturale protejate, dar în vecinătatea acestuia se află următoarele arii protejate: Valea Călmățuiului ROSPA0145, Berteștii de Sus - Gura Ialomiței ROSPA0111, Lacul Strachina ROSPA0059 și Valea Călmățuiului ROSCI0259.

2.1.4. Scurt istoric al managementului și al activităților majore de management

Principalele activități de management pentru această arie de protecție specială avifaunisticăsunt cele desfășurate în cadrul Proiectului ”Elaborarea stării de conservare a ariilor de protecţie speciale avifaunistice ROSPA0006, ROSPA0038, ROSPA0048, ROSPA0077, ROSPA0058 şi ROSPA0064, Cod SMIS 36408”,elaborat și implementat de Asociația OTUS și anume:

1. Evaluarea stadiului de conservare a sitului
2. Inventarierea, cartarea şi evaluarea stării de conservare a speciilor de păsări
3. Dezbateri publice cu privire la elaborarea Planului de Management
4. Acțiuni de informare și conștientizare
5. Confecţionarea şi montarea panourilor informative
6. Activităţi de informare şi publicitate privind proiectul
7. Realizare de câte un website de prezentare: www.baltatataru.ro

 

2.2. Mediul fizic

Situl ROSPA0006 Balta Tătaru este situat în partea sud-estică a României, în bioregiunea stepică, în Câmpia Bărăganului. Relieful sitului este de şes, altitudinea medie este de 30 metri, minim 13metri, maxim 43 metri.

Câmpia Bărăganului face parte din Câmpia Română, fiind sectorul estic al acesteia. Este delimitată în sud şi est de Dunăre, iar în nord de râul Buzău. Limita vestică este un aliniament care uneşte localităţile Buzău-Urziceni-Budeşti-Olteniţa.

2.2.1. Geologia, geomorfologia, formele de relief

Depozitele din zonă, pe o grosime de 5-15 metri, sunt de vârstă cuaternară-holocen superior și inferior. Caracteristicile litostratigrafice ale rocilor sunt nisipuri de dune și depozite loessoide.

Morfologic lacul este situat într-o depresiune fără scurgere, în interiorul unei zone cu profil eolian.

Din coloana stratigrafică rezultă că sub aceste depozite sunt probabil și depozite pleistocene carcaterizate de nisipurile de Mostiștea cu grosimi cuprinse între 10-60 metri, de vârstă pleistocen superior, complexul marnos având grosimi între 10-80 metri, de vârstă pleistocen mediu și straturi de Frățești cu grosimi de 20-90 metri; nisipuri și pietrișuri cu trecere laterală la nisipuri argiloase de vârstă pleistocen inferior.

Acest tip de depresiune a luat naștere datorită acțiunii eoliene manifestate asupra nisipurilor fine ce formează cuvertura regiunii. Acțiunea eoliană s-a manifestat până la atingerea nivelului hidrostatic al stratului acvifer freatic, care reprezintă sursa de alimentare a acestui tip de lac, prin izvoarele de pe contur.

S-a creat astfel un lac permanent instalat într-o depresiune fără scurgere – crov.

Relieful este caracteristic a câmpiilor tabulare de origine lacustră, terasate prin mişcările orizontale şi adâncirii râurilor. Formaţiunile geomorfologice tipice sunt depresiunile mici formate prin tasare în care în cazuri frecvente se acumulează apa.

Caracteristicile geomorfologice și geologice prezente în Situl ROSPA0006 Balta Tătaru sunt elemente definitorii ale habitatelor păsărilor, nefiind de natură să influențeze starea de conservarea a speciilor de păsări, atât timp cât nu se modifică.

 

2.2.2. Hidrologie

Lacurile din situl ROSPA 0006 Balta Tătaru s-auformat în conditiile climatului semiarid de stepa, cantonat in depresiuni de tasare in loess numite crovuri, grupa lacurilor clastocarstice - carstificare pe loess.

Lacul Tătaru, cel mai mare dintre lacuri,are formă aproximativ triunghiulara, cu adâncimi mici, cuprinse în mod curent intre 0,5 și maxim 1 m. În condițiile unei secete prelungite suprafața luciului de apă se micșorează foarte mult și apar plaje măloase iar uneori se transformă în baltă-mlaștină. În anul 2002 a fost complet secat.

Literatura de specialitate menționeazăcă mineralizația totală este de 12,49 grame/litru,tip clorurat-sulfatat-sodic. Concentrarea sărurilor duce la formarea unui nămol similar cu cel sapropelic al lacurilor Movila Miresii sau Lacul Sărat Braila. În urma expertizărilor efectuate pe parcursul anilor 2003-2004 de catre laboratorul Agentiei de Protecție a Mediului Brăila, se poate spune că apa acestui lac are caracter sulfatic-cloruric-sodico-potasic iar valoarea mineralizației totale a fost cuprinsă intre 11,1-11,9 grame/litru, exprimată prin rezidiu fix.

Deși poarta denumirea de "lac" acest luciu de apă nu are caracteristicile tipice ale lacurilor, adică nu pot fi diferențiate cele două zone - litoral și profundal.Apa este puțin adancă încât vegetația se poate fixa pe orice parte a fundului, motiv pentru care acest tip de apă este numit și baltă.

Caracteristicile hidrografice ale Sitului ROSPA0006 Balta Tătaru au o influenţă decisivă asupra speciilor de păsări, deoarece starea de conservare se află într-o legătură directă cu disponibilitatea habitatelor acvatice, acestea fiind vitale pentru cuibărire, pasaj și hrănire.

 

2.2.3. Clima

Clima caracteristică în care se află Balta Tătaru este temperat continentală și prezintă contacte minore cu clima Luncii Dunării. Datorită morfografiei reliefului care nu modifică semnificativ trăsăturile climei, masele de aer au influenţă majoră peste teritoriu, împreună cu radiaţia solară relativ mare, 110-125Kcal/cm² astfel se explică verile călduroase, uscate şi iernile geroase cu viscole. Vânturile de origine nordice, nord-estice şi vestice sunt predominante.

Climatul temperat continental este reflectat şi de temperatura aerului. În perioada 1961 - 2010 având o medie de 11,4^o Celsius. Dacă din această perioadă examinăm primul şi ultimul deceniu observăm că este o diferenţă de 1^o Celsius în plus. Perioada1961-1969 cu media de 11,2^o Celsius și perioada 2000-2010 cu 12,2^o Celsius.

Majoritatea precipitaţiilor atmosferice căzute sunt în intervalul perioadei calde în care Situl ROSPA0006 Balta Tătaru primeşte mai mult de 50% din cantitatea de apă totală anuală. Cantitatea de apă căzută sub formă de zăpadă nu atinge 20% din precipitațiile anuale. Media anuală a precipitaţiilor în perioada examinată ajunge la 499 milimetri/an, valoare carereflectă clima continentală. Având în vedere ultimele cinci decenii nu putem constata o schimbare fermă a precipitaţiilor medii anuale în nicio direcţie.

Temperatura și precipitațiile reprezintă cei mai importanți parametri climatici, întrucât influențează procesele fizice, biologice și chimice ce au loc în Situl ROSPA0006 Balta Tătaru, dar și activitățile umane. În perioadele secetoase din cauza creșterii nivelului evapotranspirației și a precipitațiilor scăzute, scade nivelului lacului, scădere care afectează structura şi compoziţia vegetaţiei emergente. Aceste condiții îngreunează supraviețuirea și conservarea speciilor de păsări.

 

2.2.4. Soluri

În cea mai mare parte a Sitului ROSPA0006 Balta Tătaru s-au format solul de tip cernoziom. Cernoziomurile având un orizont humifer gros, de culoare neagră cu o structură avantajoasă pentru circulaţia apei şi aerului. Cernoziomul cambic faţă de cernoziom are un orizont humic mai subţire, un orizont B cambic cu carbonaţii concentrate la adâncime.

Hidrosolul apare în părţile care sunt acoperite cu apă pe o perioadă îndelungată. În formarea structurii acestora a avut cel mai important rol regimul hidric cu proprietăţi şi procese speciale. Se prezintă un orizont gleic de reducere până la 125 cm.

Datorită faptului că teritoriul se află într-o regine călduroasă cu precipitații mai scăzute au fost condiţii termice bune pentru formarea soloneţului şi solonceacului. Ambele sunt soluri salsodisoluri şi la formare au nevoie de o evaporaţie intensivă ca să poată acumula sărurile prin capilaritate. Au un orizont superior de 50 centimetri.

Tipurile de sol ce se regăsesc în vecinătatea Sitului ROSPA0006 Balta Tătaru sunt complementare habitatelor acvatice în sensul că definesc o parte din habitatele de cuibărire și hrănire ale speciilor de interes conservativ. Deoarece tipurile de sol definesc habitate vitale pentru specii de păsări este importantă asigurarea conservării caracteristicelor acestuia.

 

2.3. Mediul biotic

Situl ROSPA0006 Balta Tătaru face parte din bioregiunea stepică.

2.3.1. Fauna

Situl ROSPA0006 Balta Tătaru a fost desemnat, conform Formularului standard, pentru conservarea unui număr de 28 de specii de păsări și 66 de specii de păsări cu migrație regulată nemenționate din Anexa 1 a Directivei 2009/147/CE .

Altă specie de interes comunitar importantă, caracteristică regiunilor din jurul lacurilor este Spermophilus citellus – popândăul european.

Menționăm că în cadrul proiectului POS Mediu s-a aprobat evaluarea doar a speciilor de păsări din Anexa I a Directivei 2009/147/CE.

În cadrul proiectului s-au efectuat inventarieri ale speciilor de păsări de interes conservativ în baza cărora s-a estimat starea actuală a speciilor.

Pe parcursul inventarilor din anii 2012 - 2013 au fost identificate și inventariate 55 de specii de păsări de interes conservativ: cele 28 de specii de interes conservativși alte 28 specii de interes conservativ, menționate la Anexa I a Directivei  2009/147/CE, din Formularului standard.

Specii de păsări de interes conservativ

În tabelul de mai jos se prezintă speciile incluse în Formularul standard.

 

 

Tabelul nr. 2

Speciile de interes conservativ identificate și menționate în Formularul standard

Nr. crt.	Nume specie	Denumire populară	Cod Natura 2000	Anexa din Directiva 2009/147/CE	Anexa din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare	Lista roșie globală
	Anthus campestris	Fâsă de câmp	A255	1	3	mai puţin vulnerabil
	Ardea purpurea	Stârc roșu	A029	1	3	mai puţin vulnerabil
	Aythya nyroca	Rață roșie	A060	1	3	aproape amenințat
	Botaurus stellaris	Buhai de baltă	A021	1	3	mai puţin vulnerabil
	Branta ruficollis	Gâscă cu gât roșu	A396	1	3	periclitat
	Buteo rufinus	Șorecar mare	A403	1	3	mai puţin vulnerabil
	Calandrella brachydactyla	Ciocârlie de stol	A243	1	3	mai puţin vulnerabil
	Charadrius alexandrinus	Prundăraş de sărătură	A138	1	3	mai puţin vulnerabil
	Chlidonias hybridus	Chirighiță cu obraz alb	A196	1	3	mai puţin vulnerabil
	Ciconia ciconia	Barză albă	A031	1	3	mai puţin vulnerabil
	Circus aeruginosus	Erete de stuf	A081	1	3	mai puţin vulnerabil
	Coracias garrulus	Dumbrăveancă	A231	1	3	aproape amenințat
	Egretta alba	Egretă mare	A027	1	3	mai puţin vulnerabil
	Egretta garzetta	Egretă mică	A026	1	3	mai puţin vulnerabil
	Falco vespertinus	Vânturel de seară	A097	1	3	aproape amenințat
	Glareola pratincola	Ciovlică ruginie	A135	1	3	mai puţin vulnerabil
	Himantopus himantopus	Piciorong	A131	1	3	mai puţin vulnerabil
	Ixobrychus minutus	Stârc pitic	A022	1	3	mai puţin vulnerabil
	Lanius minor	Sfrâncioc cu frunte neagră	A339	1	3	mai puţin vulnerabil
	Larus minutus	Pescăruş mic	A177	1	3	mai puţin vulnerabil
	Melanocorypha calandra	Ciocârlie de bărăgan	A242	1	3	mai puţin vulnerabil
	Pelecanus crispus	Pelican creț	A020	1	3	vulnerabil
	Pelecanus onocrotalus	Pelican comun	A019	1	3	mai puţin vulnerabil
	Phalacrocorax pygmeus	Cormoran mic	A393	1	3	mai puţin vulnerabil
	Philomachus pugnax	Bătăuș	A151	1, 2	3	mai puţin vulnerabil
	Platalea leucorodia	Lopătar	A034	1	3	mai puţin vulnerabil
	Plegadis falcinellus	Țigănuș	A032	1	3	mai puţin vulnerabil
	Recurvirostra avosetta	Ciocîntors	A132	1	3	mai puţin vulnerabil

 

Situaţia speciilor identificate în aria de protecțiespecială avifaunistică

În perioada 2012-2013 s-au efectuat inventarieri ale speciilor de păsări, în baza cărora se poate estima starea actuală a speciilor.

Din totalul de 55 de specii de păsări identificate și inventariate, 22 de specii au starea de conservare favorabilă și 33 nefavorabilă.În majoritatea cazurilor intervențiile de management vor viza habitatele, pentru a se asigura condiții cât mai bune pentru cuibărit, adăpost și hrană pentru toate speciile dependente de habitatele respective. Situaţia efectivelor precum şi starea de conservare a populaţiilor este prezentată în Tabelul nr. 3 respectiv Tabelul nr. 4.

 

 

 

Tabelul nr. 3

Situația efectivelor speciilor de păsări de interes conservativ menționate în Formularul standard

Nr. crt.	Specia	Efective conform Formular standard			Efective conform inventarierilor			Stare de conservare
		Reproducere	Iernat	Pasaj	Reproducere	Iernat	Pasaj
1.	Anthus campestris	50-70 perechi	-	-	500-800 perechi	-	comun	favorabilă
2.	Ardea purpurea	-	-	12 indivizi	1-2 perechi	-	prezent	nefavorabilă
3.	Aythya nyroca	8-10 perechi	-	-		-	minim 30 indivizi	nefavorabilă
4.	Botaurus stellaris	-	-	2 indivizi		-	2 indivizi	nefavorabilă
5.	Branta ruficollis	-	-	240 indivizi		100-200 indivizi	minim 10 indivizi	nefavorabilă
6.	Buteo rufinus	1-2 perechi	-	-	1-2 perechi	-	-	nefavorabilă
7.	Calandrella brachydactyla	10-15 perechi	-	-	2000-3500 perechi	-	comun	favorabilă
8.	Charadrius alexandrinus	15-30 perechi	-	-	15-30 perechi	-	minim 80 indivizi	favorabilă
9.	Chlidonias hybridus	10-15 perechi	-	-		-	minim 45 indivizi	nefavorabilă
10.	Ciconia ciconia	prezent	-	1000-1500 indivizi	9 perechi	-	minim 150 indivizi	nefavorabilă
11.	Circus aeruginosus	1 perechi	-	40-60 indivizi	1 perechi	-	minim 10 indivizi	favorabilă
12.	Coracias garrulus	10-15 perechi	-	-	3-8 perechi	-	rar	favorabilă
13.	Egretta alba	-	-	20 indivizi		-	minim 5 indivizi	nefavorabilă
14.	Egretta garzetta	-	-	60 indivizi		-	minim 7 indivizi	nefavorabilă
15.	Falco vespertinus	15-30 perechi	-	-	5-10 perechi	-	minim 40 indivizi	nefavorabilă
16.	Glareola pratincola	20-40 perechi	-	-	20-40 perechi	-	minim 50 indivizi	favorabilă
17.	Himantopus himantopus	-	-	-	40-80 perechi	-	minim 450 indivizi	favorabilă
18.	Ixobrychus minutus	28 perechi	-	-	4-8 perechi	-	-	nefavorabilă
19.	Lanius minor	60-80 perechi	-	-	5-30 perechi	-	minim 5 indivizi	nefavorabilă
20.	Larus minutus	-	-	10 indivizi		-	10 indivizi	nefavorabilă
21.	Melanocorypha calandra	10-20 perechi	-	-	500-800 perechi	-	minim 250 indivizi	favorabilă
22.	Pelecanus crispus	-	-	minim 3 indivizi		-	minim 3 indivizi	nefavorabilă
23.	Pelecanus onocrotalus	-	-	200 indivizi		-	minim 200 indivizi	nefavorabilă
24.	Phalacrocorax pygmaeus	-	-	180 indivizi		-	minim 10 indivizi	nefavorabilă
25.	Philomachus pugnax	-	-	1000-1500 indivizi		-	minim 3000 indivizi	favorabilă
26.	Platalea leucorodia	-	-	60 indivizi		-	minim 20 indivizi	nefavorabilă
27.	Plegadis falcinellus	-	-	120 indivizi		-	minim 10 indivizi	nefavorabilă
28.	Recurvirostra avosetta	30-60 perechi	-	200-300 indivizi	30-60 perechi	-	minim 1000 indivizi	favorabilă

 

 

 

                                                                                                                                                                     Tabelul nr. 4

Situația efectivelor speciilor de păsări de interes conservativaltele decât cele incluseîn Formularul standard

Nr. crt.	Specia	Efective conform inventarierilor				Stare de conservare
		Rezident	Reproducere	Iernat	Pasaj
1.	Accipiter brevipes	-	-	-	1-5 indivizi	nefavorabilă
2.	Aquila pomarina	-	-	-	40-100 indivizi	favorabilă
3.	Charadrius morinellus	-	-	-	0-15 indivizi	favorabilă
4.	Circaetus gallicus	-	-	-	1-5 indivizi	nefavorabilă
5.	Circus macrourus	-	-	-	1-10 indivizi	favorabilă
6.	Circus pygargus	-	-	-	1-10 indivizi	favorabilă
	Burhinus oedicnemus		1-2 perechi	-	-	favorabilă
	Chlidonias niger			-	minim 100 indivizi	favorabilă
	Circus cyaneus			4-10 indivizi	5-15 indivizi	favorabilă
	Emberiza hortulana		40-60 perechi	-	-	favorabilă
	Falco columbarius			5-15 indivizi	1-10 indivizi	favorabilă
	Falco peregrinus			1-3 indivizi	5-10 indivizi	nefavorabilă
	Pluvialis apricaria			-	minim 300 indivizi	favorabilă
7.	Dendrocopos syriacus	10-20 perechi – pe tot parcursul anului				favorabilă
8.	Falco cherrug	-	-	-	0-1 indivizi	nefavorabilă
9.	Ficedula albicollis	-	-	-	1-10 indivizi	nefavorabilă
10.	Grus grus	-	-	-	0-15 indivizi	nefavorabilă
11.	Hieraaetus pennatus	-	-	-	1-5 indivizi	nefavorabilă
12.	Lanius collurio	-	10-15 perechi	-	5-20 indivizi	nefavorabilă
13.	Larus melanocephalus	-	-	-	0-5 indivizi	nefavorabilă
14.	Lullula arborea	-	-	-	2-20 indivizi	nefavorabilă
15.	Milvus migrans	-	-	-	1-5 indivizi	nefavorabilă
16.	Pandion haliaetus	-	-	-	1-5 indivizi	nefavorabilă
17.	Pernis apivorus	-	-	-	3-50 indivizi	nefavorabilă
18.	Sterna hirundo	-	-	-	10-30 indivizi	nefavorabilă
19.	Sylvia nisoria	-	15-30 perechi	-	5-50 indivizi	nefavorabilă
20.	Tadorna ferruginea	-	-	-	10-15 indivizi	nefavorabil

2.3.2. Specii alohtone și specii invazive

Specia invazivă Robinia pseudoacacia, prezentă în mozaicul habitatului 91F0 Păduri mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis şi Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia de-a lungul marilor râuri este un indiciu al degradării.

2.3.3. Ecosisteme

Formularul standard al SituluiROSPA0006 Balta Tătaru conține următoarele categorii de ecosisteme:

• Agroecosisteme- 5676,3 hectare
• Ecosisteme acvatice- 880,1 hectare
• Ecosisteme de pajiști și pășune -2491,5 hectare
• Ecosisteme de pădure -796,5 hectare
• Ecosisteme antropogene-136,6 hectare

Toate aceste categorii de ecosisteme au un rol specific în cadrul sitului Natura 2000, asigurând hrană, adăpost sau loc de cuibărire pentru speciile de păsări.

2.3.4. Peisajul

Situl ROSPA0006 Balta Tătaru se situează în Câmpia Bărăganului, unitate de relief ce îi conferă caracter peisagistic unitar. Corpurile de apă sunt formate din lacuri sărate ce prezintă risc mărit de secare - una dintre cele mai stringente amenințări la adresa habitatelor acvatice și umede.

Elementele naturale ale peisajului sunt formate din pășuni, care se află într-un procent mare raportat la suprafața totală a sitului, terenuri arabile, pădure de foioase.Impactul antropic este prezent prin activitățile agricole intensive-pășunat.

Datorită tendinței de a se câștiga cât mai multă suprafață pentru terenurile agricole, s-au realizat lucrări de îmbunătățiri funciare în scopul de a elimina excesul de umiditate și de a anihila posibilitățile de revărsări temporare.

Astfel pînă în anii 1990 lacul Tătaruera inclus în sistemul zonal de hidroameliorare prin desecare, motiv pentru care au fost realizate canale de drenare a apei și o stație de pompare pentru evacuarea apei în exces și introducerea acesteia în sistemul de irigații.

Rezultatul a fost reducerea drastică a suprafeței și a volumului luciului de apă. Literatura menționează observații efectuate în anii 1969-1972 când lacul era estimat la o suprafață de 328 hectare din care la ora actuala s-a pastrat doar aproximativ 40% iar în anii excesiv de secetoși lacul a dispărut în totalitate, rămânând în urma un peisaj uscat cu pelicule de sare ridicate de vânt.

2.3.5. Procese naturale

Eroziunea naturală a solului, sărăcirea în substanțe organice, sunt procese ce survin natural dar sunt amplificate de agricultura intensivă practicată pe terenurile agricole din perimetrul sitului și a vecinătăți. Cumulate cu folosirea irațională a îngrășămintelor sintetice, pesticidelor și ierbicidelor chimice de sinteză rezultă creșterea concentrațiilor de nitrați din sol – fapt periculos atât pentru calitatea apei din lacuri, a celei subterane, cât și pentru speciile de interes ce cuibăresc pe sol.

Seceta printr-o cantitate redusă de precipitații poate fi considerată un proces natural care afectează speciile de păsări prin reducerea accesului la zone umede, bălți, mlaștini, cu caracter temporar dar și un proces care afectează toate interacțiunile din lanțul trofic, disponibilitatea hrănii, a habitatelor. Seceta prelungită duce la secarea zonelor umede și a lacurilor astfel reducându-se corpul de apă implicit și habitatul de hrănire.

2.4. Informaţii socio-economice şi culturale        

2.4.1. Comunităţi

Situl este situat pe teritoriul județelor Brăila, Ialomița și Buzău în regiunea Sud-Est. Din punct de vedere al distribuţiei teritoriale, pe localităţi, situl este împărțit după cum urmează:

Județul Brăila: comuna Bărăganul, comuna Ciocile, comuna Cireșu, comuna Dudești, comuna Roșiori, comuna Ulmu, orașul Însurăței,

Județul Ialomița: comuna Grivița, comuna Miloșești, comuna Traian

Județul Buzău: comuna Padina

În cadrul ultimului recensământ, conform informaţiilor oficiale, numărul de locuitori se prezintă astfel:

Tabelul nr. 5

Distribuţia teritorială şi demografică a Sitului

Situl ROSPA0006Balta Tătaru	Județul	2012	2002
		Populația stabilă	Populația stabilă
	Brăila
comuna	Bărăganul	3062	3624
comuna	Ciocile	2802	3148
comuna	Cireșu	3106	3574
comuna	Dudești	3613	4092
comuna	Roșiori	2808	3119
comuna	Ulmu	3877	4454
orașul	Însurăței	6528	7336
	Ialomița
comuna	Grivița	3379	7107
comuna	Miloșești	2735	3091
comuna	Traian	3168
	Buzău
comuna	Padina	4111	4854

 

În jurul Sitului ROSPA0006 Balta Tătaru, în așezările umane enumerate mai sus, mărimea populației s-a redus cu 8378 de locuitori în perioada 2002 – 2012, adică cu 9.43 % .

2.4.2. Factorii interesaţi

În tabelul de mai jos este prezentată lista instituțiilor și organizațiilor care au sarcini de aplicare a legislației, administrative, de gestionare a terenurilor și resurselor, sau care au interese economice sau de altă natură pe teritoriul ariei protejate, de exemplu de interes educativ.

 

Tabelul nr. 6

Factorii interesaţi identificaţi în procesul de realizare a planului de management și rolul lor pentru aria protejată

 

Nr. Crt	Instituţii, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului în aria protejată	Rol / interes	Capacitatea de relaționare cu planul de management
	Autorități de mediu, de reglementare și control activități
	Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - eventual autoritatea publică centrală pentru mediu	Asigurarea cadrului legislativ, transpunerea directivelor Uniunii Europene, implementarea politicilor de mediu la nivel naţional, responsabil pentru sistemul de arii protejate, responsabil pentru fondul forestier naţional.	puternică
	Agenția Națională pentru Protecția Mediului	Implementarea politicilor de mediu la nivel național	puternică
	Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila	Implementarea politicilor de mediu la nivel local	puternică
	Agenţia pentru Protecţia Mediului Ialomița	Implementarea politicilor de mediu la nivel local	puternică
	Agenţia pentru Protecţia Mediului Buzău	Implementarea politicilor de mediu la nivel local	puternică
	Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale	Reglementarea activităților agricole și de dezvoltare rurală	medie
	Agenția Naționale pentru Îmbunătățiri Funciare	Gestionarea sistemelor hidroameliorative	puternică
	Administrația Națională Apele Române, Direcţia Apelor Buzău-Ialomiţa, Sistemul de gospodărire al apelor Brăila	Administrarea apelor aflate în proprietatea statului, respectiv a albiilor minore, a digurilor și a zonelor de protecție ale cursurilor de apă	puternică
	Asociația Județeana a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Brăila	Gestionarea fondurilor cinegetice	puternică
	Asociația Județeana a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Ialomiţa	Gestionarea fondurilor de vânătoare	puternică
	Asociațiile vânătorești care gestionează fondurile cinegetice	Gestionarea fondurilor de vânătoare	puternică
	Administrația Națională Îmbunătățiri Funciare	Îmbunătățiri funciare, administrarea sistemelor de desecare și a construcțiilor aferente	puternică
	Agenția Domeniilor Statului	Concesionarea terenurilor statului cu destinaţie agricolă	puternică
	Agenția Națională pentru Resurse Minerale	Reglementarea activităților de utilizare a resurselor minerale- ape subterane, ape minerale, cariere, balastiere	puternică
	Autoritatea Națională pentru Turism	Reglementarea activităţii turistice	redusă
	Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice	Reglementarea administrației publice	redusă
	Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Brăila	Inspecţie şi control din punct de vedere al protecţiei mediului- sancţiuni, amenzi, restricţii	puternică
	Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Buzău	Inspecţie şi control din punct de vedere al protecţiei mediului- sancţiuni, amenzi, restricţii	puternică
	Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Ialomița	Inspecţie şi control din punct de vedere al protecţiei mediului- sancţiuni, amenzi, restricţii	puternică
	Garda Forestieră Focșani	Inspecţie şi control în silvicultură şi vânătoare. Reglementarea managementului forestier din afara fondului forestier.	redusă
	Ocolul Silvic Brăila	Management forestier	medie
	Inspectoratul de Jandarmerie Judeţean Brăila	Ordine publică	redusă
	Inspectoratul de Jandarmerie Judeţean Ialomița	Ordine publică	redusă
	Inspectoratul de Jandarmerie Judeţean Buzău	Ordine publică	redusă
	Poliţia de Frontieră Brăila	Ordine publică, urmărire penală,	redusă
	Poliţia de Frontieră Ialomița	Ordine publică, urmărire penală,	redusă
	Acordarea și controlul plăților pe suprafață
	Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Brăila	Derulează fondurile europene pentru implementarea măsurilor de sprijin finanţate din Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală	medie
	Autorități ale administrației publice locale
	Consiliul Judeţean Brăila	Planificarea teritorială și strategică Administrarea drumurilor județene
	Instituţia Prefectului Judeţului Brăila	Asigură realizarea intereselor naţionale, aplicarea şi respectarea Constituţiei, a legilor, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a celorlalte acte normative precum şi a ordinii publice
	Primăria și Consiliul Local al comuneiBărăganul- Județul Brăila	Rol în planificare teritorială şi strategică, întreținerea infrastructurii locale și în menținerea ariei protejate	redusă
	Primăria și Consiliul Local al comuniei Ciocile- Județul Brăila	Rol în planificare teritorială şi strategică, întreținerea infrastructurii locale și în menținerea ariei protejate	puternică
	Primăria și Consiliul Local al comuneiCireșu- Județul Brăila	Rol în planificare teritorială şi strategică, întreținerea infrastructurii locale și în menținerea ariei protejate	redusă
	Primăria și Consiliul Local al comunei Dudești- Județul Brăila	Rol în planificare teritorială şi strategică, întreținerea infrastructurii locale și în menținerea ariei protejate	puternică
	Primăria și Consiliul Local al comunei Roșiori- Județul Brăila	Rol în planificare teritorială şi strategică, întreținerea infrastructurii locale și în menținerea ariei protejate	puternică
	Primăria și Consiliul Local al comunei Ulmu- Județul Brăila	Rol în planificare teritorială şi strategică, întreținerea infrastructurii locale și în menținerea ariei protejate	redusă
	Primăria și Consiliul Local al comunei Însurăței- Județul Brăila	Rol în planificare teritorială şi strategică, întreținerea infrastructurii locale și în menținerea ariei protejate	medie
	Primăria și Consiliul Local al comunei Grivița- Județul Ialomița	Rol în planificare teritorială şi strategică, întreținerea infrastructurii locale și în menținerea ariei protejate	redusă
	Primăria și Consiliul Local al comuneiMiloșești- Județul Ialomița	Rol în planificare teritorială şi strategică, întreținerea infrastructurii locale și în menținerea ariei protejate	redusă
	Primăria și Consiliul Local al comunei Traian- Județul Ialomița	Rol în planificare teritorială şi strategică, întreținerea infrastructurii locale și în menținerea ariei protejate	medie
	Primăria și Consiliul Local al comunei Padina- Județul Buzău	Rol în planificare teritorială şi strategică, întreținerea infrastructurii locale și în menținerea ariei protejate	redusă
	Comunități și grupuri de interese locale și regionale
	Populația locală din aria protejată și din imediata vecinătate	Proprietari de terenuri, gestionari și/sau utilizatori de resurse	puternică
	Pescari	Utilizare resurselor piscicole, recreere	redusă
	Ciclişti	Recreere	redusă
	Vizitatori	Recreere	redusă
	Reprezentanți mass media	Informare, conștientizare	medie
	Administrare infrastructură
	Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale	Administrarea drumurilor naționale	redusă
	Școli, universități, muzee, instituţii de cercetare
	Universitatea Constantin Brâncoveanu	Activităţi educative, monitorizarea speciilor şi habitatelor protejate, informare, conştientizare	medie
	Școlile de pe teritoriul ariei protejate și din imediata vecinătate	Activităţi educative, informare, conştientizare	medie
	Organizații neguvernamentale
	Societatea Ornitologică Română	Protecția mediului	puternică
	Asociaţia pentru Protecţia Păsărilor şi a Naturii Grupul Milvus	Protecția mediului	medie
	Finanțatori
	Fundații, asociații, instituții ce gestionează fonduri nerambursabile sau sunt interesate în a sprijini activitatea ariei protejate	Sprijin pentru activități de conservare, educație, conștientizare și ecoturism, responsabilitate socio-economică	puternică

 

Dintre factorii interesați prezentați mai sus din punct de vedere al obiectivelor sitului un rol semnificativ au:

1. Proprietarii sau utilizatorii terenurilor agricole și gestionarii fondului forestier, care prin acțiunile lor de management influențează calitatea habitatelor necesare speciilor de păsări.
2. Primăriile ce au administrativul inclus în limitele ariei protejate.
3. Societatea Ornitologică Română, care poate contribui implementarea măsurilor de management, oferind sprijin tehnic.

2.4.3. Aspecte socio-economice

Din punct de vedere economic majoritatea activităților intreprinse de persoane fizice și juridice sunt conexe sau direct legate de sectorul agricol și zootehnic: culturi de grâu, floarea soarelui, rapiță și plante tehnice. Sectorul zootehnic este definit de activități de creștere și comercializare a bovinelorși a ovinelor. În comuna Bărăganul agentul economic SC Agroprovens SRL exploatează cea mai mare fermă de creștere a struților din țară.

Sectorul comercial este definit de agenți economici care desfășoară activități de comerț cu produse alimentare și industriale.

Cea mai mare parte a ariei de protecție specială avifaunistică este ocupată de terenuri arabile, aproximativ 60 % urmată de pășuni cu un procent de 25 % - care se exploatează de către stânile locale.Pășunatul intensiv în jurul lacurilor este asimilat ca fiind activitatea agricolă ce manifestă presiunea cea mai mare la adresa valorilor naturale prin utilizarea nerațională a masei vegetale, tasarea solului, amplasarea greșită a târlei.

Situl Balta Tătaru ROSPA0006 se suprapune cu 6 fonduri cinegetice gestionate după cum urmează: nr. 41 – Ciocile,nr. 44 – Florica șinr. 45 - Tătaru de către Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Diana Bucureşti, nr. 42 - Colțea și nr. 43 Dudești de către Direcția Silvică Brăila și nr. 37 - Bărăganu de Asociația Județeana a Vânătorilor si Pescarilor Sportivi Brăila

2.4.4. Drepturi de proprietate, administrare și folosință a terenurilor

Din punct de vedere administrativ Situl Balta Tătaru ROSPA0006 se află în județele Brăile și Ialomița, Buzău și se suprapune cu următoarele unități administrative-teritoriale: Bărăganul, Ciocile, Cireşu, Dudeşti, Roşiori, Ulmu, Însurăţei, Griviţa, Miloşeşti, Traian, Padina.

Suprafaţa ariei protejate este acoperită de apă pe o suprafață de880,1 hectare. Zonele neacoperite de apă sunt reprezentate de: pădure – 796,5 hectare, păşuni - 2491,5 hectare. Terenuri agricole – 5676,3 hectare. Drumurile ocupă o suprafață de aproximativ 136,6 hectare.

 

Tabelul nr.7

Situația juridică, suprafețele şi categoriile de terenuri

Grupuri de proprietari	Tipuri de proprietate	Pădure	Pășuni	Terenuri agricole	Drumuri și canale	Apă
Statul Român	Domeniul public al statului	796,5 hectare			136,6 hectare	880,1 hectare
Unități administrative-teritoriale	Domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale		2491,5 hectare
Persoane fizice	Proprietate privată a persoanelor fizice			5676,3 hectare
Procent din suprafața totală a sitului		8 %	25 %	56,8 %	1,4 %	8,8 %

2.4.5. Administratori și gestionări

Situl Balta Tătaru ROSPA0006 se administrează conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, având la bază Planul de management şi Regulamentul, care sunt obligatorii de respectat de către custode şi de către persoanele fizice şi juridice de pe teritoriul acestuia.

Situl Balta Tătaru ROSPA0006 se suprapune cu 6 fonduri cinegetice: nr. 41 - Ciocile, nr. 49 - Florica, nr. 45 - Tătaru, nr. 42 - Colțea, nr. 37 - Bărăganu, nr. 43 - Dudești.

2.4.6. Recreere şi turism

Situl nu are importanță turistică majoră în prezent. Speciile de păsări ar putea prezenta interes turistic în vederea asigurării unor activități turistice minim invazive și responsabile față de valorile naturale.

 

3. EVALUAREA SITUAȚIEI ACTUALE

În această secţiune se prezintă principalele valori și amenințări din Situl Balta Tătaru și se analizează situația valorilor identificate, respectiv amenințările care afectează starea acestora în prezent sau le pot afecta pe viitor. Aceste analize stau la baza definirii măsurilor de management.

 

 

 

 

3.1. Valori

O prezentare sintetică a principalelor valori se face în tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 8

Valorile de biodiversitate identificate în cadrul ariei protejate

Valoarea identificată în aria de protecție specialăavifaunisticăşi vecinătatea acestuia	Importanţa
Ecosisteme acvatice și de zonă umedă	Calitatea și cantitatea apei, respectiv a habitatelor din acest ecosistem sunt esențiale pentru specii de păsări de interes conservativ din aria protejată, atât pentru cuibărit, cât și în perioada de migrație și iernare.
1310 Comunităţi de Salicornia şi alte specii anuale care colonizează terenurile mâloase şi nisipoase	Habitat de interes conservativ, esențiale pentru specii de păsări de interes conservativ din aria protejată, atât pentru cuibărit, cât și în perioada de migrație și iernare.
91F0 Păduri mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis şi Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor râuri – Ulmenion minoris	Habitat de interes comunitar, esențiale pentru specii de păsări de interes conservativ din aria protejată, atât pentru cuibărit, cât și în perioada de migrație și iernare.
1530 Mlaştini şi stepe sărăturate panonice	Habitat de interes comunitar, esențiale pentru specii de păsări de interes conservativ din aria protejată, atât pentru cuibărit, cât și în perioada de migrație și iernare.
R1518 Comunităţi ponto – sarmatice cu Salicornia prostrata şi Suaeda maritima	Habitat esențial pentru specii de păsări de interes conservativ din aria protejată
R1511 Comunităţi vest-pontice cu Crypsis aculeata	Habitat esențial pentru specii de păsări de interes conservativ din aria protejată
R1508 Comunităţi vest-pontice cu Camphorosma annua şi Kochia laniflora	Habitat esențial pentru specii de păsări de interes conservativ din aria protejată
R1531 Pajişti ponto-panonice de Festuca pseudovina şi Achillea collina	Habitat esențial pentru specii de păsări de interes conservativ din aria protejată
R1525 Pajişti ponto-sarmatice de Juncus gerardi	Habitat esențial pentru specii de păsări de interes conservativ din aria protejată
R1514 Comunităţi vest-panonice cu Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon şi Ranunculus sardosus	Habitat esențial pentru specii de păsări de interes conservativ din aria protejată
R4404 Păduri danubian-panonice mixte cu stejar pedunculat – Quercus robur, frasini – Fraxinus sp. şi ulmi-Ulmus sp. cu Festuca gigantea	Habitat esențial pentru specii de păsări de interes conservativ din aria protejată
R2210 Comunităţi danubiene cu Bolboschoenus maritimus şi Schoenoplectus tabernamontani	Habitat esențial pentru specii de păsări de interes conservativ din aria protejată
R1529 Pajişti ponto-panonice de Hordeum hystrix	Habitat esențial pentru specii de păsări de interes conservativ din aria protejată
R5309 Comunităţi danubiene cu Phragmites australis şi Schoenoplectus lacustris	Habitat prioritar pentru conservare, fiind esențial pentru specii de păsări de interes conservativ din aria protejată, atât pentru cuibărit, cât și în perioada de migrație și iernare.
Accipiter brevipes– Uliu cu picioare scurte	Specie de pasăre de interes conservativ, caracteristică zonelor împădurite de joasă altitudine situate în apropierea unei ape, de la şes până în zona de dealuri. Preferă zonele însorite şi calde unde pâlcurile de foioase – în special stejari şi anini – alternează cu terenul deschis
Anthus campestris– Fâsă de câmp	Specie de pasăre de interes conservativ. Specia preferă solul uscat, dar nu arid, în zonele situate la latitudini mijlocii, de la țărmurile Mării Mediterane și stepe până în regiunile temperate. Evită terenurile abrupte și stâncoase, vegetația înaltă și joasă
Aquila pomarina– Acvila țipătoare mică	Specie de pasăre de interes conservativ, o specie monotipică cu un areal relativ restrâns. Cuibăreşte doar în partea estică al Europei
Ardea purpurea– Stârc roşu	Specie de pasăre de interes conservativ care în ansamblu se află în descreștere
Aythya nyroca– Raţăroşie	Specie de pasăre de interes conservativ, în România este o specie cuibăritoare în Dobrogea, cu efective mari în Delta Dunării, Muntenia, Oltenia, Moldova, Banat și mai izolat și mai rar în Transilvania. Efective mai mari se înregistrează în pasaj. În timpul iernii este rar observată, mai la ales la sud de România.
Botaurus stellaris– Buhai de baltă	Specie de pasăre de interes conservativ, în România specia este cuibăritoare în lunca și Delta Dunării și în majoritatea zonelor umede cu stufăriș dens din toată țara
Branta ruficollis– Gâscăcu gât roşu	Iernează într-o zonă redusă ca întindere, care este influențată de modul de folosire a terenurilor. Cea mai mare parte a populației mondiale este prezentă în timpul iernii în România și Bulgaria
Burhinus oedicnemus– Pasăreaogorului	Specie de pasăre de interes conservativ, caracteristică zonelor deschise de stepă, păşunilor şi culturilor agricole. Adulții au înfățişare similară, cu un penaj de culoarea vegetației ierboase uscate, care camuflează perfect pasărea în peisajul din jur, mai ales atunci când aceasta stă nemişcată
Buteo rufinus– Şorecar mare	Cuibăreşte în zone aride şi semideşertice, dar şi în zone montane. Preferă terenuri joase, deschise, cu pante uşoare, stâncării, vâlcele deschise, stepe sau terenuri agricole, dar se adaptează și zonelor împădurite cu copaci rari, care alternează cu terenuri deschise, sau zonelor costiere
Calandrella brachydactyla– Ciocârlie de stol	Specie de pasăre de interes conservativ, în România cuibărește în Dobrogea și în Bărăgan, dar a fost găsită o populaţie mică și în Banat
Charadrius alexandrinus– Prundăraş de sărătură	Specie de pasăre de interes conservativ, o specie caracteristică zonelor deschise de țărmuri nisipoase şi a malurilor lacurilor sărate sau salmastre
Charadrius morinellus– Prundăraș de munte	Specie de pasăre de interes conservativ. Prundărașul de munte cuibărește în zone înalte, deschise, pe creste și platouri montane, acolo unde vegetația este rară
Chlidonias hybridus– Chirighiţă cu obraz alb	Specie de pasăre de interes conservativ, populaţia reprezintă peste 10% din populaţia Europeană deci are o importanţă continentală deosebită
Chlidonias niger– Chirighiţă neagră	Specie de pasăre de interes conservativ, în descreștere în majoritatea ţărilor, inclusiv România
Ciconia ciconia– Barză albă	Specie de pasăre de interes conservativ, datorită mai ales desecării excesive a zonelor umede în multe părţi ale ţării populaţia a suferit o diminuare accentuată
Circaetus gallicus– Şerpar	Specie de pasăre de interes conservativ, populaţia europeană a speciei este mică
Circus aeruginosus– Erete de stuf	Specie de pasăre de interes conservativ, la nivel naţional este o specie larg răspândită, este întâlnită preponderent în perioadele de pasaj
Circus cyaneus– Erete vânăt	Specie de pasăre de interes conservativ, populaţia europeană a speciei este relativ mică şi se află în descreștere
Circus macrourus– Erete alb	Specie de pasăre de interes conservativ, în România populaţia estimată este de maximum 2 perechi cuibăritoare, iar în timpul pasajelor pot fi observate între 200 şi 1.000 de exemplare
Circus pygargus– Erete sur	Specie de pasăre de interes conservativ, este o specie cu largă răspândire pe continentul european. Iernează în Africa, iar exemplarele tinere îşi petrec prima vară în cartierele de iernare
Coracias garrulus– Dumbrăveancă	Specie de pasăre de interes conservativ, preferă zonele de câmpie, calde și uscate, care au pâlcuri de pădure sau copaci solitari, ocazional putând fi întâlnită și în regiunile colinare
Dendrocopos syriacus– Ciocănitoarea de grădini	Specie de pasăre de interes conservativ, fost o specie rezidentă a zonelor climatice mediteraneene din Turcia. La începutul secolului XX specia a început o expansiune rapidă și astăzi este distribuită în Peninsula Balcanică, Anatolia și Europa Centrală
Egretta alba– Egretă mare	Specie de pasăre de interes conservativ, în ultimele decenii arealul de răspândire a fost în creștere
Egretta garzetta – Egretă mică	Specie de pasăre de interes conservativ, preferă zonele mlăștinoase, delte și bălți, cu pâlcuri de copaci necesare cuibăritului. Este specia cea mai tăcută dintre egrete. Cuibărește în colonii mixte alături de alte specii de stârci și cormorani
Emberiza hortulana– Presură de grădină	Specie de pasăre de interes conservativ, preferă lanurile de porumb și terenurile vecine acestuia. Migrează în stoluri mici formate din 5-50 de exemplare
Falco cherrug– Șoim dunărean	Specie de pasăre de interes conservativ, o specie cuibăritoare în Câmpia de Vest şi în Dobrogea. De asemenea, există semnalări sporadice în habitatele favorabile de la câmpie pe tot parcursul anului, indivizi tineri sau uneori chiar şi adulți fiind observați în aceste regiuni, în special în zone cu hrană bogată
Falco columbarius– Şoim de iarnă	Specie de pasăre de interes conservativ. În România şoimul de iarnă apare pe parcursul anotimpului care i-a dat şi denumirea populară, fiind un oaspete regulat, însă cu apariție sporadică, în special în zonele de câmpie
Falco peregrinus– Şoim călător	Specie de pasăre de interes conservativ, caracteristică zonelor deschise, stâncoase, din tundră, păşunilor sau stepelor cu pâlcuri de pădure şi coaste marine.
Falco vespertinus– Vânturel de seară	Specie de pasăre de interes conservativ, în România şoimul de iarnă apare pe parcursul anotimpului care i-a dat şi denumirea populară, fiind un oaspete regulat, însă cu apariție sporadică
Ficedula albicollis– Muscar gulerat	Muscarul mic este caracteristic pădurilor de foioase. Nu este o pasăre specioasă, putându-se întâlni frecvent cuibărind și în localități, în parcuri, livezi și grădini
Glareola pratincola– Ciovlică ruginie	Specie de pasăre de interes conservativ, Ciovlica ruginie este o specie caracteristică zonelor deschise, sărăturoase, nisipoase, cu puţină vegetaţie, aflate în apropierea lagunelor. Are un zbor elegant şi spectaculos, care aminteşte de cel al rândunicii
Grus grus– Cocor	Specie de pasăre de interes conservativ, în România, este incertă cuibărirea în prezent a speciei. În timpul migrației se estimează că un număr cuprins între 200 şi 700 de exemplare tranzitează țara noastră
Aquila pennata – Acvilă pitică	Specie de pasăre de interes conservativ, este o specie destul de rară, în România populaţia scade îngrijorător
Himantopus himantopus– Piciorong	Specie de pasăre de interes conservativ, unul dintre cele mai caracteristice şi elegante limicole din România
Ixobrychus minutus– Stârc pitic	Specie de pasăre de interes conservativ, o pasăre sfioasă, oaspete de vară la noi în ţară
Lanius collurio– Sfrâncioc roşiatic	Specie de pasăre de interes conservativ, este caracteristică zonelor agricole deschise de pășune, cu multăvegetație de tufărișuriși mărăcinișuri, în România este una dintre cele mai numeroase populații din Europa
Lanius minor– Sfrâncioc cu frunte neagră	Specie de pasăre de interes conservativ, caracteristic zonelor agricole deschise, cu tufișuri și copaci izolaţi
Larus melanocephalus– Pescăruș cu cap negru	Specie de pasăre de interes conservativ, caracteristică zonelor umede, deschise, lagunare și de coastă. Se adaptează ușor la diferite tipuri de habitat; în migraţie apare în zone umede, lacuri, zone lagunare și de coastă, dar și în zone agricole și pășuni
Larus minutus– Pescăruş mic	Specie de pasăre de interes conservativ, cuibăreşte rar şi punctiform în Dobrogea, dar apare relativ frecvent în perioadele de migraţie.
Lullula arborea– Ciocârlie de pădure	Specie de pasăre de interes conservativ, în România are o distribuție aproape omogenă apărând în toate habitatele corespunzătoare speciei, cu populații sedentare pe Lunca Dunării și în Dobrogea
Melanocorypha calandra– Ciocârlie de bărăgan	Specie de pasăre de interes conservativ, este caracteristică regiunilor joase aride şi cultivate, pajiştilor şi stepelor naturale
Milvus migrans– Gaie neagră	Specie de pasăre de interes conservativ, este oportunistă-cosmopolită, cuibăreşte într-o varietate de habitate, deşi se află în descreștere în centrul şi estul continentului
Pandion haliaetus– Uligan pescar	Specie de pasăre de interes conservativ, în România este o specie întâlnită în zonele umede din partea estică a țării, în Delta Dunării, în lagunele de coastă şi în Dobrogea. Apare, de asemenea, în câteva habitate umede, eleștee şi bălți din vestul României
Pelecanus crispus– Pelican creţ	Specie de pasăre de interes conservativ. Din cauza efectivelor reduse și a degradării continue a condiţiilor de cuibărit, această specie este considerată ameninţată, dar datorită unor creșteri trendul populațional este ușor ascendent
Pelecanus onocrotalus– Pelican comun	Specie de pasăre de interes conservativ, rară, aflată sub protecția legii, a cărei număr este în continuă scădere, din cauza combaterii făcute de către om
Pernis apivorus– Viespar	Specie de pasăre de interes conservativ, caracteristică pădurilor de foioase cu poieni, aflate pe soluri uşoare şi uscate, în care poate săpa uşor după hrană
Phalacrocorax pygmaeus– Cormoran mic	Specie de pasăre de interes conservativ, în România specia este migratoare parțial, populaţia este cea mai importantă populaţie naţională pe plan global
Philomachus pugnax– Bătăuş	Specie de pasăre de interes conservativ, întâlnindu-se frecvent și în țara noastră în timpul migrației
Platalea leucorodia– Lopătar	Specie de pasăre de interes conservativ, caracteristică bălţilor şi lacurilor puţin adânci cu stufărişuri şi pâlcuri de copaci
Plegadis falcinellus – Ţigănuş	Specie de pasăre de interes conservativ, caracteristică lacurilor, bălților şi mlaştinilor, dar poate fi observată şi în păşuni umede, pe maluri de râuri cu apă mică, în vegetație ripariană abundentă şi în stufărişuri cu pâlcuri de sălcii
Pluvialis apricaria– Ploier auriu	Specie de pasăre de interes conservativ, în România această specie poate fi observată numai în timpul migrației
Recurvirostra avosetta– Ciocîntors	Specie de pasăre de interes conservativ, este o o specie rară şi migratoare
Sterna hirundo– Chira de baltă	Specie de pasăre de interes conservativ, este puternic migratoare, care iernează în emisfera sudică, în România are o distribuţie relativ uniformă
Sylvia nisoria – Silvie porumbacă	Specie de pasăre de interes conservativ, caracteristică zonelor deschise cu tufărișuriși copaci izolaţi
Tadorna ferruginea– Călifar roşu	Specie de pasăre de interes conservativ, în România această specie poate fi întâlnită în zonele acvatice din partea de sud-est a țării și doar ocazional, în timpul migrațiilor, poate fi observată în restul apelor interioare

3.2. Presiuni și amenințări

Identificarea activităţilor cu potenţial impact - presiune sau ameninţare, asupra ariei naturale protejate este o etapă importantă în cadrul procesului de elaborare a unui plan de management pentru o arie naturală protejată. În acest sens se urmăreşte eliminarea efectelor negative ale acestor activităţi cu potenţial impact, în vederea micşorării, eliminării sau compensării acestor efecte şi/sau interzicerii oricărei activităţi viitoare susceptibile de a afecta semnificativ aria naturală protejată.

Identificarea presiunilor și amenințărilor la adresa habitatelor și speciilor de interes conservativ a fost realizată de către experții care au colectat în teren datele și informațiile cu privire la habitate și specii, utilizând clasificarea Uniunea Internațională de Conservare a Naturii. Amenințările din Formularul Standard pot fi ușor asimilate cu cele din clasificarea Uniunea Internațională de Conservare a Naturii.

Din punct de vedere al temporalităţii activităţilor cu potenţial impact acestea trebuie clasificate în două categorii: presiuni actuale şi ameninţări viitoare. Presiunile actuală sunt aceleactivități cu potenţial impact negativ asupra stării de conservare a speciilor sau tipurilor de habitate de interes conservativ, care se desfăşoară în prezent, sau care s-au derulat în trecut, dar ale cărui efectele negative încă persistă. Ameninţările viitoare sunt acele activitățicu potenţial impact negativ asupra stării de conservare a speciilor sau tipurilor de habitate de interes conservativ, care sunt preconizate să se deruleze în viitor. Nu poate fi considerată ameninţare viitoare o presiune actuală decât dacă se preconizează o creştere semnificativă a intensităţii sau o schimbare a localizării presiunii actuale.

Tabelul nr. 9

Tipuri de presiuni şi ameninţări

Presiune/Ameninţare minoră	Presiune/Ameninţare moderată	Presiune/Ameninţare majoră
Necesită monitorizare dar nu şi acţiuni specifice de management	Necesită acţiuni specifice de management cât mai curând posibil	Necesită acţiuni de management cu prioritate
Cu impact mic	Cu impact mediu	Cu impact major
1	2	3

 

Tabelul nr. 10

Presiuni şi ameninţări la adresa valorilor naturale

Ameninţarea / Presiunea identificată	Valoarea la care se face referire	Explicaţii	Presiuni	Amenințări
2. Agricultură
2.1. Recolte anuale şi perene, altele decât cheresteaua
Agricultură intensivă	Habitatele speciilor de păsări de interes conservativ	Localizare: terenuri private Cauza: schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă Impact: degradareahabitatelor	1	2
2.3. Creşterea animalelor şi zootehnia
Suprapășunare	Habitatele deschise de șes a speciilor Ciocârlie de stol – Calandrella brachydactyla, Ciocârlie de bărăgan – Melanocorypha calandra	Localizare: pășuni din aria de protecție specială avifaunistică Cauza: management inadecvat al activității pastorale Impact: distrugerea cuiburilor	1	2
	Habitatele deschise cu vegetație joasă și populațiile speciei Fâsă de câmp – Anthus campestris	Localizare: pășuni din aria de protecție specială avifaunistică Cauza: management inadecvat al activității pastorale Impact: distrugerea cuiburilor a speciei	1	2
	Habitatele de hrănire și populația a speciilor de păsări de interes conservativ	Localizare: pășuni din aria de protecție specială avifaunistică Cauza:management inadecvat al activității pastorale Impact: eutrofizarea habitatelor acvatice și degradarea habitatelor terestre, scăderea biodiversităţii, dispariţia nevertebratelor şi cormofitelor care constituie hrana păsărilor	1	2
Prezența câinilor ciobănești	Populațiile speciilor Ciocârlie de stol– Calandrella brachydactyla, Ciocârlie de bărăgan – Melanocoryphacalandra, Piciorong – Himantopus himantopus, Ciocîntors – Recurvirostra avosetta, Prundăraş de sărătură – Charadrius alexandrinus, Ciovlică ruginie – Glareola pratincola, Fâsă de câmp – Anthus campestris	Localizare: pe pășuni și pe terenuri agricole în aria de protecție specială avifaunistică Cauza: management inadecvat al activității pastorale -depășirea număr decâini prevăzut de lege, inexistența controlului din partea autorităților responsabile Impact: descreșterea populațiilor de păsări	2	2
3. Energie şi Minerit
3.4. Producerea de energie
Amplasare de generatoare eoliene	Populațiile speciilor de păsări de interes conservativ	Localizare: în vecinătatea sitului Cauza: reglementări insuficiente care generează riscul apariției de parcuri eoliene amplasate în vecinătate. Impact: coliziuni cu turbine eoliene	0	3
5. Utilizarea resurselor biologice şi afectarea acestora
5.1. Vânătoarea, uciderea şi capturarea animalelor terestre, legal sau ilegal
Vânătoarea	Populațiile migratoare a speciilor Raţă roşie – Aythya nyroca, Călifar roşu – Tadorna ferruginea	Localizare: pe toată suprafața sitului Cauza:management inadecvat al activității cinegetice Impact: uciderea indivizilor migratori	1	2
	Populațiile migratoare a speciei Gâscă cu gât roşu – Branta ruficollis	Localizare: pe toate suprafețele de apă deschisă în aria de protecție specială avifaunistică , inclusiv pe terenuri agricole Cauza:management inadecvat al activității cinegetice Impact: uciderea indivizilor migratori	1	2
Distrugerea cuiburilor de cioară de semănătură-Corvus frugilegus	Populațiile cuibăritoare a speciei Vânturel de seară – Falco vespertinus	Localizare: pe aliniamentele de plop aflate pe marginea drumurilor din apropierea localităţii Chichineţu Cauza: management inadecvat al activității cinegetice Impact:restrăngerea suprafețelor pentru cuibărit a speciei Vânturel de seară-Falco vespertinus	1	2
5.3. Exploatarea forestieră şi extragerea lemnului
Tăierea arborilor de pe marginea drumurilor	Habitatele de migrație și de cuibărire cu arbori de-a lungul drumurilor, de exemplu șiruri de plop a speciei Vânturel de seară – Falco vespertinusPopulațiilespeciei Vânturel de seară – Falco vespertinus	Localizare: șiruri de arbori de-a lungul drumurilor în aria de protecție specială avifaunistică Cauza: asigurarea condițiilor de siguranță a traficului Impact: periclitează populațiile cuibăritoare și migratoare	1	2
	Habitatele de arbori de-a lungul drumurilor, de exemplu șiruri de plop sau plantații de salcâm, și populațiile speciilor Sfrâncioc cu frunte neagră – Lanius minor și Dumbrăveancă – Coracias garrulus, Ciocănitoare de grădini – Dendrocopos syriacus Habitatele de migrație și de cuibărire cu arbori de-a lungul drumurilor, de exemplu șiruri de plop și populațiile speciei Şorecar mare – Buteo rufinus	Localizare: șiruri de arbori de-a lungul drumurilor în aria de protecție specială avifaunistică Cauza: asigurarea condițiilor de siguranță a traficului Impact: periclitarea populațiilor cuibăritoare și migratoare	1	2
	Habitatele de migrație și de cuibărire cu arbori de-a lungul drumurilor a speciilor Şoim călător – Falco peregrinus, Şoim de iarnă – Falco columbarius	Localizare: șiruri de arbori de-a lungul drumurilor în aria de protecție specială avifaunistică Cauza: asigurarea condițiilor de siguranță a traficului Impact: periclitarea populațiilor migratoare a speciilor Şoim călător-Falco peregrinus, Şoim de iarnă-Falco columbarius	1	2
Tăierile ilegale din fondul forestier	Habitatele forestiere de cuibărire a speciilor Şorecar mare – Buteo rufinus, Viespar – Pernis apivorus, Ciocănitoare de grădini – Dendrocopos syriacus, Silvie porumbacă – Sylvianisoria, Sfrâncioc roşiatic – Lanius collurio, Presură de grădină – Emberiza hortulana Habitate de migrație a speciilor Muscar gulerat – Ficedula albicollis	Localizare: pădurea de lângă Pribeagu Cauza:management inadecvat al vegetației forestiere Impact: degradarea habitatelor și scăderea populațiilor	1	2
6. Intruziune umană şi perturbări
6.5. Alte forme de perturbări
Perturbarea intenționatăa  indivizilor de specii de păsări de interes conservativ,distrugerea cuiburilor	Populațiile speciilor Ciocârlie de stol– Calandrella brachydactyla, Ciocârlie de bărăgan – Melanocoryphacalandra, Piciorong – Himantopus himantopus, Ciocîntors – Recurvirostra avosetta, Prundăraş de sărătură – Charadrius alexandrinus, Ciovlică ruginie – Glareola pratincola, Fâsă de câmp – Anthus campestris	Localizare: stufărișuri, habitate umede, pe pășuni și pe terenuri arabile în aria de protecție specială avifaunistică Cauza: neîndeplinirea obligațiilor de către autoritățile locale, privind managementul câinilor hoinari Impact: distrugerea pontei și descreșterea populațiilor de păsări	2	2
Deranjarea păsărilor cuibăritoare	Speciile de păsări de importanță conservativă	Localizare: pe malul lacurilor Plaşcu şi Chioibăşeşti Cauza: lipsa panourilor de informare Impact: deranjarea păsărilor și uciderea puilor	1	2
	Habitatele acvatice cu maluri mocirloase înconjurate cu vegetație ierboasă mai înaltă, a speciei Stârc roşu-Ardea purpurea	Localizare: la lacurile Plașcu, Chioibășești, Tătaru Cauza: lipsa panourilor de informare Impact: deranjarea indivizilor ce cuibărescși migrează din specia Stârc roşu-Ardea purpurea	1	2
	Habitatele forestiere de cuibărire a speciei Viespar – Pernis apivorus	Localizare: pădurea de lângă Pribeagu Cauza: lipsa panourilor de informare Impact: deranjarea indivizilor ce cuibărescși migreazădin speciaViespar-Pernis apivorus	1	2
7. Modificări ale sistemelor naturale
7.1. Incendii și stingerea acestora
Arderea stufărișului	Habitatele acvatice cu maluri mocirloase înconjurate cu vegetație ierboasă mai înaltă a speciilor Stârc roşu – Ardea purpurea, Erete de stuf – Circus aeruginosus, Buhai de baltă – Botaurus stellaris	Localizare:pe malurile cu vegetaţie ierboasă înaltă Cauza: nerespectarea prevederilor ce interzic arderea stufărișului Impact: distrugerea habitatelor și scăderea efectivului	1	2
7.2. Baraje, modificări hidrologice şi gestionarea/utilizarea resurselor de apă
Existența sistemelor hidroameliorative prin care se asigură desecarea terenurilor considerate cu exces de umiditate	Habitatele acvatice cu maluri mocirloase înconjurate cu vegetație ierboasă mai înaltă a speciilor Stârc roşu – Ardea purpurea, Erete de stuf – Circus aeruginosus, Erete vânăt – Circus cyaneus, Erete sur – Circus pygargus, Erete alb – Circus macrourus, Cocor – Grus grus, Pasărea ogorului – Burhinus oedicnemus	Localizare: Lacul Colțea, Lacul Unturos Cauza: desecare Impact: distrugerea habitatelor de migrație	2	3
	Habitatele acvatice înconjurate cu vegetație ierboasă mai înaltă sau vegetație plutitoare, a speciei Raţă roşie – Aythya nyroca	Localizare: toate lacurile din aria de protecție specială avifaunistică Cauza: desecare Impact: distrugerea habitatelor de cuibărire a speciei Raţă roşie-Aythya nyroca, care astfel sunt ameninţaţi prin dispariţie definitivă	2	3
	Habitatele acvatice înconjurate cu vegetație ierboasă mai înaltă-stufărișuri- a speciilor Buhai de baltă – Botaurus stellaris și Stârc pitic – Ixobrychus minutus	Localizare: toate lacurile din aria de protecție specială avifaunistică Cauza: desecare Impact: distrugerea habitatelor de cuibărire a speciilor Buhai de baltă-Botaurus stellaris și Stârc pitic-Ixobrychus minutus, care astfel sunt ameninţaţi prin dispariţie definitivă	2	3
	Habitatele acvatice-lacuri și canale- de migrație a speciilor Egretă mare – Egretta alba și Egretă mică – Egretta garzetta	Localizare: pe toate lacurile şi canalele din aria de protecție specială avifaunistică Cauza: desecare Impact: distrugerea habitatelor de migrație a speciilor	2	3
	Habitatele acvatice cu lacuri de migrație a speciilor Gâscă cu gât roşu – Branta ruficollis, Pescăruş mic – Larus minutus, Pelican comun – Pelecanus onocrotalus, Cormoran mic – Phalacrocorax pygmaeus, Lopătar – Platalea leucorodia, Ţigănus – Plegadis falcinellus, Chirighiţă cu obraz alb – Chlidonias hybridus, Pelican creţ – Pelecanus crispus, Bătăuş – Philomachus pugnax, Călifar roşu-Tadorna ferruginea, Uligan pescar – Pandion haliaetus, Şerpar – Circaetus gallicus, Pescăruş cu cap negru – Larus melanocephalus, Chiră de baltă – Sterna hirundo, Chirighiţă neagră – Chlidonias niger	Localizare: pe toate lacurile în aria de protecție specială avifaunistică Cauza: desecare Impact: distrugerea habitatelor de migrație a speciilor	2	3
	Habitatele de migrație cu bălțile/băltoacele formate pe terenurile agricole și pășuni a speciei Bătăuş – Philomachus pugnax	Localizare: pe toate suprafețele agricole,pășuni Cauza: desecare Impact: descreșterea habitatele și populațiile speciei Bătăuş-Philomachus pugnax, care astfel sunt ameninţatecu dispariţia definitivă	2	3
	Habitatele pe malurile sărăturoase-nisipoase, bancurile de nisip, insuliţele pentru speciile: Prundăraş de sărătură- Charadrius alexandrinus, Piciorong- Himantopus himantopus, Ciocîntors- Recurvirostra avosetta	Localizare: toate lacurile Cauza: desecare Impact: distrugerea habitatelor de migrație și de cuibărire	2	3
	Habitatele de cuibărire pe maluri deschise cu vegetație joasă a speciei Ciovlică ruginie – Glareola pratincola	Localizare: pe toate suprafețe de mal deschis în aria de protecție specială avifaunistică , în special pe malurile lacurilor Tătaru și Chioibăşeşti Cauza: desecare Impact: restrângerea suprafeței habitatelor de cuibărire și de migrație	2	3
	Habitatele de cuibărire pe maluri cu vegetație joasă a speciei Ploier auriu – Pluvialis apricaria	Localizare: pe toate suprafețele de mal deschis în aria de protecție specială avifaunistică , în special pe malurile lacurilor Tătaru, Chioibăşeşti și Plașcu Cauza: desecare Impact: restrângerea suprafeței habitatelor de migrație a speciei Ploier auriu – Pluvialis apricaria, care astfel sunt ameninţate cu dispariţia definitivă	2	3
	Habitatele de hrănire pe malurile lacurilor a speciei Barză albă – Ciconia ciconia	Localizare: pe toate suprafețe de mal din aria de protecție specială avifaunistică Cauza: desecare Impact: restrângerea suprafeței habitatelor hrănire a speciei Barză albă – Ciconia ciconia	1	1
	Habitatele de sărături	Localizare: lacul Tătaru Cauza: canale de drenare Impact: desalinizarea habitatelor și dispariția speciilor caracteristice pentru sărături importante pentru întreaga faună, facilitează invazia	2	3
9. Poluarea, provenită din surse din afara ariei sau generată în interiorul ariei protejate
9.4. Efluenţi din agricultură şi silvicultură, de exemplu îngrăşăminte şi pesticide în exces
Aplicarea îngrășămintelor sintetice	Habitatele de hrănire și populațiilespeciilor de păsări de interes conservativ	Localizare: terenuri agricole în aria de protecție specială avifaunistică Cauza: folosirea în exces a îngrășămintelor sintetice Impact: poluare cu nitrați, eutrofizarea habitatelor acvatice și degradarea habitatelor terestre, scăderea biodiversităţii, dispariţia nevertebratelor şi cormofitelor care constituie hrana păsărilor	2	2
Folosirea pesticidelor pe terenurile agricole	Populațiile speciilor de Barză albă – Ciconia ciconia, Şoim de iarnă – Falco columbarius, Ciocârlie de stol Calandrella brachydactyla, Ciocârlie de bărăgan – Melanocorypha calandra, Fâsă de câmp – Anthus campestris	Localizare: terenurileagricole din aria de protecție specială avifaunistică Cauza: folosirea pesticidelor în scopul creșterii producției agricole Impact: scăderea efectivului de – Ciconia ciconia, Şoim de iarnă – Falco columbarius, Ciocârlie de stol – Calandrella brachydactyla, Ciocârlie de bărăgan – Melanocorypha calandra, Fâsă de câmp – Anthus campestris prin consumarea unei hraneotrăvite	2	2
9.5. Deşeuri solide
Depozitarea ilegală a deșeurilor menajere și de construcții	Habitatelespeciilor de interes conservativ	Localizare: înapropierea localităților Cauza: management deficitar al deșeurilor, lipsa conștientizării și a educației ecologice Impact: poluarea apelor și a solului, care conduce la pătrunderea substanţelor toxice în lanţurile trofice și curiscul apariţiei unor modificări în rândul păsărilor -paralizie, sterilitate	2	2
11. Ameninţări datorate schimbărilor climatice sau altor fenomene climatice extreme
11.2. Secete
Secete înregistrate în regiune	Habitatele speciilor de păsări de interes conservativ	Localizare: toate lacurile din aria de protecție specială avifaunistică Cauza: Creșterea nivelului evapotranspirației și precipitațiile scăzute Impact: descreșterea suprafeței habitatelor și apopulaţiilor speciilor de păsări de interes conservativ	3	3

 

3.3. Evaluarea tendințelor în starea valorilor ariei protejate

În perimetrul sitului se regăsesc lacurile: Tătaru-comunele Dudeşti şi Roşiori-, Plaşcu şi Chioibăşeşti-comuna Ciocile- şi pădurile Colţea şi Tătaru. Toate lacurile sunt sărate şi au adâncime mică. Datorită salinităţii mari, aceste lacuri îngheaţă mai greu, fiind un refugiu important pentru speciile de păsări acvatice în timpul iernii. O parte din lacurile care existau în zonă au fost secate în ultimii ani, fostele cuvete fiind folosite în prezent ca izlazuri comunale-de exemplu Lacul Colţea. Toate lacurile care mai există în prezent în perimetrul acestei au o suprafaţă semnificativ mai mică decât în trecut. Acest fapt se datorează atât secetei înregistrate în regiune cât mai ales datorită lucrărilor de hidroameliorare realizate în vederea eliminării excesului de umiditate.

Situl prezintă o importanţă deosebită prin prezenţa coloniilor de: Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Glareola pratincola şi Falco vespertinus.

Atât vara cât şi în perioadele de migraţie, în zonele agricole şi pajiştile sărăturate din cadrul acestei arii protejatese înregistrează aglomerări mari de Ciconia ciconia, vara se aglomerează exemplarele imature care încă nu cuibăresc.

În timpul migraţiei se înregistrează efective importante ale speciilor: Branta ruficollis, Anser albifrons, Recurvirostra avosetta, Philomachus pugnax, Plegadis falcinellus şi Platalea leucorodia.

Deoarece lacurile îngheaţă mai greu datorită salinităţii mai mari, se înregistrează aglomerări ale speciilor de păsări acvatice.

Analiza rezultatelor, de la inventarierea și cartarea speciilor de păsări și habitatelor de interes conservativ în situl Balta Tătaru, în corelație cu presiunile existente și amenințările preconizate, au dus la stabilirea direcțiilor principale de acțiune, respectiv a acțiunilor și măsurilor ce trebuie realizate pentru menținerea sau îmbunătățirea stării de conservare.

Majoritatea presiunilor și amenințărilor au un impact major asupra speciilor de păsări, de aceea este extrem de urgentă cooperarea dintre toți factorii responsabili pentru implementarea într-o primă fază a unor măsuri reactive coroborate, pe termen mediu, cu stimulente financiare -plăți compensatorii de agro-mediu și acva-mediu, acolo unde sunt necesare astfel de măsuri ce se pot implementa de către proprietari.

 

 

 

4. STRATEGIA DE MANAGEMENT

 

4.1. Viziunea

Situl Balta Tătaru oferă condiții speciale pentru păsări rare la nivel european printr-unmanagement responsabil al zonei și al terenurilor limitrofe, constituind o atracție pentru iubitorii de natură.

4.2. Strategia de management

Pentru realizarea țelului, managementul va avea în vedere atingerea obiectivelor propuse:

Obiectiv general 1:Managementul biodiversității

Obiectiv specific: Menținerea/refacerea caracteristicilor naturale ale habitatelor, necesare conservării speciilor pentru care a fost desemnat situl, prin asigurarea unui management conservativ și responsabil al corpurilor de apă și al terenurilor agricole.

Obiectiv general 2: Conștientizare și educație

Obiectiv specific: Asigurarea colaborării și sprijinului factorilor interesați principali pentru refacerea habitatului și îmbunătățirea nivelului de înțelegere a importanței naturii de către localnici şi copii.

Obiectul general 3:Management și monitorizare

Obiectiv specific: Asigurarea resurselor necesare pentru managementul sitului și monitorizarea biodiversității și a activităților umane.

4.3. Planul de acțiune

Pentru implementarea strategiei de management, prezentată la capitolul anterior, s-au definit principalele direcții de acțiune pentru primii cinci ani de implementare a Planului de Management. Direcțiile descriu ceea ce trebuie realizat de către gestionarii terenurilor și resurselor de pe teritoriul ariei protejate și ceea ce trebuie să urmărească custodele, pentru a realiza obiectivele de management pentru programele definite în cadrul strategiei. Activitățile detaliate vor fi stabilite prin Planul de lucru anual. Măsurile specifice pentru conservarea speciilor și habitatelor și sunt redate în -Tabelul 12 - Modalități de implementare ale măsurilor de management și măsuri de specific.

În ceea ce privește responsabilitatea implementării direcțiilor de management descrise în Planul de acțiune, obligația și responsabilitatea adaptării managementului terenurilor și al resurselor naturale la obiectivele ariile protejate revine proprietarilor și gestionarilor de drept.De asemenea, așa cum s-a precizat și la capitolul 1. responsabilitatea reglementării activităților de pe teritoriul ariei protejate, în conformitate cu prevederile Planului de management, revine autorităților competente, în colaborare cu administratorul ariei protejate, , fapt reflectat în coloana ”Responsabilitate pentru implementare” din Tabelul 11.

Custodele propune măsurile și activitățile de management, în baza recomandărilor specialiștilor în conservarea biodiversității și se implică în mod activ în stabilirea, împreună cu gestionarii, a modalităților în care se pot implementa direcțiile stabilite. Având în vedere resursele limitate de care dispune custodele, precum și faptul că în prezent nici un administrator de arie protejată nu are asigurat un sprijin financiar continuu, direcțiile de acțiune au fost prioritizate după cum urmează:

1. prioritatea 1 – direcțiile de acțiune care sunt foarte importante pentru realizarea obiectivelor și pentru realizarea cărora custodele trebuie să facă tot posibilul să identifice resursele necesare;
2. prioritatea 2 – direcțiile importante de acțiune, dar a căror realizare nu este critică pentru atingerea obiectivelor. custodele va depune eforturi pentru a le realiza;
3. prioritatea 3 – direcții care pot contribui la realizarea obiectivelor, dar nerealizarea lor nu va influența în mod negativ ariei protejate. Se vor realiza doar dacă apar oportunități pentru atragerea resurselor necesare.

 

Tabelul nr. 11

Principalele direcții de acțiune

 

Direcții de acțiune	Indicator de evaluare	Prioritate	Anul 1	Anul 2	Anul 3	Anul 4	Anul 5	Responsabilitatea principală pentru implementare
Obiectiv general 1: Managementul biodiversității Obiectiv specific: Menținerea/refacerea caracteristicilor naturale ale habitatelor, necesare conservării speciilor pentru care a fost desemnat situl, prin asigurarea unui management conservativ și responsabil al corpurilor de apă și al terenurilor agricole.
1.1. Menținerea și îmbunătățirea condițiilor favorabile pentru speciile dependente de habitate de pajiști și terenuri agricole	Nivel populațional conform evaluărilor din 2013   Suprafața habitatelor de care depind speciile   Terenuri arabile și pajiști utilizate/administrate conform cerințelor speciilor	1	√	√	√	√	√	Custode, proprietari, utilizatori de terenuri, autorități locale
1.2. Menținerea și îmbunătățirea condițiilor favorabile pentru speciile dependente de habitate acvatice	Nivel populațional conform evaluărilor din 2013   Suprafață habitatelor de care depind speciile	1	√	√	√	√	√	Custode, Agenția pentru Protecția Mediului , autorități locale, Garda Națională de Mediu, Asociațiile ce gestionează fondurile cinegetice, Agenția Naționale pentru Îmbunătățiri Funciare
1.3. Menținerea și îmbunătățirea condițiilor favorabile pentru speciile dependente de habitate de păduri-gestionarea durabilă a vegetației forestiere din fond forestier și din afara acestuia	Pădure manageriată sustenabil în totalitate Planuri de amenajament silvic revizuite în termen de 12 luni de la aprobarea planului de   management al ariei protejate.Existența perdelelor forestiere și a aliniamentelor de-a lungul drumurilor.	1	√	√	√	√	√	Ocolul Silvic în a cărui administrare intră pădurile din aria protejată, proprietari de păduri, Custode autorități locale Garda Forestieră,
1.4. Inventarierea, stabilirea stării de conservare și a măsurilor de management minime pentru păstrarea cel puţin la efectivele actuale a speciilor de interes de conservativ, altele decât cele incluse în Formularele standard	Elaborarea studiului pentru speciile nou inventariate	2	√	√	√	√	√	Custode

 

Direcții de acțiune	Indicator de finalizare	Prioritate	Anul 1	Anul 2	Anul 3	Anul 4	Anul 5	Responsabilitatea principală pentru implementare
Obiectiv general 2: Conștientizare și educație ecologică Obiectiv specific: Asigurarea participării și sprijinului factorilor interesați pentru implementarea direcțiilor de management necesare
2.1. Întocmirea unui plan de comunicare pentru identificarea celor mai eficiente metode și acțiuni de comunicare cu diferitele grupuri de factori interesați	Plan de comunicare	1	√					Custode
2.2. Informarea continuă a publicului larg cu privire la managementul sitului și la oportunități de finanțare legate de conservarea habitatelor și speciilor.	Minim 2 puncte de informare Minim 4 panouri de informare Minim 1 punct de vizitare	1	√	√	√	√	√	Custode
2.3. Organizarea de evenimente de educație ecologică	Minim 2 prezentări în școli anual   Minim 2 sesiuni pe teren anual	3	√	√	√	√	√	Custode
2.4. Elaborarea și promovarea unei strategii de vizitare a sitului	1 Strategie de vizitare	2	√	√	√	√	√	Custode

 

Direcții de acțiune	Indicator de finalizare	Prioritate	Anul 1	An ul 2	Anul 3	Anul 4	Anul 5	Responsabilitatea principală pentru implementare
Obiectic general 3:Management și monitorizare Obiectiv specific: Asigurarea resurselor necesare pentru managementul sitului și monitorizarea biodiversității și a activităților umane.
3.1. Stabilirea unui sistem de tarifare, pentru completarea veniturilor necesare administrării sitului, conform prevederilor legale	Stabilirea unor tarife pentru următoarele activităţi:  vizitare, fotografiere, emitere avize etc	1	√	√	√	√	√	Custode
3.2. Colaborarea cu autoritățile competente pentru realizarea de controale periodice în aria protejată pentru verificarea implementării planului și a condițiilor stabilite în cazul lucrărilor reglementate prin planurile sau proiectele avizate.	Nr. controale	2	√	√	√	√	√	Custode, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare, Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu
3.3. Verificarea modului în care se face managementul terenurilor și a resurselor naturale în zonele unde impactul potențial asupra valorilor poate fi semnificativ	Cel puțin 10 patrulări pe lună în medie	1	√	√	√	√	√	Custode
3.4. Identificarea de surse de finanțare, elaborarea de proiecte și managementul acestora pentru asigurarea resurselor necesare pentru menținerea unei echipe minime de management al ariei protejate și pentru implementarea măsurilor de management .	Minim 3 persoane cu contract permanent de muncă	1	√	√	√	√	√	Custode
3.5. Asigurarea instruirii periodice a personalului implicat în administrarea ariei protejate.	Minim 3 cursuri/schimburi de experiență pe an	2	√	√	√	√	√	Custode
3.6. Cooptarea și managementul eficient al voluntarilor pentru realizarea de activități specifice .	Cel puțin 30 voluntari cooptați	3	√	√	√	√	√	Custode
3.7. Încheierea de contracte de parteneriat cu universități, Organizații Non Guvernamentale și alte entități în vederea eficientizării asigurării resurselor necesare pentru management și implementarea planului de management.	Cel puțin 3 parteneriate	3	√	√	√	√	√	Custode
3.8. Identificarea temelor prioritare pentru cercetare și asigurarea resurselor necesare pentru efectuarea acestora în colaborare cu instituții relevante.	Lista temelor identificate   Cel puțin o temă în curs de cercetare	3	√	√	√	√	√	Custode
3.9. Asigurarea spațiului necesar pentru birou și depozitarea echipamentelor din dotare.	Un sediu	1	√	√	√	√	√	Custode
3.10. Elaborarea planurilor anuale de lucru și revizuirea lor după necesități.	1 plan de lucru pe an	1	√	√	√	√	√	Custode
3.11. Asigurarea mijloacelor de transport necesare pentru activitățile de teren.	Cel puțin 2 mijloace de transport	1	√	√	√	√	√	Custode
3.12. Elaborarea de protocoale de monitorizare pentru măsurile de management la care se aplică metodologii diferite de cele care s-au utilizat la inventarierea florei și faunei.	Cel puțin 6 protocoale de monitorizare elaborate	1	√	√	√	√	√	Custode
3.13. Implementarea Planului de Monitoring al ariei protejate.	Colectarea cel puțin a informațiilor legate de activitățile cu prioritatea 1	1	√	√	√	√	√	Custode
3.14. Evaluarea eficienței managementului ariei protejate.	Cel puțin o evaluare pe an	1	√	√	√	√	√	Custode
3.15. Analiza rezultatelor monitorizărilor și îmbunătățirea măsurilor de management utilizând informațiile din analize.	Cel puțin o analiză pe an	1	√	√	√	√	√	Custode

 

4.4. Activități și măsuri de management specifice pentru implementarea Planului de acțiune

Pentru realizarea obiectivelor stabilite prin Planul de acțiune este necesar să fie planificate și să fie realizate activități de management și să fie stabilite măsuri specifice, respectiv să se asigure aplicarea legislației. În acest subcapitol se prezintă acțiuni și măsuri specifice ce se vor implementa de către custodele ariei protejate.

Activitățile specifice vor fi incluse în planurile anuale, iar măsurile specifice se vor reflecta în Regulamentul ariei protejate.

În tabelul de mai jos, sunt prezentate activități și măsuri specifice ce se impun pentru realizarea măsurilor de management. Activitățile și măsurile prezentate în tabelul de mai jos nu sunt singurele ce se pot defini pe perioada de implementare a Planului de Management. În baza prevederilor din Planul de acțiune vor fi definite și alte activități și măsuri, care vor fi incluse în planurile anuale de lucru. În măsura în care, în perioada de implementare, vor fi stabilite activități și măsuri care necesită acordul și colaborarea factorilor interesați, custodele se obligă să se consulte cu aceștia.

Tabelul nr. 12

Modalități de implementare ale măsurilor de management și a măsurilor specifice

Direcții de acțiune	Activități și măsuri specifice
Obiectiv general 1: Managementul biodiversității
1.1. Menținerea și îmbunătățirea condițiilor favorabile pentru speciile dependente de habitate de pajiști și terenuri agricole	Activități de management: Patrulări, avizări de planuri/proiecte/activități, informare-conștientizare. Inițierea și sprijinirea de programe și proiecte pentru managementul habitatelor agricole. Măsuri specifice: Pășunatul este interzis în jurul lacurilor Padina, Plașcu, Tătaru, Chioibăşeşti pe o lățime de 30 m de la limita luciului de apă în perioada de 1 februarie - 30 iuniei. Păstrarea categoriei de folosință a pajiștilor. Aplicarea măsurilor de agromediu. Gestionarea practicilor agricole în conformitate cu codul de bune practici agricole și normele de ecocondiționalitate. Gestionarea durabilă a pajiștilor, transpunerea măsurilor din planul de management în amenajamentele și regulamentele pastorale, aprobarea acestora de către primării cu avizul custodelui, informarea utilizatorilor de pășuni. Stabilirea unei zone tampon în jurul lacurilor în care să nu se permită nici instalarea de stâne – târlirea, nici accesul animalelor, îndeosebi acolo unde pășunea este habitat de cuibărire, în perioada de reproducere. Utilizarea substanțelor chimice în agricultură, pe terenurile agricole limitrofe lacurilor, se va face doar în condițiile și cantitățile specificate de producător, prin operatori autorizați. Gestionare durabilă a resurselor cinegetice: transpunerea măsurilor din planul de management în planul de management cinegetic, stabilirea zonelor în care exercitarea vânătorii este interzisă, stabilirea cotelor de extras împreună cu custodele, pe baza rezultatelor monitorizării. Gestionarea corespunzătoare a deșeurilor în vederea prevenirii abandonării acestora pe terenurile din cuprinsul ariei protejate. Circulația cu mijloace de transport motorizate se va aface doar pe drumurile amenajate în acest sens. Refacerea Formularelor standard pentru reflectarea corespunzătoare a valorilor de conservare din aria de protecție specială avifaunistică ; Folosirea numărului maxim de câini prevăzut de lege la fiecare stână. Portul jujeului regulamentar este obligatoriu; Îndepărtrea câinilor și pisicilor hoinare
1.2. Menținerea și îmbunătățirea condițiilor favorabile pentru speciile dependente de habitate acvatice	Activități de management: Patrulări, emiterea avizului custodelui pentru reglementare planuri, proiecte și activități, informare-conștientizare. Inițierea și sprijinirea de programe și proiecte pentru conservarea habitatelor acvatice. Măsuri specifice: Menținerea habitatelor umede. Interzicerea desecărilor în habitatele umede. Gestionarea corespunzătoare a deșeurilor în vederea prevenirii abandonării acestora pe terenurile din cuprinsul ariei protejate. Interzicerea deversării de materie organică sau alte substanţe în zona lacurilor, ce pot duce la eutrofizare. Menţinerea / Refacerea parametrilor fizico-chimici și biochimici de calitate a apei. Stabilirea unei zone tampon în jurul lacurilor în care să nu se permită nici instalarea de stâni – târlirea, nici accesul animalelor,îndeosebi acolo unde pășunea este habitat de cuibărire,în perioada de reproducere. Prevenirea incendierii stufului.
1.3. Menținerea și îmbunătățirea condițiilor favorabile pentru speciile dependente de habitate de păduri – gestionarea durabilă a vegetației forestiere din fond forestier și din afara acestuia	Activități de management: Patrulări, informare-conștientizare. Măsuri specifice: Management forestier sustenabil. Transpunerea măsurilor din planul de management în planul de amenajament silvic. Completări, plantări cu arbori la șirurile de arbori. Amplasarea de cuiburi artificiale.
1.4. Inventarierea, stabilirea stării de conservare și a măsurilor de management minime pentru păstrarea cel puţin la efectivele actuale a speciilor de interes de conservativ, altele decât cele incluse în Formularele standard	Activități de management: Elaborarea protocoalelor de monitorizare a speciilor de păsări. Măsuri specifice: Monitorizarea speciilor de păsări pe baza protocoalelor de monitorizare.

 

Obiectiv general 2: Conștientizare și educație
2.1. Întocmirea unui plan de comunicare pentru identificarea celor mai eficiente metode și acțiuni de comunicare cu diferitele grupuri de factori interesați.	Activități de management: Elaborare Strategiei de comunicare și actualizarea Planului de comunicare.
2.2.Informarea continuă a publicului larg cu privire la managementul sitului și la oportunități de finanțare legate de conservarea habitatelor și speciilor.	Activități de management: Stabilirea a 2 puncte de informare , în care, periodic, se vor colecta cereri și se vor transmite informații de la și către cetățenii și factorii interesați. Inițierea și sprijinirea de programe și proiecte pentru confecționarea și amplasarea a minim 4 panouri informative noi, în punctele principale de acces în aria de protecție specială avifaunistică. Organizarea unui birou/centru de vizitare/informare interactiv pentru informarea factorilor interesați.
2.3. Organizarea de evenimente de educație ecologică	Activități de management: Organizarea a minim 3 prezentări la școlile din comunități în fiecare an. Organizarea anuală a minim 2 sesiuni interactive de educație ecologică pe teren
2.4. Elaborarea și promovarea unei strategii de vizitare a sitului	Activități de management: Elaborarea Strategiei de vizitare a sitului.
Obiectiv general 3: Management și monitorizare
3.1. Stabilirea unui sistem de tarifare, pentru completarea veniturilor necesare administrării sitului, conform prevederilor legale	Urmărirea pe teren a evoluției proiectelor avizate favorabil dacă acestea respectă condițiile stabilite legal prin vizite de teren și întocmire de rapoarte.
3.2. Colaborarea cu autoritățile competente pentru realizarea de controale periodice în aria protejată pentru verificarea implementării planului și a condițiilor stabilite în cazul lucrărilor reglementate prin planurile sau proiectele avizate.	Patrulare și întocmirea de rapoarte de teren prin care să se urmărească în timp evoluția factorilor ce influențează starea de conservare și valorile ariei protejate.
3.3. Verificarea modului în care se face managementul terenurilor și a resurselor naturale în zonele unde impactul potențial asupra valorilor poate fi semnificativ	Contractarea unui studiu de piață despre sursele și posibilitățile de finanțare.
3.4. Identificarea de surse de finanțare, elaborarea de proiecte și managementul acestora pentru asigurarea resurselor necesare pentru menținerea unei echipe minime de management al ariei protejate și pentru implementarea măsurilor de management .	Activități de management: Participarea la evenimente de formare profesională.
3.5. Asigurarea instruirii periodice a personalului implicat în administrarea ariei protejate.	Activități de management: Managementul voluntarilor.
3.6. Cooptarea și managementul eficient al voluntarilor pentru realizarea de activități specifice .	Activități de management: Elaborare de proiecte.
3.7. Încheierea de contracte de parteneriat cu universități, Organizații Non Guvernamentale și alte entități în vederea eficientizării asigurării resurselor necesare pentru management și implementarea planului de management.	Activități de management: Încheierea de parteneriate.
3.8. Identificarea temelor prioritare pentru cercetare și asigurarea resurselor necesare pentru efectuarea acestora în colaborare cu instituții relevante.	Activități de management: Încheierea de parteneriate.
3.9. Asigurarea spațiului necesar pentru birou și depozitarea echipamentelor din dotare.	Activități de management: Elaborare de proiecte.
3.10. Elaborarea planurilor anuale de lucru și revizuirea lor după necesități.	Activități de management: Elaborare planuri de lucru.
3.11. Asigurarea mijloacelor de transport necesare pentru activitățile de teren.	Activități de management: Elaborare de proiecte.
3.12. Elaborarea de protocoale de monitorizare pentru măsurile de management la care se aplică metodologii diferite de cele care s-au utilizat la inventarierea florei și faunei.	Activități de management: Elaborare/completare protocoale de monitorizare.
3.13. Implementarea Planului de Monitoring al ariei protejate.	Activități de management: Implementare Plan de monitorizare.
3.14. Evaluarea eficienței managementului ariei protejate.	Activități de management: Implementarea Programului de Monitorizare a Eficienței Managementului.
3.15. Analiza rezultatelor monitorizărilor și îmbunătățirea măsurilor de management utilizând informațiile din analize.	Activități de management: Implementarea Programului de Monitorizare a Eficienței Managementului.

 

5. ASIGURAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMENT

 

5.1. Sistemul de luare a deciziilor

După cum s-a arătat mai sus, realizarea obiectivelor de management din SitulBalta TătaruROSPA0006 va contribui, prin crearea condițiilor necesare pentru habitate și specii, atât la conservarea naturii cât și la asigurarea unor servicii de mediu importante pentru bunăstarea locuitorilor din zonă.

Implementarea măsurilor de management va trebui să se facă nu numai prin efortul Custodelui, ci prin implicarea activă a factorilor interesați.

Pentru a se asigura implicarea activă a comunității locale și a altor factori interesați în implementarea măsurilor de management, este important ca în stabilirea sistemului de luare a deciziilor custodele să se asigure că va asigura mecanisme minime pentru implicarea factorilor interesați, asigurând nu numai informarea lor, dar și integrarea opiniilor și a expertizei acestora în deciziile ce se vor lua pentru managementul ariei protejate.

Decizia în stabilirea acțiunilor și activităților de management revine custodelui, cu excepția aprobării proiectelor care pot avea impact asupra ariei protejate. Ca urmare, custodele va organiza sesiuni de informare, va asigura o transparență totală cu privire la activitățile desfășurate și va organiza întâlniri, grupuri de lucru ori de câte ori este necesar și important să se țină cont de expertiza și opiniile factorilor interesați. Detalierea modului în care se va face acest lucru se va face în Planul de comunicare a ariei protejate.

5.2. Resurse necesare pentru implementarea Planului de management

Implementarea planului de management se va efectua în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare și Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1052/2014,cu modificările ulterioare, respectându-se obligațiile realizării, implementării, și raportării implementării planului de management.

5.2.1. Resurse umane

Analizând necesarul de resurse umane pentru implementarea Planului de management s-a stabilit pentru următorii 5 ani numărul angajaților de care ar trebui să dispună custodele. În tabel se sugerează o anumită structură de angajați și colaboratori externi, dar custodele poate decide modul în care asigură necesarul de resurse umane, în funcție de resursele financiare de care dispune. Pentru implementarea planului în condiții optime sunt necesari cel puțin 3 angajați. Se recomandă ca cel puțin o persoană să aibă competențele unui Specialist Arii Protejate, conform standardului ocupațional în vigoare pentru ocupația cu Codul Ocupațiilor din România 213306 și cel puțin o persoană să aibă competențele unui ranger, conform standardului ocupațional în vigoare pentru ocupația cu Codul Ocupațiilor din România 511315.

 

 

Tabelul nr. 13

Necesar de personal pentru implementarea activităților critice de management

Postul	Grad de ocupare a postului – nivel minim	Personal actual	Personal necesar raportat la o normă întreagă
Directori executiv	0,60	0	0,60
Specialist Arii Protejate	0,65	0	0,65
Personal de teren -rangeri	0,65	0	0,65

 

Se vor coopta de asemenea experți și voluntari pentru activități specifice, cum ar fi de exemplu monitorizarea stării de conservare a habitatelor și speciilor cel puțin o dată la 5 ani.

Majoritatea acțiunilor importante se realizează prin muncă voluntară de membrii Custode. Serviciile de contabilitate vor fi asigurate prin subcontractare.

5.2.2. Investiţii - echipament şi infrastructură

Pentru realizarea în condiții optime a celor prevăzute în Planul de management ar trebui să se asigure cel puțin menținerea infrastructurii echipamentelor actuale, respectiv a unui sediu și a mașinii de teren, respectiv asigurarea echipamentului de teren pentru rangeri.

Dacă resursele și parteneriatele viitoare vor permite, ar fi benefic să se amenajeze un punct de informare și educație. Nu se recomandă investiții într-o clădire nouă, ci doar amenajarea unei clădiri existente, amplasată corespunzător pentru acest scop, la întreținerea căreia să existe un angajament ferm nu numai din partea Custodelui, dar și din partea autorităților locale și/sau a altor potențiali parteneri.

5.2.3. Resurse financiare necesare pentru implementarea Planului de Management

La stabilirea resurselor financiare necesare pentru implementarea acțiunilor am inclus timpul alocat de personal, timpul managerial, cunoștințele locale, bani, echipament și infrastructură. Tabelul de buget detaliat cu resursele financiare necesare pentru efectuarea fiecărei acțiuni de planificare și monitorizare din planul de management, și totalizarea resurselor financiare se găsește în tabelul de mai jos, ce prezintă cheltuielile prevăzute pentru implementarea și monitorizarea planului de management.

Necesarul de resurse financiare s-a făcut pe baza unor calcule estimative, ele fiind orientative. Este foarte dificil să se calculeze cu exactitate sumele necesare pentru management pe o perioadă de 5 ani. În plus, sumele estimate nu includ toate cheltuielile posibile. De exemplu, estimarea cheltuielilor pentru eventualele studii de refacere și pentru proiectele de refacere a habitatelor și a populațiilor nu a fost posibilă. Se recomandă ca bugetul să se stabilească anual, luându-se în calcul nu numai prețuri unitare aplicabile pentru perioada respectivă, dar și eventuale modificări în ce privește prioritatea / urgența acțiunilor de management și evaluări detaliate pentru acțiunile care nu au putut fi evaluate.

Deși Planul de management a fost elaborat pentru o perioadă de 10 ani, Planul operațional este elaborat pentru o perioadă de 5 ani, astfel necesarul financiar este estimat pentru perioada de implementare a Planului de activități şi poate fi regăsit în Anexa nr.9.

5.3. Monitorizarea implementării planului de management

Pentru a fi urmărit, în mod continuu și coerent, modul în care, prin acțiunile de management planificate, se realizează obiectivele ariei protejate, a fost elaborat Planul de monitoring prezentat în Tabelul nr. 16 - Plan de monitoring.

Întrucât resursele de management sunt limitate, acest plan prevede, în principal, monitorizarea aspectelor legate de biodiversitate și de principalele activități umane, care sunt sau pot deveni presiuni/amenințări la adresa valorilor de biodiversitate.

Situația de referință, pentru indicatorii identificați în acest plan, a fost stabilită, fie prin inventarierile de teren realizate în anul 2013, fie prin colectarea informațiilor pe perioada elaborării Planului de Management. Pentru acțiunile la care nu există date privind situația de referință, se recomandă stabilirea acestora într-un termen cât mai scurt. Indicatorii de succes sunt cei menționați în Planul de monitoring și în Planul de acțiune. Nu toți indicatorii de succes sunt incluși în Planul de monitoring, însă monitorizarea lor nu trebuie neglijată.

În Planul de monitoring s-au inclus în principal acele aspecte de monitorizare care necesită deplasări pe teren pentru stabilirea situației. Nu s-au inclus în acest plan aspectele a căror monitorizare presupune doar sintetizarea datelor din rapoarte de monitorizare și rapoarte de teren sau extragerea informației din rapoarte anuale.

Planul de monitoring este structurat pe baza periodicității acțiunilor de monitoring. O dată la cinci ani este recomandată realizarea de inventarieri complete, utilizând metodologiile de la inventarierile din 2013. Aceste monitorizări ar trebui corelate cu perioadele în care se depun rapoartele de monitorizare la nivel național către Comisia Europeană.

Ideal, în situația în care există fonduri suficiente, majoritatea monitorizărilor ar trebui făcute anual. Din lipsa certitudinii asigurării cu fonduri, s-au stabilit frecvențe de monitorizare după trei criterii: ideal, optim și minim. Analiza financiară s-a făcut însă doar pe numărul de zile-om necesare în situația optimă.

custodele va analiza rezultatele monitorizării și va adapta măsurile de management pentru a crește eficiența acestora. Rezultatele analizelor vor fi extrem de importante la revizuirea Planului de acțiune după primii cinci ani de implementare a Planului de Management.

Pe lângă monitorizarea biodiversității și a activităților umane, conform prevederilor Planului de Monitoring din Tabelul nr. 16, este necesară o evaluare anuală a eficienței cu care custodele își organizează activitatea de management. Metodologia, respectiv formularul se bazează pe Instrumentul de Evaluare a Eficienţei de Management a Ariilor Protejate din Țările Carpatice – CCPAMETT -, realizat de WWF Programul Dunăre Carpați pe baza Instrumentului de Evaluare a Eficienţei de Management - METT. Instrucțiuni detaliate se găsesc pe http://www.propark.ro/ro/publicatii/?page=6.

Chiar dacă metodologia nu are indicatori de realizare sau de progres specifici fiecărei arii protejate, utilizarea sa ca și ghid pentru o analiză la nivelul echipei de administrare se poate dovedi foarte utilă pentru evaluarea eficienței managementului. Rezultatele analizei, bazate pe acest formular, pot fi substanțial îmbunătățite prin includerea rezultatelor analizelor ce se fac la monitorizarea biodiversității și a principalelor activități umane.

Numărul de zile necesare pentru monitorizare s-a exprimat în funcție de disponibilitatea de zile utilizându-se următoarele indicative:

M - număr minim de zile necesare pentru monitorizare;

O - număr optim de zile necesare monitorizării;

I - număr de zile ideal pentru efectuarea unei monitorizării cât mai calitative și complete.

Tabelul nr. 14

Planul de monitoring

 

Măsura de management	Scopul monitorizării	Indicator	Situația de referință - 2013	Sursa de verificare a datelor	Metoda de monitorizare	Cine efectuează monitorizarea	Perioada de monitorizare	Frecvența de monitorizare	Zile/om necesare			Observații
									M	O	I
A. Monitorizări care se fac o dată la 5 ani
3.14. Implementarea Planului de Monitoring al ariei protejate	Se îmbunătățește starea de conservare a speciilor de păsări acvatice cuibăritoare?	Număr perechi cuibăritoare	Vezi în Tabelul 3.	Raport de teren	Metoda punctelor de observație în jurul lacurilor şi a stufărişurilor	Specialist Arii Protejate Expert ornitolog	Aprilie, Mai	o dată la 5 ani	3	4	5	Protocol de monitorizare
3.14. Implementarea Planului de Monitoring al ariei protejate	Se îmbunătățește starea de conservare a speciilor de păsări răpitoare cuibăritoare?	Număr perechi cuibăritoare	Vezi în Tabelul 3.	Raport de teren	Metoda punctelor de observație în jurul lacurilor şi a stufărişurilor	Specialist Arii Protejate Expert ornitolog	Iunie, Iulie	o dată la 5 ani	3	4	5	Protocol de monitorizare
3.14. Implementarea Planului de Monitoring al ariei protejate	Se îmbunătățește starea de conservare a speciilor de păsări acvatice care iernează?	Număr indivizi care iernează	Vezi în Tabelul 3.	Raport de teren	Metoda punctelor de observație în jurul lacurilor şi a stufărişurilor	Specialist Arii Protejate Expert ornitolog	Decembrie, Ianuarie	o dată la 5 ani	3	4	5	Protocol de monitorizare
3.14. Implementarea Planului de Monitoring al ariei protejate	Se îmbunătățește starea de conservare a speciilor de păsări răpitoare care iernează?	Număr indivizi care iernează	Vezi în Tabelul 3.	Raport de teren	Metoda punctelor de observație în jurul lacurilor şi a stufărişurilor	Specialist Arii Protejate Expert ornitolog	Decembrie, Ianuarie	o dată la 5 ani	3	4	5	Protocol de monitorizare
3.14. Implementarea Planului de Monitoring al ariei protejate	Se îmbunătățește starea de conservare a speciilor de păsări acvatice migratoare?	Număr indivizi staționari în timpul migrației	Vezi în Tabelul 3.	Raport de teren	Metoda punctelor de observație în jurul lacurilor şi a stufărişurilor	Specialist Arii Protejate Expert ornitolog	Septembrie	o dată la 5 ani	3	4	5	Protocol de monitorizare
3.14. Implementarea Planului de Monitoring al ariei protejate	Se îmbunătățește starea de conservare a speciilor de păsări răpitoare migratoare?	Număr indivizi prezenți în timpul migrației	Vezi în Tabelul 3.	Raport de teren	Metoda punctelor de observație în jurul lacurilor şi a stufărişurilor	Specialist Arii Protejate Expert ornitolog	Septembrie	o dată la 5 ani	3	4	5	Protocol de monitorizare
Total zile/om necesare o dată la 5 ani									18	24	30
B. Monitorizări care se fac anual
1.2. Menținerea și îmbunătățirea condițiilor favorabile pentru speciile dependente de habitate acvatice	Există intervenții active sau perturbări cauzate de om în aceste habitate care să pericliteze refacerea naturală?	fâşii necultivate de minimum 1,5 m	0 m	Raport de teren	Observații directe	Ranger	Tot anul	Anual	2	3	3	Se verifică dacă sunt presiuni şi amenințări directe
3.15. Evaluarea eficienței managementului ariei protejate	Se îmbunătățește starea de conservare a speciilor de păsări în aria de protecție specială avifaunistică ?	Populații optime	Vezi în Tabelul 3.	Raport de teren	Vezi protocoale de monitorizare	Specialist Arii Protejate	Tot anul	Anual	10	20	20	Protocoale de monitorizare
3.16. Analiza rezultatelor monitorizărilor și îmbunătățirea măsurilor de management utilizând informațiile din analize	Se îmbunătățește starea de conservare a speciilor de păsări în aria de protecție specială avifaunistică ?	Populații optime	Vezi în Tabelul 3.	Raport de cercetare	protocoale de monitorizare	Specialist Arii Protejate	Tot anul	Anual	5	10	15	Protocoale de monitorizoare
Total zile/om necesare pentru monitorizările anuale									17	33	38
C. Monitorizări care se fac o dată la 6 luni
1.3. Menținerea și îmbunătățirea condițiilor favorabile pentru speciile dependente de habitate de păduri	Se menţin pădurile existente în aria de protecție specială avifaunistică ?		Se efectuează exploatări de masă lemnoasă conform planului de amenajament	Raport de teren	Observații directe	Ranger	Tot anul	6 luni	1	2	3	Se verifică dacă sunt amenințări directe
1.3. Menținerea și îmbunătățirea condițiilor favorabile pentru speciile dependente de habitate de păduri	Se menţin aliniamentele de arbori existente în aria de protecție specială avifaunistică ?		Se efectuează exploatări de masă lemnoasă	Raport de teren	Observații directe	Ranger	Tot anul	6 luni	1	2	3	Se verifică dacă sunt amenințări directe
1.3. Menținerea și îmbunătățirea condițiilor favorabile pentru speciile dependente de habitate de păduri	Se menţine pădurea Pribeagu?		Se efectuează exploatări de masă lemnoasă	Raport de teren	Observații directe	Ranger	Tot anul	6 luni	1	2	3	Se verifică dacă sunt amenințări directe
1.2. Menținerea și îmbunătățirea condițiilor favorabile pentru speciile dependente de habitate acvatice	Se asigură delimitarea coloniilor de păsări cu panouri și/sau semne de hotar din piatră sau din lemn?	Accesul în zone interzis	Nu sunt delimitate colonii de păsări aflate pe mal	Raport de teren	Observații directe	Ranger	Tot anul	6 luni	2	3	3	Se verifică dacă sunt presiuni şi amenințări directe
Total zile/om necesare o dată la 6 luni									5	9	12
D. Monitorizări care se fac lunar, pe toată perioada anului
1.1.Menținerea și îmbunătățirea condițiilor favorabile pentru speciile dependente de habitate de pajiști și terenuri agricole	Se construiesc parcuri eoliene în locuri interzise?	Nu sunt parcuri eoliene	Nu sunt date	Raport de teren	Observații directe	Ranger	Tot anul	Lunar	1	2	3	Se verifică dacă sunt amenințări directe
1.2. Menținerea și îmbunătățirea condițiilor favorabile pentru speciile dependente de habitate acvatice	Există deranjări de către vizitatori?	Există deranjări de către vizitatori	Nu sunt date	Raport de teren	Observații directe	Ranger	Tot anul	Lunar	2	2	3	Se verifică dacă sunt amenințări directe
Total zile/om necesare pentru monitorizările lunare, pe toată perioada anului									3	4	6

 

 

 

BIBLIOGRAFIE

Báldi, A. Batári, P. şi Erdős, S. - 2005. Effect of grazing intensity on bird assemblages and populations of Hungaria grasslands. Agriculture, Ecosystems and Environment. 108: 251 – 263.

Bart D., Burdick D., Chambers R. şi Hartman J.M. -2006. Human facilitation of Phragmites australis invasions in tidal marshes: a review and synthesis. Wetlands Ecology and Management, 14: 53-65.

Doniţă, N. Popescu, A. Paucă – Comănescu, M. Mihăilescu, S. Biriş, I.A. -2005. Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti

Dudley N. 2008 Ghidul privind aplicarea categoriilor de management al ariilor protejate - http://propark.ro/ro/publicatii/ghidul-privind-aplicarea-categoriilor-de-management-al-ariilor-protejate-75.html

Gafta, D., Mountford, J. O. -2008. Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca

Gâştescu E, Gruescu I. S., -1973, Judeţul Brăila, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti

Juravle D., Geologia României, Curs 5 - Platforma moesică

Morariu T., Morariu E., Savu A., -1968, Lacurile Din România, Editura Ştiinţifică, Bucureşti

Raport final al ROSPA0006 Balta Tătaru 2014 din proiectul „Studii de inventariere, cartare şi evaluare a stării de conservare a speciilor de păsări precum şi identificarea şi cartarea limitelor ariilor de protecţie specială avifaunistică ROSPA0006, ROSPA0038, ROSPA0048, ROSPA0077, ROSPA0058 şi ROSPA0064”

Rizeanu Al., Arghiropol E., Tratat De Geografie Volumul II, Bucureşti

Šefferova Stanova V., Janak M. şi Ripka J. -2008. Management of Natura 2000 habitats. 1530 *Pannonic salt steppes and salt marshes. European Commission

Standard ocupaţional specialist arii protejate http://www.anc.edu.ro/uploads/SO/Specialist%20arii%20protejate.pdf

Standard ocupaţional pentru: Ranger arii protejate  http://www.anc.edu.ro/uploads/SO/Ranger%20pentru%20arii%20protejate_00.pdf

Stolton S., Hockings M., Dudley N., MacKinnon K., Whitten T. şi Leverington F.: “Management Effectiveness Tracking Tool – Reporting Progress at Protected Area Sites: A II a ediţie. WWF International & The World Bank 2007

 

Colectivul de elaborare

Procesul de elaborare a Planului de Management a avut la bază datele și informațiile furnizate de către experții angajați în realizarea studiilor de specialitate, în cadrul proiectului ”Elaborarea stării de conservare a ariilor de protecţie speciale avifaunistice ROSPA0006, ROSPA0038, ROSPA0048, ROSPA0077, ROSPA0058 şi ROSPA0064, Cod SMIS 36408”, elaborat și implementat de Asociația „OTUS”, finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul Programului Operațional Sectorial Mediu, Axa prioritară 4

Strategia de management, respectiv viziunea, obiectivele specifice pe domenii și subdomenii, direcțiile de acțiune, respectiv măsurile de management au fost elaborate de S.C. Greenviro S.R.L.

 

 

ANEXE

Anexa nr. 1. la Planul de managementTemperaturile medii anuale în perioada 1961 - 2010

 

 

 

Anexa nr. 2. la Planul de management Precipitaţiile medii anuale în perioada 1961 - 2010

 

 

 

 

Anexa nr. 3. la Planul de management Harta pedologică

 

 

 

 

Anexa nr. 4. la Planul de management Hartă geologică

 

 

 

Anexa nr. 5. la Planul de management Localizarea Sitului ROSPA0006 Balta Tătaru la nivel de Unitate Administrativă Teritorială

 

 

 

Anexa nr. 6. la Planul de management Habitatele din Situl Balta Tătaru în anul 2006 conform Biotope CORINE

 

linia roșie – limită arie de protecție specială avifaunistică

galben – pășuni

gri – localitate

portocaliu – teren arabil

verde închis – pădure foioase

Corine Land Cover este setul de date europen de referință pentru modul de acoperire al terenului.

negru – zonă industrială

albastru deschis – lac

roz – cultivație complexă

maro – habitat forestier în tranziție

verde deschis – mlaștini

magenta-vie

 

Anexa nr. 7. la Planul de management Fișa speciilor de păsări

I Specii dependente de habitate terestre -pajiști, terenuri agricole, păduri

Speciile din Formularul standard:

barza albă-Ciconia ciconia, erete de stuf-Circus aeruginosus, vânturel de seară-Falco vespertinus, sfrâncioc cu frunte neagră-Lanius minor, șorecar mare-Buteo rufinus, ciocârlie de stol-Calandrella brachydactyla, ciocârlie de bărăgan-Melanocorypha calandra, fâsă de câmp-Anthus campestris, dumbrăveancă-Coracias garrulus

Speciile care au fost găsite în 2013, dar nu figurează în Formularul standard:

Viespar-Pernis apivorus, acvilă țipătoare mică-Aquila pomarina, acvilă pitică-Hieraaetus pennatus, erete alb-Circus macrourus, erete vânăt-Circus cyaneus, erete sur-Circus pygargus, șoim de iarnă-Falco columbarius, sfrâncioc roșiatic-Lanius collurio, șerpar-Circaetus gallicus, ciocănitoare de grădini-Dendrocopus syriacus, gaie neagră-Milvus migrans, uliu cu picioare scurte-Accipiter brevipes, șoim călător-Falco peregrinus, șoim dunărean-Falco cherrug, pasărea ogorului-Burhinus oedicnemus, prundăraș de munte-Charadrius morinellus, presură de grădină-Emberiza hortulana, ciocârlie de pădure-Lullula arborea, muscar gulerat-Ficedula albicollis, uliu cu picioare scurte-Accipiter brevipes, Silvia porumbacă-Sylvia nisoria

Cerințele specifice ale speciilor privind habitatul	Indicatori posibili	Stare actuală	Starea de conservare favorabilă	Relevant pentru speciile:
Pajiști naturale sau seminaturale cu suficientă vegetație de tufăriș și arbori , care oferă loc de cuibărit și de odihnă/pândă speciilor vizate   Pajiștile oferă adăpost și suficientă hrană pentru speciile vizate, asigurând totodată și conectivitatea necesară	Suprafața pajiștilor naturale sau seminaturale	2125,5 hectare - 8%	Minim 2000 hectare	Toate speciile.
	% acoperire cu vegetație forestieră - arborescentă și arbustivă	765,7 hectare	Minim 765,7 hectare	Aquila pomarina, Falco vespertinus Lanius collurio Lanius minor Buteo rufinus Dendrocopus syriacus
	Suprafețe anuale incendiate	Se incendiază	0 hectare	Toate speciile.
	Suprafețele pajiștilor tratate cu pesticide	Se tratează	Numai în condițiile și cantitățile specificate de producător	Toate speciile.
	Efective amfibieni și reptile	Nu sunt date	efective naturale	Aquila pomarina Ciconia ciconia Pernis apivorus Circaetus gallicus Buteo rufinus
	Numărul mediu al câinilor ciobănești	Mai mult de 3	Conform legii	Lanius collurio Lanius minor
	Numărul mediu pe hectar al câinilor ciobănești fără jujeu și al câinilor hoinari	Sunt prezenți câini hoinari	0	Lanius collurio Lanius minor
	% procent pajiști gestionate conform criteriilor de bune practice agricole	Nu sunt date	100%	Ciconia ciconia Aquila pomarina Falco vespertinus Lanius collurio Lanius minor Buteo rufinus Circaetus gallicus
Terenuri arabile caracterizate printr-un mozaic de parcele mici cu culturi diferite, cultivate în mod extensiv, în alternață cu pârloage și vegetaţie lemnoasă.	Număr culturi cu suprafața mai mare de 15 hectare	~10 culturi	0	Toate speciile.
	Procentul pârloagelor	~10% din suprafața habitatelor terestre	Minim 10% din suprafața habitatelor terestre	Aquila pomarina Falco vespertinus
	Suprafețe pe care au fost aplicate insecticide	Sunt aplicate	Numai în condițiile și cantitățile specificate de producător	Toate speciile.

 

 

II Specii dependente de habitate acvatice-stufărișuri, luciu de apă

Speciile din Formularul standard:

Pescăraş albastru-Alcedo atthis, stârc roșu-Ardea purpurea, stărc galben-Ardeola ralloides, rață roșie-Aythya nyroca, gâscă cu gât roșu-Branta ruficollis,chirighiță cu obraz alb-Chlidonias hybridus, chirighiță neagră-Chlidonias niger, barză neagră-Ciconia nigra, lebădă de iarnă-Cygnus cygnus, egretă mare-Egretta alba, egretă mică-Egretta garzetta, piciorong-Himantopus himantopus, stârc pitic-Ixobrychus minutus, uligan pescar-Pandion haliaetus, pescăruş mic-Larus minutus, cormoran mic-Phalacrocorax pygmaeus, bătăuș-Philomachus pugnax,ciocîntors-Recurvirostra avosetta, țigănuș-Plegadis falcinellus, buhai de baltă-Botaurus stellaris, prundăraș de sărătură-Charadrius alexandrinus,pelican creț-Pelecanus crispus, lopătar-Platalea leucorodia, pelican comun-Pelecanus onocrotalus, ciovlică ruginie-Glareola pratincola.

Speciile care au fost găsite în 2013, dar nu figurează în Formularul standard:

ploier auriu-Pluvialis apricaria, călifar roșu-Tadorna ferruginea, pescăruș cu cap negru-Larus melanocephalus, cocor-Grus grus

Anexa nr. 8.1. la Planul de management Distribuția speciilor de păsări cuibăritoare din Formularul standard

Figura 8. Distribuția speciei Buteo rufinus în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

Figura 9. Distribuția speciei Ardea purpurea în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

 

 

Figura 10. Distribuția speciei Anthus campestris în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

 

 

Figura 11. Distribuția speciei Calandrella brachydactyla în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

 

 

 

Figura 12. Distribuția speciei Circus aeruginosus în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

 

 

 

Figura 13. Distribuția speciei Ciconia ciconia în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

 

 

Figura 14. Distribuția speciei Charadrius alexandrinus în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

Figura 15. Distribuția speciei Coracias garrulus în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

 

 

Figura 16. Distribuția speciei Himantopus himantopus în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

 

 

Figura 17. Distribuția speciei Glareola pratincola în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

 

 

Figura 18. Distribuția speciei Falco vespertinus în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

 

 

Figura 19. Distribuția speciei Lanius minor în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

 

 

 

Figura 20. Distribuția speciei Melanocorypha calandra în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

 

 

Figura 21. Distribuția speciei Recurvirostraavosetta în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

 

Anexa nr. 8.2. la Planul de management Distribuția speciilor de păsări cuibăritoare care nu figurează în Formularul standard

Figura 22. Distribuția speciei Pernisapivorus în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

Figura 23. Distribuția speciei Lanius collurio în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

 

 

Figura 24. Distribuția speciei Emberiza hortulana în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

 

 

Figura 25. Distribuția speciei Dendrocopos syriacus în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

 

 

Figura 26. Distribuția speciei Burhinusoedicnemus în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

 

 

Figura 27. Distribuția speciei Sylvia nisoria în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

 

Anexa nr. 8.3. la Planul de management Distribuția speciilor de păsări migratoare din Formularul standard

Figura 28. Distribuția speciei Aythya nyroca în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

Figura 29. Distribuția speciei Ardea purpurea în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

 

 

Figura 30. Distribuția speciei Anthus campestris în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

 

 

Figura 31. Distribuția speciei Branta ruficollis în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

 

 

Figura 32. Distribuția speciei Chlidonias hybridus în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

 

 

Figura 33. Distribuția speciei Charadrius alexandrinus în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

 

 

Figura 34. Distribuția speciei Calandrella brachydactyla în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

 

 

Figura 35. Distribuția speciei Ciconia ciconia în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

 

 

Figura 36. Distribuția speciei Glareola pratincola în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

 

 

Figura 37. Distribuția speciei Falco vespertinus în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

 

 

Figura 38. Distribuția speciei Egretta garzetta în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

 

Figura 39. Distribuția speciei Egretta alba în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

 

 

Figura 40. Distribuția speciei Coracias garrulus în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

 

Figura 41. Distribuția speciei Himantopus himantopus în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

 

 

Figura 42. Distribuția speciei Phalacrocorax pygmaeus în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

 

 

Figura 43. Distribuția speciei Pelecanus crispus în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

 

 

Figura 44. Distribuția speciei Melanocorypha calandra în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

 

 

Figura 45. Distribuția speciei Larus minutus în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

 

 

Figura 46. Distribuția speciei Lanius minor în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

 

Figura 47. Distribuția speciei Philomachus pugnax în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

 

 

Figura 48. Distribuția speciei Plegadis falcinellus în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

Figura 49. Distribuția speciei Recurvirostra avosetta în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

 

 

Figura 50. Distribuția speciilor migratoare din Formularul standard în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

 

Anexa nr. 8.4. la Planul de management Distribuția speciilor de păsări migratoare care nu figurează în Formularul standard

Figura 51. Distribuția speciei Falco cherrug în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

Figura 52. Distribuția speciei Circaetus gallicus în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

Figura 53. Distribuția speciei Chlidonias niger în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

 

 

Figura 54. Distribuția speciei Charadrius morinellus în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

 

 

Figura 55. Distribuția speciei Burhinus oedicnemus în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

Figura 56. Distribuția speciei Ficedulaalbicollis în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

Figura 57. Distribuția speciei Sterna hirundo în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

 

 

 

Figura 58. Distribuția speciei Pluvialis apricaria în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

Figura 59. Distribuția speciei Pandion haliaetus în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

 

 

Figura 60. Distribuția speciei Larus melanocephalus în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

Figura 61. Distribuția speciei Grus grus în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

 

Figura 62. Distribuția speciei Tadorna ferruginea în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

 

 

Figura 63. Distribuția speciilor migratoare care nu figurează în Formularul standard din Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

 

Anexa nr. 8.5. la Planul de management Distribuția speciilor de păsări care iernează din Formularul standard

Figura 64. Distribuția speciei Branta ruficollis în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

Figura 65. Distribuția speciilor care iernează în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

 

Anexa nr. 8.6. la Planul de management Distribuția speciilor de păsări care iernează care nu figurează în Formularul standard

Figura 66. Distribuția speciei Dendrocopos syriacus în Situl Balta Tătaru-ROSPA0006

 

Figura 67. Distribuția speciilor care iernează și nu figurează în Formularul standard