APM Braila

RAPORT PRELIMINAR CALITATEA AERULUI 2014

I.1. Calitatea aerului înconjurător: stare şi consecinţe

I.1.1. Starea de calitate a aerului înconjurător

Calitatea aerului în judeţul Brăila este monitorizată prin măsurători continue în cinci staţii automate amplasate în zone reprezentative pentru tipurile de staţii existente.

Poluanţii monitorizaţi, metodele de măsurare, valorile limită, pragurile de alertă şi de informare şi criteriile de amplasare a punctelor de monitorizare sunt stabilite de legislaţia naţională privind protecţia atmosferei şi sunt conforme cerinţelor prevăzute de reglementările europene.Rezultatele înregistrate sunt raportate la valorile limită prevăzute Legii 104/2011.

În anul 2014, calitatea aerului ambiental a fost monitorizată prin reţeaua automată formată din 5 puncte de prelevare a probelor, amplasate după cum urmează:

1. Staţia Brăila 1- Staţia de trafic este amplasată pe Calea Galaţi nr. 53 şi monitorizează nivelele de poluare generate preponderent de emisiile din traficul, cu fluxuri medii şi ridicate, de pe străzile limitrofe. Poluanţii monitorizaţi sunt: SO₂; NOx; CO; Pb; PM10; benzen; toluen; o,m,p-xilen; etilbenzen.
2. Staţia Brăila 2 - Este amplasată în Piaţa Independenţei nr. 1, la distanţă de trafic şi de zone industriale sau surse punctuale mari. Monitorizează nivelele medii de poluare din zona urbană datorate emisiilor din interiorul oraşului precum şi contribuţiile posibil semnificative datorate unor fenomene de transport a poluanţilor atmosferici proveniţi din exteriorul oraşului. Poluanţii monitorizaţi sunt: SO₂; NOx; CO; Pb; PM2,5; benzen; toluen; o,m,p-xilen; etilbenzen.
3. Staţia Brăila 3 - Staţia este situată în Comuna Cazasu şi monitorizează nivelele medii de poluare din interiorul zonei suburbane datorate unor fenomene de transport a poluanţilor ce provin din municipiul Brăila. Monitorizarea se realizează în vederea evaluării expunerii populaţiei şi a vegetaţiei din localităţile de la marginea zonei urbane, localităţi unde pot apărea fenomene de poluare fotochimică.
4. Staţia Brăila 4 - Staţia este amplasată pe Şoseaua Baldovineşti în incinta Staţiei de pompare ape uzate a Companiei de Utilităţi Publice Dunărea - Brăila şi determină nivelul de poluare provenit de la sursele industriale din zonă sau din zonele limitrofe.

            Staţia Brăila 5 - Staţia este amplasată în Comuna Chiscani, în vecinătatea SC.  Termoelectrica S.A. şi monitorizează nivelul de poluare a aerului din zona învecinată emisiilor de pe Platforma Industrială Chiscani.

I.1.1.1. Nivelul concentraţiilor medii anuale ale poluanţilor atmosferici în aerul înconjurător

Dioxidul de azot

Oxizii de azot se formează la temperaturi înalte în procesul de ardere al combustibililor, cel mai adesea rezultând din traficul rutier şi activităţile de producere a energiei electrice şi termice din combustibili fosili. Oxizii de azot sunt gaze foarte reactive, care conţin azot şi oxigen în cantităţi variabile. În staţiile automate de monitorizare se măsoară concentraţia de monoxid de azot (NO), gaz incolor şi inodor, dioxid de azot (NO₂), gaz de culoare brun-roşcat cu miros puternic înecăcios şi oxizi de azot (NOx).

Fig. I.1.1.1.1. Concentraţia medie anuală a dioxidului de azot în 2014

          Tabel I.1.1.1.1.

            În anul 2014, valorile medii anuale în urma măsurătorilor sunt sub valoarea limită de 40 µg/m³ admisă de către Legea 104/2011.

Monoxid de carbon

Monoxidul de carbon provine din surse naturale (arderea pădurilor, emisiile vulcanice şi descărcările electrice) sau din surse antropice (arderea incompletă a combustibililor fosili, dar şi de la producerea oţelului şi a fontei, rafinarea petrolului şi din trafic). Monoxidul de carbon se poate acumula la un nivel periculos în special în perioada de calm atmosferic din timpul iernii şi primăverii (fiind mult mai stabil din punct de vedere chimic la temperaturi scăzute), când arderea combustibililor fosili atinge un maxim.

Fig. I.1.1.1.2. Concentraţia medie anuală a monoxidului de carbon în 2014

                    Tabel I.1.1.1.2.

Mediile anuale înregistrate în anul 2014 nu au prezentat valori maxime zilnice a mediilor pe 8 ore care să depăşească valoarea limită de 10 mg/mc, admisă de către Legea 104/2011.

Conform datelor din tabelul anterior  se observă că valorile concentraţiilor medii anuale înregistrate la cele cinci staţii de monitorizare din aglomerarea Brăila sunt mici, monoxidul de carbon nefiind un motiv de îngrijorare pentru sănătatea populaţiei din aglomerarea Brăila.           

Ozon

Formarea ozonului fotochimic depinde de condiţiile meteorologice şi de concentraţiile de oxizi de azot şi compuşi organici volatili. Concentraţia ozonului în zona urbană, unde se emit în general cantităţi mai mari de NOx, este mai mică decât în zona rurală, ca urmare a reacţiei O₃ cu NO emis, în principal, din traficul rutier. Astfel în zona rurală, datorită traficului redus şi a concentraţiei scăzute de NO concentraţia de ozon este mai ridicată, un număr mai mic de persoane fiind expus (SOER 2010 – Air poluation).

Fig. I.1.1.1.3. Concentraţia medie anuală de ozon în 2014

              Tabel I.1.1.1.3.

Valorile orare pentru ozon au fost mai mici decât pragul de alertă (240 μg/mc - medie orară), precum şi faţă de pragul de informare (180 μg/mc - medie orară). De asemenea, concentraţiile maxime a mediilor pe opt ore au fost sub obiectivul pe termen lung pentru protecţia sănătăţii umane şi respectiv valoarea ţintă pentru anul 2014 (120 mg/mc).

Pulberi în suspensie – PM10 şi PM2,5 (gravimetric şi nefelometric)

Pulberile în suspensie sunt poluanţi primari eliminaţi în atmosferă din surse naturale (erupţii vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip şi dispersia polenului) sau surse antropice (activităţi industriale, procese de combustie, traficul rutier) şi poluanţi secundari formaţi în urma reacţiilor chimice din atmosferă în care sunt implicaţi alţi poluanţi primari ca SO₂, NOx şi NH₃. Particulele care au diametrul aerodinamic mai mic de 10 μm formează fracţia PM10 a pulberilor în suspensie şi particulele care au diametrul aerodinamic mai mic de 2,5 μm formează fracţia PM2,5 a pulberilor în suspensie.

Fig. I.1.1.1.4. Concentraţia medie anuală PM10 şi PM2,5 în  2014

                Tabel I.1.1.1.4.                  

În anul 2014 la staţiile din aglomerarea urbana Brăila nu am avut captura de date pentru PM10 şi PM2,5 deoarece analizoarele au fost defecte.

Pulberi sedimentabile (2014)

Reţeaua manuală de monitorizare a pulberilor sedimentabile cuprinde zece puncte de prelevare. Concentraţiile medii anuale, pe puncte de prelevare ale pulberilor sedimentabile, din anul 2014,  sunt prezentate în tabelul şi figura de mai jos.                             

Fig. I.1.1.1.5. Concentraţia medie anuală de pulberi sedimentabile pe anul 2014

                           Tabel I.1.1.1.5.

I.1.1.2. Tendinţe privind concentraţiile medii anuale ale anumitor poluanţi atmosferici

Dioxidul de azot

Fig. I.1.1.2.1. Concentraţia medie anuală a dioxidului de azot în perioada 2008-2014

                      Tabel I.1.1.2.1.

Măsurătorile efectuate în staţiile de monitorizare din aglomerarea Brăila au indicat o tendinţă generală de descreştere a valorilor medii anuale ale NO₂ în perioada 2008-2014.

Dioxid de sulf

Dioxidul de sulf poate să provină din surse naturale (erupţiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentaţia bacteriană în zonele mlăştinoase, oxidarea gazului cu conţinut de sulf rezultat din descompunerea biomasei) şi surse antropice (sistemele de încălzire a populaţiei care nu utilizează gaz metan, centralele termoelectrice, procesele industriale-siderurgie, rafinărie, producerea acidului sulfuric, industria celulozei şi hârtiei - şi din emisiile provenite de la motoarele diesel în mai mică proporţie).

Fig. I.1.1.2.2. Concentraţia medie anuală a dioxidului de sulf în perioada

2008-2014

     Tabel I.1.1.2.2.                                                                                       

În anul 2014 nu s-au prelevat probe de dioxid de sulf deoarece analizoarele au fost defecte.

În ultimii ani populaţia din aglomerarea Brăila nu a fost expusă la concentraţii mari de dioxid de sulf. Valorile concentraţiei medii anuale de SO₂ calculate în baza datelor achiziţionate în staţiile de monitorizare din aglomerarea Brăila în perioada 2008 - 2013 sunt prezentate în tabelul de mai sus.

Conform datelor din tabelul anterior se observă că valorile concentraţiilor medii anuale înregistrate la cele cinci staţii de monitorizare sunt mici, dioxidul de sulf nefiind un motiv de îngrijorare pentru sănătatea populaţiei din aglomerarea Brăila.

            Pulberi în suspensie – PM10 şi PM2,5 (gravimetric şi nefelometric)

Fig. I.1.1.2.3. Concentraţia medie anuală PM10 şi PM2,5 în perioada 2008- 2014

                 Tabel I.1.1.2.3.

            Măsurătorile efectuate în staţiile de monitorizare din aglomerarea Brăila au indicat o tendinţă generală de descreştere a valorilor medii anuale ale pulberilor în suspensie în perioada 2008-2014.

            Metale grele – plumb

            Metalele grele se găsesc în aerul ambiental sub formă de aerosoli, a căror dimensiune influenţează remanenţa în atmosferă şi implicit posibilitatea de a fi transportaţi la distanţă. Metalele grele provin din surse antropice: procese metalurgice neferoase, arderi ale combustibililor pentru obţinerea energiei, arderea combustibililor în motoarele autovehiculelor, incinerarea deşeurilor.

Fig. I.1.1.2.4. Concentraţia medie anuală a plumbului în perioada 2008-2010

                                   Tabel I.1.1.2.4.

Conform datelor din tabelul anterior se observă că valorile concentraţiilor medii anuale pentru metale grele sunt mici şi în perioada 2008-2010 nu au depăşit valoarea limită.

Astfel, metalele grele nu reprezintă un motiv de îngrijorare pentru sănătatea populaţiei din aglomerarea Brăila. Valoarea medie anuală calculată pentru plumb din datele disponibile nu a depăşit valoarea limită anuală de 0,5 μg/m3

            Monoxid de carbon

Fig. I.1.1.2.5. Concentraţia medie anuală a monoxidului de carbon

în perioada 2008-2014

                        Tabel I.1.1.2.5.

Populaţia din aglomerarea Brăila nu a fost expusă la concentraţii mari de monoxid de carbon. Valorile concentraţiei medii anuale de CO calculate în baza datelor achiziţionate la staţiile de monitorizare din aglomerarea Brăila în perioada 2008 – 2014 sunt prezentate în tabelul anterior.

            Benzen

Benzenul provine în special din arderea incompletă a combustibililor (benzină), dar şi din evaporarea solvenţilor organici folosiţi în diferite activităţi industriale şi evaporarea în timpul proceselor de producere, transport şi depozitare a produselor care conţin benzen. Datorită stabilităţii chimice ridicate, benzenul are timp mare de remanenţă în straturile joase ale atmosferei, unde se poate acumula. Benzenul este îndepărtat din atmosferă prin dispersie, la apariţia condiţiilor meteorologice favorabile acestui fenomen sau prin reacţii fotochimice la care benzenul este reactant.

Fig. I.1.1.2.6. Concentraţia medie anuală a benzenului în perioada 2008-2012

                       Tabel I.1.1.2.6.

Pentru anul 2014, nu au fost prelevate probe de benzen (analizoare defecte).

Valorile concentraţiei medii anuale de benzen calculate în baza datelor achiziţionate la staţiile de monitorizare din aglomeraea Brăila în perioada 2008–2012 sunt prezentate mai sus.

Conform datelor din tabelul anterior se observă că valorile concentraţiilor medii anuale înregistrate sunt mici, cele mai mari valori fiind măsurate la staţiile amplasate în zone cu trafic intens. Astfel, benzenul nu este un motiv de îngrijorare pentru sănătatea populaţiei din aglomerarea Brăila, dar este alături de alţi compuşi organici volatili, NO₂ şi CO un precursor al ozonului troposferic, cu efectele asociate asupra sănătăţii populaţiei şi a ecosistemelor. Valoarea medie anuală calculată din datele disponibile nu a depăşit valoarea limită anuală de 5 μg/m³.

Populaţia din aglomerarea Brăila nu a fost expusă la concentraţii mari de benzen.

Ozon

Fig. I.1.1.2.7. Concentraţia medie anuală de ozon în perioada 2008-2014

                          Tabel I.1.1.2.7.

În perioada 2008-2014, măsurătorile efectuate în staţiile de monitorizare din aglomerarea Brăila pentru indicatorul O₃ au indicat o tendinţă generală de descreştere a valorile orare pentru ozon fiind mai mici decât pragul de alertă (240 μg/mc - medie orară), precum şi faţă de pragul de informare (180 μg/mc - medie orară).

De asemenea, concentraţiile maxime a mediilor pe opt ore au fost sub obiectivul pe termen lung pentru protecţia sănătăţii umane, respectiv valoarea ţintă (120 mg/mc).

Pulberi sedimentabile

Concentraţiile medii anuale, pe puncte de prelevare ale pulberilor sedimentabile, comparativ pentru perioada 2010-2014, sunt prezentate în figura şi tabelul de mai jos.

Fig. I.1.1.2.8. Concentraţia medie anuală de pulberi sedimentabile în perioada 2010-2014

         Tabel I.1.1.2.8.